radio contract

fătucele sau femei-ul?

pauza la costipatzie: nu numai pingelică o avea cam mică

pentru c'acuma'm aflat si eu ca hungur-bungurii i'au taet capu lu mishu viteazu si ca inclusiv evropa libera stergea benzile de magnetophon/magnetoscope precum ceashca, din motive, aproximativ, asemanatoare (asa ca sperantza noastra ca vom putea asculta metronoamele lu cornel, in integralitate, ramine desarta), bag si io o pauza muzicala cu una din emisiunile lui, pina imi mai trece spliiiinu de la mina si greatza existentziala.

e una din emisiunile lu cornel care m'a ajutat sa'l reevaluez si io pe manfred mann, impreuna cu banda lui mai mult sau mai putzin pamintesca, ca ramasesem cu senzatzia de pe vremuri ca erea un fel de sile dinicu sud african.

un geniu de ne'ntzeles din doo texte, ori textile

textu' unu:

Lucrul care mi se pare ca impinge volumul lui Alex Mihai Stoenescu spre capodopera este proportia dintre forta vertiginoasa a cuvantului si parabola moderna a puterii pe care ea vine sa o sustina: puterea pe care o capata ideea atunci cand devine sistem, cand reuseste sa cuprinda si sa stranga in chinga ei simturile si mintea omenirii. De putine ori invazia cuvintelor in pagina a slujit mai bine ca aici o arheologie a cinismului si a cruzimii. Arheologie, totodata, a modernitatii careia ii apartinem si care va propune lumii o regula noua: pentru ca un imperiu sa se poata naste este nevoie ca el sa fie precedat de un imperiu al cuvintelor, deci de o ideologie. Armele nu mai pot de acum strapunge lumea decat dupa ce ideile au penetrat-o, iar pentru ca un tiran sa poata aparea este nevoie mai intai ca un doctor angelicus sa-si fi incheiat lucrarea. Sa citim aceasta carte extrema: patimilor lui Toma D'Aquino le raspund, la celalalt capat al istoriei si amplificate de ea, patimile vietilor noastre.

textu' doi: 

Activitatea sa a fost recompensată de trei ori cu suma de 500 de lei în perioada 1984-1986. Iată cum povesteşte unul dintre ofiţerii de Securitate o acţiune de-a lui Alex Mihai Stoenescu, din 12 aprilie 1984. „În dimineaţa zilei de 12.04.1984, la ora 9.50, a surprins, în dreptul agenţiei CEC din Piaţa Amzei, un individ care fotografia cozile la diferite magazine. Sursa l-a urmărit pe individ şi i-a reţinut semnalmentele, după care s-a deplasat rapid în dreptul cofetăriei Casata, unde a făcut cunoscute cele văzute unui sergent major de miliţie aflat în misiune. Împreună cu acesta, sursa şi alţi lucrători de miliţie, precum şi un ofiţer M.I. au pornit în căutarea individului, cercetând magazinele şi toate unităţile comerciale din zonă. La ora 10.30, sursa l-a identificat pe individ în apropierea unor cozi şi a atras atenţia ofiţerului M.I. că individul (alertat de agitaţia subofiţerilor de miliţie) s-a ascuns între oamenii de la coadă. În momentul în care individul s-a izolat de coadă încercând să-şi plaseze aparatul foto într-un autoturism a fost reţinut şi identificat. În continuare, sursa s-a deplasat la IGM unde a dat relaţiile necesare şi unde a aflat că individul a cerut să părăsească ţara şi că ar fi recidivist”, a notat ofiţerul. În urma reclamaţiei, cazul a ajuns la Securitatea Municipiului Bucureşti, la locotenentul major Cioclan. Acesta a trecut la anchetarea persoanei care a fotografiat oamenii care stăteau la rând şi a ajuns la concluzia că pozele erau făcute cu intenţia de a fi trimise peste graniţe, la postul Radio Europa Liberă. Pentru informaţia furnizată, Alex Mihai Stoenescu a fost recompensat cu suma de 500 de lei. „Pentru modul cum a acţionat în vederea prinderii unui infractor care făcea fotografii în Piaţa Amzei în scopul trimiterii lor postului de radio Europa Liberă, precum şi pentru informaţiile furnizate, propun stimularea informatorului «Gavrilescu Adrian» cu suma de 500 de lei”, se arată în nota ofiţerului. Primirea banilor este certificată de chitanţa din 4 mai 1984, semnată cu numele olograf Gavrilescu Adrian: „Am primit suma de 500 de lei din partea M.I. pentru sprijinul acordat”.

multzumim p'aceasta cale urmatorilor: 
schmoukiz
cristian andrei
cristianpreda
pentru contributzia adusa la relevarea acestor noi, pentru noi, si multilaterale calitatzi ale domnului alex mihai stoenescu.

