tapalaga despre situatziune

Foto: Hotnews
Alianta Anti. Falsii dizidenti ai dictaturii Basescu
de Dan Tapalaga HotNews.ro
Joi, 29 octombrie 2009

Trei partide si cateva sindicate, doua posturi TV si trei moguli traiesc sub o tiranie inchipuita. Descriu cu ochii iesiti din orbite o fictiune politica: dictatura lui Basescu. Ceilalti, tiranizati de fictiunea lor, abia mai pot respira aerul imbacsit de minciuna si manipulare. Mistificarea de proportii poarta semnatura celor doi falsificatori profesionisti: trusturile lui Vantu si Voiculescu. In Romania se inmultesc dizidentii de mucava, falsii profeti ai democratiei reuniti in Alianta Anti. Direct sau prin slugile lor, denigratorii statului de drept incing atmosfera unei mici apocalipse artificiale, de incubator. Cu trei saptamani inainte de alegerile prezidentiale, ratiunea a murit. Traiasca delirul!

Alianta Anti inventeza o dictatura. Forteaza o atmosfera sufocanta, care sa ne aminteasca de caderea tiranului Nicolae Ceausescu sau a micului despot Adrian Nastase. Pentru asta, pune la bataie tot arsenalul propagandei josnice: sondaje masluite, campanii stupide, miscarea de rezistenta, noi vrem respect, deformarea realitatii, hiperbolizari aiuritoare, (cateva imbranceli comparate cu violentele din anii 90), rastalmacire continua, cenzura obscena (vreo dezbatere pe tema Ionut Costea, cumnatul lui Mircea Geoana?), minimalizare, teroare editoriala, rascoale imaginare sau provocate de sindicalisti cumparati.

Din cortegiul pestrit al falsilor dizidenti, luptatori cu sinistra dictatura basesciana, au prins voce si primesc tribuna tot ce-i demn de dispret intr-o societate normala: frustrati, penali, moguli, jurnalisti mancurtizati, impostori agresivi, oportunisti, turnatori la securitate, plastografi, manipulatori de profesie, naivi isterici, sindicalisti corupti, intelectuali ratati, ONG-uri clona, independenti de fatada.

Pe scurt, o societate civila trucata si partide expirate, care defileaza in criza de solutii cu marionete. E posibil sa gasiti in funesta galerie de mai sus oameni de buna credinta, mai putintei la minte, luati de val in marea de vorbe despre pericolul dictaturii. Eu nu i-am vazut, dar poate exista.

Cateva ONG-uri, mogulii si pareristii lor speriati de somaj, trei partide si cateva sindicate s-au infratit in Alianta Anti. Ei au decretat ca Traian Basescu are voie doar sa taca sau sa dispara. Orice zice si face este prost, odios si ilegal. Respecta legea numai cand isi tine gura.

Mai intai, Alianta Anti ne-a propus sa nu ne batem capul cu referendumul: e inutil. Oricum, ne asigura, nu vom avea curand Parlament unicameral. (Apropo, de ce nu se bat pentru reducerea numarului de parlamentari, in loc sa ne convinga cat de greu se va ajunge acolo?) Acum aflam lucruri si mai ingrozitoare: referendumul este o prefrauda. Prefrauda e ceva complet nou. Ea nu exista pe vremea lui Tariceanu sau la Nastase. Cand au candidat ei, n-au mai discriminat pe nimeni. Prefrauda s-a nascut odata cu Basescu, e o infractiune electorala cu inculpat unic. Numai el, dictatorul bolnav de putere, poate fi in stare de ceva atat de meschin ca prefrauda.

Asistam la cea mai tembela dezbatere posibila. Nu cumva Basescu trage foloase electorale din referendum? Nu cumva ne fura subtil? Nu pune el in pericol statul de drept cand se catara pe ghiveciul din fata Palatului Cotroceni cu goarna in mana? Oare n-ar fi mai util sa stea ascuns la Cotroceni pana dupa alegeri? Sa nu-l mai vedem, su mai apara deloc la televizor. Sa plece pe mare.

Nu vad de ce referendumul lui Basescu e mai scandalos decat referendumurile locale declansate de primarii PNL, tot in ziua alegerilor. Ele nu-i folosesc lui Crin Antonescu?

Autorii dezbaterii au omis sa ne spuna cum fac alti presedinti sau premieri in functie cand vin alegerile. Dispar sub pamant? Se retrag la manastire? Demisioneaza? Li se interzic drepturile? Li se taie puterea? Evident ca orice candidat aflat la putere este cu un pas in fata adversarilor sai. Beneficiaza de un avantaj. Din start, sansele lor nu sunt egale. Unii sunt la putere, altii in opozitie. Unii au acces la resurse, altii nu. Restul povestii despre moralitate e manipulare si un subiect potrivit pentru prostii care vor sa-si umfle penele din fund.

