steliști să exiști: hai că banciu nu mai e nesimtzit, decît "pe sărite", cu cine trebuie! chiar începe să manifesteze simptomele unei fructuoase și promitzătoare chimii cu sotzul palmierului...

în vreme ce lumea "bună" e ocupată cu populismul gretzos al pontosului p.m., care se dă cu barca pe valuri plutește voios, împins de la spate, pe la spate, de bravele trupe care trag targa pe uscat, între două (nu te plouă), inundătzii, banciu își manifestă și el o doza rezonabilă de populism, dînd vîrtos cu bidineaua la soclul statuii sotzului sotziei sale, palmierul, marele antrenor reghe fără pereghe, că nu degeaba steaoa'i nu mai una, cu patruzecișinuștiucît la sută din sufragiile populului de steliști, fiind, în felu' acesta, un fel de pesedeoă a balonului rotund, cu umflături și umflatulatzii.

avem de'a face, în prima parte a înregistrării de mai jos, cu o discutzie între "doi domni", incredibil și excesiv de îndatoritori unul fatză de altul, ba chiar politicoși, care fac abstractzie, la modul cel mai zglobiu, de trecut, mai exact fac abstractzie fatză de referirile din trecut, cit se poate de ireverentzioase, ale banciului (și stănescului) la careera de blatist și aranjor de meciuri pentru pariuri (în romanika și în ghermanika) a lui reghe și a sinistrei lui sosii, palmierul, despre care, se vede (mai exact: se aude), marele reghe a fost informat întocmai și la timp, că doar, aflăm acuma, îi ascultă cu religiozitate emisiile.

ferocele și negrul în cerul gurii radu banciu, devine, pe zi ce trece, tot mai mult, un banal dumitru graur ceva mai rîrîit, dar doar "cu cine trebuie", pentru că, în partea a doua a înregistrării, vedem că ce nu se poate cu reghe, se poate cu negoitză, că nici dinamou nu mai e ce'a fost odată...

cado (otrăvit) de la goagal

i'auzi una, pesedizda:

cica, in romunia republican sotzializda,

in care steagu e'n continoare arborat,

conform traditziii, de 30 decemvrie

d-l al nostru prim ministru

s'ar fi laudat c'a loat masa c'un personaj istoric
cu cap (si pajura)

dar, pin' la urma, s'a dovedit c'a servit massa impreuna c'un lache,
cu barba - fara barba, de la dinsu din partid

nu s'a aflat pina la aceasta ora
cui anume au servit  masssa cei doi

i'auzi doo, tot pesedizda:

pentru ca toate trebuiau sa poarte un nume, iar acel nume nu putea sa fie decit pesede te iubim ca ca tine vrem sa fim, iata ca si goagal il poarta, din poarta'n poarta, lucru pe care l'am constatat personal, nu accelerat, dupa ce incarcasem pe picassa niste poze din seria memorialului durerii mele in tur si retur, in care vroeam sa imortalizez cum fuck batai de jeo baetzii de banetu populului, chiuretind de doo ori pe an instalatziile de aspersie de pe bulvictoriasoctzializmului, prima data pentru ca asa se cadea, dupa victoria actoalului negoitza de la trei care trebuea sa inlocueasca tzevaraea vechiului negoitza de la trei

iar a dooa oara, pentru ca actoalu negoitza de la trei s'a gindit ca trebe sa edifice si el neste parcari  pe fostu spatziu asa zis verde pe care ar fi trebuit sa'l asperseze instalatzia nou instalata de actoalu negoitza de la trei si care o inlocuise pe cea a vechiului negoitza de la trei.

pentru ca traim totusi intr'o romunie pesedizda cu vagi urme de basism imputzit, goagal s'a gindit cu de la 'mnealui putere sa bucolizeze putzin sitoatzia care prezinta usoare umflaturi, asa c'a mi'a ameliorat (nesolicitat) oleaca, pozuca demascatoare.

pai, zicetzi si voi, nu e frumooooos?