Se afișează postările cu eticheta tain pentru eter_nitate. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta tain pentru eter_nitate. Afișați toate postările

vineri, 25 februarie 2011

capra cu zurgalai

ce poa' sa fie mai reconfortant decit sa te dumiresti ca faci parte dintr'o natzie ce'si afirma, nedezmintit, cu tarie, vocatzia de capre?
ne oferim cu atita voluptate rozeta, precum si alte regiuni ale fiintzii noaste, incit nu e de mirare ca ajungem, in cele din urma, la anus contra naturii, purtindu'ne cu mindrie pungutza cu dejectzii pentru uz "intern", ca sa putem livra doritorilor un sfincter mai curat, mai uscat.
am ajuns sa am astfel de revelatzii supt forma de panseuri pro_funde, si capitale, vazindu'l pe magistru' baselu cum se ratzoia la dra_groteasca eri sara  (nu ca n'ar merita aia), dindu'se mascul feroce c'o nemurika, ca sa compenseze imposibilitatea d'a face'o unde i'ar dori irimioara: 'nsp'e alde  merkel si szarkoszy, cei ce de mult nu'si mai luatara "tainu", si, drept consecintza, se dau nervosi cu capu', vorba lu' nea mitica (al draku nea mitica!).
si, pen' ca prea multe "perle ale coroanii" (de a[l]paca), nu prea mai "e" de oferit, oferim si noi rozeta, sub forma de nou' cod al munci, cu'n singur "i", care o sa le usureze lor sarcina sa se usureze 'n scafirlia popo'ului muncitor, ca doar, daca e sa ne luam dupa ce zice cel mai comunistoizd ieconomizd romun actual, e vorba de ilie serbanescu, coloana "vertebrala" a ioconomiei noaste e la ei acuma.
ma miram io ce i'o cuprins pe ei, gubernantzii, furia asta "reformatoare" 'n domeniu' munci(i), mai ales acuma cin', zic ei, se mij_esc roadele reformelor "dureroase", riscin' sa le mai zboare citeva din pernele putzinelor procente de sub cur.
o baga p'aia ca nu poa' sa angajeze "marii" nosti fermier culegaretzi la mere-pere-in-panere, cin', de fapt, presiunile vin tot din partea "multinatzionalelor" imperializde.
d'aici pin' la ipohondria conspiratzionizda drumu'i scurt, si drept, ca n'ar fi nici o proglema sa acceptam, cu resemnare, ca 'ntzeleptzii nosti conducaretzi au ajuns, p'in prop'ile eforturi ale mintzi(i), la conclozia c'asa nu se mai poa', da' miscarea le'o vi'nt, si de data asta, tot in plic.
pen' ca nu putem singuri sa devenim competitivi, reusind sa deformam pin' la grotesc, de fiecare data, matematic, orice fel de chestie care in alte partzi par de bun simtz, si pentru ca n'avem alea trei-patru sute de F16, cum bine zicea baselu' 'ntr'o ocazie, ca sa putem tzine coda pe sus, facem tot felu' de compromisuri stupide ca sa fim acceptatzi la masutza partenerilor de rang doi-trei a alora mari.
ca sa ne lese, dom'le, sa fim ticalosi la noi 'n tzeara, da' cu carticica de membru'n buzunare, ne dam singurei pantaloneii jos.
nu ne  lasa'n schenghen, cu toate criteriile tecnice 'ndeplinite, la televizoare, cu catushe atasate?
vedem cum "liberalizam" si mai tare pretzurile la energie, desi, deja, multe din ele sint egale sau superioare celor din alte partzi.
Factura globală ar creşte cu vreo 80%! Profiturile OMV şi ale distribuitorilor francez şi german ar spori cam tot pe-atât doar dintr-o simplă trăsătură de condei. Cu alte cuvinte, alde OMV, Gaz de France şi E.ON vor să-şi folosească poziţia lor monopolistă în România spre a vinde gazul exploatat mai ieftin în România la preţul cu care reuşesc să se aprovizioneze de la Gazprom şi care este stabilit la Moscova! Poziţia acestor monopoluri este sordidă, dar măcar este de înţeles: de ce să nu obţii bani nemunciţi dacă poţi?!Poziţia Comisiei de la Bruxelles este ca întotdeauna jenantă. Face pe arbitrul, dar este o jalnică agentură franco‑germană. Ce caută însă FMI în această ecuaţie?! Ca întotdeauna unde este ceva sordid, hop şi FMI!
zice nea ilie, si bine zice?
pe cit facem pariu ca dupa adoptarea noului cod al munci(i), si dupa "liberalizarea" (a dracu' traba: de doo'j de ani tot liberalizam si nu mai terminam!) pretzurilor, intram si in schengen, se ridica si celebru' MCV?