Avem de-a face cu un truism politic, cu o mica nedreptate acceptata in orice democratie. Evident ca orice este legal, le este permis politicienilor. Morala lor difera substantial de morala publica. Pana la urma, asta incearca sa faca toti candidatii: sa-si creeze un avantaj. Altfel, cum s-ar naste competitia electorala? Vedeti vreun candidat jenat sa bata cruci pe la Biserici? Nu. Basescu, Geoana, Antonescu, Oprescu - cu toti folosesc preotii pe post de agenti electorali. E imoral? Da, desigur. Dar e mai mult problema bisericii si a alegatorilor. Din perspectiva candidatilor, Biserica e un vehicul - la fel referendumul - si il folosesc fara scrupule.

La ce mijloace recurg adversarii lui Basescu in competitia electorala, la cata presa au cumparat si cum se joaca cu viitorul nostru, prelungind criza politica ca sa traga foloase electorale, acuzatia ca Traian Basescu a manevrat referendumul in interes propriu suna ridicol. Zau? Chiar cheama poporul la referndum ca sa salte si el, acolo, cateva procente? Ingrozitor. Dictatura clara. Noroc cu Alianta Anti ca ne-a deschis ochii. Ei, paznicii moralitatii: Voiculescu, Vantu, Geoana, Nastase, Patriciu, Iliescu, Hrebenciuc si mai nou Parvulescu si Alistar. A ne scuti. Lor, totul le este permis, inclusiv furtul.

Suntem astazi captivi in lagarul isteriei publice, luati prizonieri intr-un delir colectiv despre Hitler si Ceausescu. Alianta Anti anunta apocalipsa basesciana: rascoale, revolte, fraude, saracie, chestii grave. Ultimul titlu pe care-l citesc la TV: Tara se duce de rapa. Lipsa de imaginatie. Puteau baga lejer ceva cu molima, Basescu, gripa procina, nepasare criminala.

Alianta Anti ne vrea cat mai departe de urne. De vot se tem cu adevarat, nu de dictatura. Predicatul lor e simplu: Basescu e rau, votati Alianta Anti! Ma vad nevoit sa repet: a ne scuti.

po' s'o spui mai bine ca Doamna Tia ?

Bata.

Scris de Tia Serbanescu

„Nu mai plecaţi de la premisa că guvernul Croitoru cade în Parlament“ le-a sugerat preşedintele Băsescu ziariştilor cerându-le astfel să nege evidenţa. Dar de la ce premisă să porneşti când majoritatea „ad-hoc“ (PSD, PNL, UDMR) are o sută de voturi în plus faţă de minoritatea ad-Boc? Şansa ca guvernul Croitoru să treacă este egală cu aceea ca Becali să câştige alegerile şi Vadim să ia Premiul Nobel. Ieşirea din această criză nu se întrevede până la alegeri - perioadă în care dl Băsescu va fi denunţat zilnic de către PSD drept autorul ei întrucât, după cum declara dl Corlăţean: „cel care a cerut ieşirea PSD de la guvernare a fost dl Băsescu“. Serios? Unde a cerut-o? Şi cum? Şi de când ţine PSD atât de mult la dl Băsescu încât îi îndeplineşte rapid dorinţele - chiar şi nerostite? Asta-i chiar o noutate absolută! Îi şi vezi pe dnii Iliescu, Geoană şi Vanghelie hotărând să-i facă o bucurie dlui Băsescu şi un mare bine ţării dăruindu-i o criză în plus. Haida-de! Puteau să găsească scuze mai plauzibile. Ciudat este că l-au contaminat până şi pe cel care părea cel mai imun la emiterea absurdităţilor: liberalul Crin Antonescu. Ei, bine, acesta s-a declarat atât de impresionat de dl Iliescu a cărui evoluţie i-a trezit „optimismul antropologic“ încât „văzându-l pe Băsescu“, a ajuns să aprecieze faptul că „în ‘90, Iliescu nu a pus armata să ne împuşte în Piaţa Universităţii“. Bravo! Câtă recunoştinţă pentru că dl Iliescu a făcut economie de muniţie şi i-a omorât în bătaie pe tinerii din Piaţă într-un mod ecologic, economic şi strămoşesc: cu bâtele minerilor. Ce frumos din partea sa! N-a mai scos armata ci doar ofiţerii de la „doi şi-un sfert“ care-i dirijau civilizat pe mineri la ţintă. Inclusiv la sediul PNL. Nici în lagărul de la Măgurele nu s-au folosit gloanţe ci tot metode tradiţionale de schingiuire. Să ajungi să apreciezi pe cineva pentru că nu te-a împuşcat ci te-a pocnit cu bâta e cea mai jalnică propoziţie rostită vreodată despre mineriadă. Faptul că ea vine de la un liberal tânăr, sărac, cinstit şi intelectual îţi trezeşte un pesimism antropologic iremediabil. Vasăzică, „văzându-l“ pe dl Băsescu, dl Antonescu s-a speriat atât de tare de gloanţele pe care i le-a atribuit abuziv, retroactiv şi antropologic, încât a fugit în braţele antropofage ale dlui Iliescu care i-a redat optimismul: vezi, măi dragă, că ai cântat degeaba „mai bine mort decât comunist“? Vezi că tot „noi muncim, nu gândim“? Şi mai şi reuşim! Noroc bun.