primul (de fapt al doilea) mandat al lui ilici s'a terminat c'o infringere binemeritata, in fatza lui milica, tzapul, cu o cvasitotalitate a presii impotriva lui, cu exceptziile de rigoare, pina si "dom profesor" magureanu votind, bineintzeles, schimbarea.
cu toate ca poarta in mod obisnuit palarie, de cind a renuntzat la sapca, dupa infringere, kaghebelului i'au trebuit ani de zile de lins ranile si de lins in cur ca sa'i treaca buba.
liderul regional milica, tzapul, s'a declarat invins de servicii, desi il schimbase, oportun, pe dom profesor magureanu, cu unul atit de prestant ca nici nu'mi mai amintesc cum se numea, dar indeosebi invins de triada tragicomica tuca+jac cristoiu+cetepescu=love, la care s'adaugase, destul de devreme, brigada artistica d'agitatzie de la "22", in frunte cu ea insasi motanica blandiana arpagic.
ulterior, cu toate eforturile, si cu toate ca incepuse sa'si vopseasca de unul singur barba, n'a mai reusit niciodata sa revie in prim plan, desi nu s'au gasit cine stie ce tinichele care sa se fi putut sa'i fie agatzate de coada (gainariile de afaceri cu tzigari si episodul rona hartner nefiind al'ceva decit niste inscenari sinistre ale gheneralilor care l'au invins), poate pentru ca nu'mi amintesc sa'l fi vazut purtind palarie, decit, poate, odata, in timpul unei ceremonii la o sinagoga.
al treilea mandat al babei ilici s'a terminat in flueraturi qvasi-unanime, inclusiv ale presii, dupa episodul gratzierii lui cozma, desi a avut un mandat infinit mai moderat decit primele doua, ajungind sa se pupe pe gura cu regele mihai, dupa ce'l alergase, ca pe hotzii de cai, la prima incercare de revenire in tzara.
desi nici el, nici rodica becleanu sau corina cretzu, n'a fost prins/n'au fost prinse cu mina la caraiman, a suferit umilintza suprema, in plin congres al partidului, acolo unde ar fi trebuit sa se re-inscauneze, fiind infrint de prostanacul gionel.
ce vreau sa demonstrez cu astea?
nici taica ilici, nici milica, n'au lasat senzatzia ca s'au ales cu cine stie ce plusvaloare, astfel incit, dupa terminarea mandatelor, sa'si poatza permite s'arvuneasca trusturi proprii si personale de presa, plus giurnalisti&blogeri&postaci platitzi pe saituri si retzele de socializare, fara numar, luatzi la bucata.
in conditziile astea, n'are dreptate tapalaga, ca nimeni n'a avut capu la peste suficient de mare si tare pentru fonctzia detzinuta, precum fostul nostru presedinte basescu, iar mutalaul pucisto-uselisto-fascist care uzurpa, in zilele astea, inaltele idealuri ale basismului, pe linga ca uzurpa scaunelul de la cotroceni, poate sa se declare invins inca de p'acum?
Exista compromisuri si compromisuri. Unele necesare, altele compromitatoare, dar inevitabile, iar cateva pur si simplu inacceptabile. Iohannis a ales din nou un politician dupa chipul si asemanarea sa: prea mic pentru o palarie atat de mare. Si a facut-o, din nou, pe tacute.
ii doare'n basca, desigur
