riul, ramul, ii sint prieteni numai lui, asa a zis tzintzaru albanez jiji despre imposibilitatea ca bozgoru paşcany sa ii mai poata lua multa vreme fatza in campionatu de cicat al romuniii, si a avut dreptate, nenorocitu, daca pina si eu, rapidist planctonic, am avut o presimtzire ca rapiduletzu plin cu gaini de gostat o sa i'o traga chefereului 1907, asa ca m'am uitat pe niste filme toata seara, in timp ce aflam, la rastimpuri, ca asteptarile mele cele mai negre erau confirmate, "echipa mea de suflet", cu care, de data asta, nu mai tzineam, din considerente "strategice", baga gol dupa gol, ca in paradisu pariorilor cinstitzi.
0(zero) la 5(cinci) a fost scoru, asa ca a fost zadarnicita posibilitatea chefereului paşcanyan de a se distantza in fruntea clasamentulu ligii lu mitica la bulangerie, la fel cum a fost zadarnicita si punerea berbecalianului cu botu pe labele din 'napoi si cu picioarele de la scaunele lui aurite pe pamintu sfint al patriei de adoptziune, macar pentru inca un sezon, prelungindu'mi mie chinu pina la cote in care imi este pusa in mare pericol integritatea ftizica, pentru ca nu vad cum as mai putea supravietzui inca unei reprize cu jiji pe capota bentleyului in piatza universitatzii, mai ales dupa repetatele socuri provocate de lansarea de catindatzi ai unepereului de la palatu copchiilor, plus de congresele trei in unu de la palatu vanghelioanelor, ca sa nu iau in considerare ca inca duduca nu si'a spus ultimu cuvint.
riu si ramu de albania se pare ca s'a aclimatizat destul de profund pe plaiu miorlaitzic, chiar daca n'au nici macar o centa de ani de la implementare, facind de rusine mia aia de ani de la descalecatu mincatorilor de carne de supt șaue.
si asta, repet, cu aportu ciganilor mei de asta seara!
phuuui!