  

europa libera nu e (si n'o sa fie prea curind) acasa

pina si'o dupa amiaza de a doua zi de pasti 'nourata se poate dovedi foarta utila pentru un cap de locuitor bine furajat cum ma consider.

maretzul semn de 'ntrebare ce'mi balanganea deasupa tzestei de cin' auzisem de initziativa de stringere de fonduri pentru aducerea unor copii dupa arhiva europei libere (actualmente aflata la hoover institute)s'a dovedit minuscul in comparatzie cu cruda realitate.

confirmindu'l copios pe jupin ilici kaghebici iata cia nu doarme !

asa ca n'o sa'i lase prea curind pe diversii amatori sa se infrupte din fructu' interzis, in integralitate.

poa' sa faca andreea marin banica cite teledoane o vrea, poa' sa mobilizeze liviu tofan cite personalitatzi o putea, treaba e facuta doar pe jumatate.

in sensu' ca noi vrem !

desi nici asta nu'i asa sigur, daca dupa atita amar de vreme s'au reusit stringe doar citziva firfirici (buni si aia daca te folosesti de ei pina moare magaru' sau se pierde samaru'...).

din filmuletzu' de mai jos se vede ca biata directoare a sectziei romane/moldovene de la rfe oana serafim a fost pusa intr'o situatzie imposibila: sa se delimiteze de toata initziativa, cit de elegant poate.





si n'a prea putut saraca !

era si venita din conced, a fost si bolnavioara cin' era mica, etc...

da' si sacalii aia de evz-isti !

si mai te'ntrebi de ce nu dau sri/sie dosarele, inclusiv ale alora ce'or trecut pe la muchen, integral !

daca americoii or pus un rusznac sa pazeasca sipetu' cu comoara de la hoover...

'tu'i basca ma'sii de treaba, bai tavarisci ilici

asara'l auzi'i pa ilici la nasu !









vreme de multe minute a mestecat tone de rumegus pe cale telephonica, cu concluzia de final ca nu stie/nu cunoate/nici p'acolo n'a trecut.

nici n'avea cum, ca simplu director de editura ce se afla intimplator p'in preasma, insotzit de propriu'i sofer, ce (sa vezi chestie !) ajunse citeva zile mai tirziu ceva secretar de stat pe la nu's ce minister (am uitat cum il cheama pe tinerelu' cu par cretz ce'i statea alaturea in pozele de grupp(a)!)

bine'ntzeles m'a facut si pe mine personal prost, pen' ca si io'mi amintesc foarte bine momentele alea de decemvrie cin' tovii lu' ilici ne adusesera in asa hal incit ne doream noi insine interventzia trupelor sovietice pentru a asigura linistea tzarisoarii, si chiar am lacramat de bucurie cin' l'am auzit pe spikeru' marinescu (sau sa fi fost popescu ?) anuntzindu'ne solemn despre solicitarea "frontului".



foarte ciudat ca n'am mai vazut niciodata secventza aia repetata, nici macar in serialele alea (e)fluviu ale lu' tatulici, hossu longin, sau bilbiitu de cartianu de la adevaru'.

ca si alte secventze pe care n'am avut inspiratzia sa le inregistrez.



sau, ca tot il vad acu', tot la nasu, pe voican voiculescu, pozele publicate de fosta "tinerama" a lu' bax manush (redactor sef fiind actualu' "hanalist" bogdan teodorescu) in care voiculescu aparea alaturi de brucan, inainte de rebolutziunea emanatzilor, in niste filaje facute de securitate.

nici pe astea nu le'am mai vazut nicaieri in alta parte (si'mi pare rau c'am aruncat revistele alea, impreuna cu multe alte colectzii complete ce'mi aglomerasera toate ungherele).

azi zice boc c'ar desecretiza nu's ce docomente.

mira'm'as sa fie ceva foarte "tare".

pentru ca la noi "baetzii" s'au dovedit incredibil de "discretzi", si solidari, dovada vie fiind intimplarea'ntimplatoare ca nu apar, nici de'a dracu', macar imaginile filmate de securisti in noptzile rebolutziei, alea cu vitrine sparte (la timisoara, bucuresti si'n alte partzi), ce trebuiau sa fie difuzate pentru justificarea represiunii.

sau documentele despre infiltratzii de la europa libera (ma rog, astia or mai fi si azi in misiune, asa ca...).

nu pot sa uit seria de documentare de pe canalele straine prin intermediul carora am fost martori la procesu' de dezmembrare a yugoslaviei, inclusiv intilnirile dintre capeteniile de partid si de stat ce'au compus  nucleele de conducere ale viitoarelor republici independente.

lucruri ce'ar fi fost la noi secretizate pentru un milion de ani !



asa incep sa'mi explic de ce statele respective arata, multe dintre ele, mai bine decit republika romanika, saraca, ce parca ea ar fi trecut prin razboaiele alea nimicitoare.