ai nostri halbacazapadisti nu vor sa se ridice (cum nici eu nu vreau), stiin' ca, odata ridicat MCV, fauna pluripartidoasa o sa'si puie si mai tare poalele'n cap, de data asta cu certefecat de la evropa.
evropa multzumita ca e lasata si ea sa ee un rind de piei de pe iobagi, n'o bagi, vremea nutzy trece...
si vine alta nutzy!
e absolut okey daca si "noi" sintem lasatzi s'o facem, fara ingerintze essterne.
de ce ne dăm băţoşi şi vrem să scăpăm de monitorizarea europeană?
uite d'aia!!!
si spunetzi'o, dom' ghinea, si lu' monica!

ca sa afle si ea ca, 'n actualele conditzii, halba ca zapada o sa fie de (foarte) stinga, or n'o sa fie deoloc...

miercuri, 22 decembrie 2010

iar am avut dreptate!



cu toate ca am capu' mare...

da' basea n'o sa aiva curagiu sa deschiza gura de data asta, ca nici nu l'ar mai crede niminea:

Franta, centrale nucleare si aderarea la Schengen. 
Fata nevazuta a unei afaceri
de Dan Tapalaga
HotNews.ro Miercuri, 22 decembrie 2010, 13:26 Actualitate | Opinii


"Franta este prietena fidela a Romaniei si nu va va trada niciodata", afirma Nicolas Sarkozy in februarie 2008, intr-un discurs tinut in Parlamentul de la Bucuresti. Dupa trei ani de la semnarea parteneriatului strategic, Franta a tradat. Si totusi, cum se explica trecerea subita de la relatii privilegiate la antipatie? Doar din meschinarie electorala sa fi intors Sarkozy foaia? O afacere mai putin vizibila a subminat in ultimul an si jumatate relatia dintre cele doua tari: ratarea de catre Franta a unui contract cam de trei-patru ori mai mare decat afacerea avioanelor F16. Este vorba despre vanzarea de tehnologie franceza pentru constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. P 8 decembrie 2010, Comisia Europeana a avizat, dupa un an si jumatate de presiuni subterane din partea Frantei, constructia reactoarelor cu tehnologie canadiana. Cum nu mai avea nimic de pierdut, Franta a tradat.

Problema constructiei reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda cu tehnologie franceza a fost ridicata in timpul vizitei presedintelui Nicolas Sarkozy la Bucuresti, in februarie 2008. Potrivit unor relatari din presa, ministrul de externe de atunci, Adrian Cioroianu a confirmat ca, in timpul intrevederii pe care a avut-o cu Traian Basescu, presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, s-a interesat de posibilitatea ca Romania sa cumpere tehnologie nucleara franceza. De atunci, Franta a inceput un lobby agresiv, miza fiind de cel cel putin 3 miliarde de euro. Spre comparatie, contractul pentru achizitionarea avioanelor F 16 se ridica la 1 miliard de euro.

In mai 2009, francezii deja stiau ca afacerea reactoarelor 3 si 4 a picat. Presedintele Traian Basescu facea de acum declaratii publice care nu mai lasau loc la negocieri cu francezii: "Deocamdata mergem pe aceeasi tehnologie la reactoarele 3, 4, pe tehnologie canadiana. Nu se pune problema sa venim cu altceva, pentru ca intretinerea ar fi prea scumpa". Detalii aici

O luna mai tarziu, in iunie 2009, cand a devenit clar ca Romania nu va cumpara tehnologia de la francezi, Romania trimitea la Comisia Europeana documentatia de notificare a investitiei. Avizul favorabil a venit cu intarziere de un an si jumatate pentru ca, in tot acest timp, Franta a exercitat presiuni puternice la Bruxelles, care au intarziat avizul Comisiei pana in 8 decembrie 2010.

Investitia in reactoarele 3 si 4, estimata la 4 miliarde de euro, va fi realizata de Energo Nuclear, companie controlata in proportie de 51% de compania de stat Nuclearelectrica. Ceilalti actionari sunt RWE (Germania), Enel (Italia) si GDF SUEZ (Franta), fiecare avand cate 9,15% din titluri, in timp ce ArcelorMittal Romania si Iberdrola detin cate 6,2% din actiuni. Chiar daca Franta participa, prin actionarul GDF Suez, la contructia celor doua reactoare, marea miza era vanzarea tehnologiei franceze catre Romania. Operatiune esuata, cateva miliarde de euro pierdute. Reactoarele 3 si 4 vor fi construite, la fel ca 1 si 2, cu tehnologie candadiana (CANDU). Discutia tehnica, care dintre dintre cele doua tehnologii - franceza sau canadiana - ar fi fost mai bune, ramane in seama specialistilor.

Cert este ca, de acum, francezii se tem ca, pierzand Cernavoda, scad sansele ca a doua centrala nucleara, pe care Romania intentioneaza sa o construiasca in Transilvania, sa fie echipata cu tehnologie franceza.

Afacerea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, ratata de francezi, se adauga la motivele deja stiute care au stat la baza deciziei Parisului de a solitica, in mod oficial, amanarea aderarii Romaniei la spatiul Schengen. Daca nu cumva este cel mai important motiv, despre care nici poltiticienii romani, nici cei francezi nu vor pomeni vreodata ceva.