'm pare mie sau l'am zarit asara pa "tari" manevrind neste pancarde p'in parlament?
si io care credeam ca infantilismu' grobian manifestat in general p'acolo p'un' se string mari grupuri da "baetz", (armata, puscarie, scoli de corectzie, ganguri de carter), se limiteaza la compunerile lamentabile (ca alea de pe peretzii closetelor turcesti mizgalite cu scirna) ce sint denumite pompos motziuni de cenzura, sau simple, indiferent cine's excretatorii de la putere si cin' in opozitzie.
atitudinea asta legata de figurina tragica a lu' madam ana-nastase, nimerita ca o nuca de cocos ciufulita'n peretele cacaniu al majestuasei hardughii ceausiste, imi evoca ambitzu' unor colococalari dintr'o cladire cuprinsa de vilvatai care nu renuntza la a'si demasca proaspata vecina, pe car au surprins'o ca se masturba'n bae, nici cind risca sa'si prapadeasca prop'iile boarfe.
hotzii neprinsi pozeaza acuma'n negustori cinstitzi, purtatori de pancarta, indiferent daca asta "cadreaza" cu papionu' or ba.
d'altfel constat cu neplacere cum numitu' "tari" s'a transformat din' batzosu' opozant al basescului (pe car l'a facut, nu ma'ndoiesc, sa'si stinga amaru' in multe sticle de chivas pe tema asta, cu lacramile aferente) intr'un tzutzer de mina sai'spe al noului conducaretz de osti antonesc 'ntiiu', cu sperantza nemarturisita ca, negasindu'se f'un altu' mai semetz p'in parcarea catindatzilor virtuali la tronu' e_ternii&fasci(st)nantii romunii, o sa'i tracteze asta si pe ei la fruncea, usor tesita, a bucatelor...
cum o facut'o si cu predecesoru'!
Se afișează postările cu eticheta tariceanu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta tariceanu. Afișați toate postările
marți, 16 noiembrie 2010
vineri, 12 noiembrie 2010
dom'le, daca rebenciuc spune ca'i era mai bine pe vremea lu' tariceanu poci spune si io ca'mi era mai bine pă vremea lu' ceashka?
sa nu zici ca popou' romun e lovit la cap, daca pina si "elita" lui (in care'l includ si pe rebenciuc) e lovita de amnezie ?
ca in accidentele alea in care uitzi cum ai intrat cu masina in "morcovu" de pe drum, da' tzi amintesti cu preciziune cum te jucai cu vreo codana, de'a mama si de'a tata, in cotetzu' matushichii marghioala in frageda pruncie...
si timpitzii astia de baseboci nu si'au dat sama cum sta calimera cu memoria si recunostintza populara!
rogo'i cum il stim, tot pă stinga, minca'l'aş
ca in accidentele alea in care uitzi cum ai intrat cu masina in "morcovu" de pe drum, da' tzi amintesti cu preciziune cum te jucai cu vreo codana, de'a mama si de'a tata, in cotetzu' matushichii marghioala in frageda pruncie...
si timpitzii astia de baseboci nu si'au dat sama cum sta calimera cu memoria si recunostintza populara!
rogo'i cum il stim, tot pă stinga, minca'l'aş
vineri, 8 octombrie 2010
"bazatu"
finutzu' taricelu' facu dovada d'un shorik mai gros ca al suinului paunesc, alaltasara cin' l'am prins, inplintator, tot pretz de citeva minutzele, la doi plus unu labe unu, venind vorba de pensiile ba_sculate pe vremea lui.
hai ca mai 'ntzeleg sa mintzi ca o mazeta comunista atunci cin' esti la putere, da' sa continui s'o faci si'n opozitzie, cin' hadevaru' ar trebui sa fie arma de credibilizare cea mai puternica, e dincolo de posibilitatzile mele de 'ntzelegere.
zice: "Suntem, din 2007, într-un stat UE, iar discrepanțele existente în 'statele bananiere' nu pot fi acceptate."
parca'i vorba ca accepta sau nu d-l tariceanu ca suntem o tzara bananiera, fara banane (desi auzisem ca am devenit, printre altele, si mari essportatori de banane), si cu aportu' sau neprecupetzit.
hai ca mai 'ntzeleg sa mintzi ca o mazeta comunista atunci cin' esti la putere, da' sa continui s'o faci si'n opozitzie, cin' hadevaru' ar trebui sa fie arma de credibilizare cea mai puternica, e dincolo de posibilitatzile mele de 'ntzelegere.
zice: "Suntem, din 2007, într-un stat UE, iar discrepanțele existente în 'statele bananiere' nu pot fi acceptate."
parca'i vorba ca accepta sau nu d-l tariceanu ca suntem o tzara bananiera, fara banane (desi auzisem ca am devenit, printre altele, si mari essportatori de banane), si cu aportu' sau neprecupetzit.
legarea "puntului" de pensie de salariu' mediu pe oeconomie, dupa o majorare nesustenabila a salarelor si penziilor, bazata (de la "bazatu" taricelu, impreuna cu sinistra sa sosie mareana cimpeanu) pe bule de bule peste bule, o fo o masura essceptzionala, consolidind spectaculos cei doo'j la suta penelisti, da' a avut un singur cusur, ca n'o fo 'nsotzita de o modificare corespunzatoare a constituzichii, in sense ca sa se stipuleze cit se poa' de clar ca e interzis sa se ieziste depresii triste ale ioconomiei, eventual legarea prin lege imprescriptibila a tutulor punctelor detectabile pe teritoriu' romunichii, inlusiv a celor lasate de muste, de cele din norvegia, filanda (vorba lu' "tata puiu") sau suedia, la alegere.
Etichete:
ioana lupea,
labe unu,
legea pensiilor,
Mircea Marian,
tariceanu
miercuri, 2 iunie 2010
cintare omului (tariceanu)
zice iaru, pe blog la @ntonesei, si, iaca, nu'l injur !
Fără să fac propagandă, dacă Tăriceanu nu ar fi stat la luptă trei ani (zi de zi) cu mai marele de la Cotroceni, poate că era un pic mai bine pentru domniile noastre, un pic mai normal. Hai să-i împărţim vina. Iar mie mi-a mers bine între 2004-2008, fără să primesc un capăt de aţă politic (capătul, nu aţa).
Fără să fac propagandă, dacă Tăriceanu nu ar fi stat la luptă trei ani (zi de zi) cu mai marele de la Cotroceni, poate că era un pic mai bine pentru domniile noastre, un pic mai normal. Hai să-i împărţim vina. Iar mie mi-a mers bine între 2004-2008, fără să primesc un capăt de aţă politic (capătul, nu aţa).
joi, 13 mai 2010
demolatio in integrum
doamna mungiu pippidi isi continua batalia siguratica, d'acolo departe de pe un' salasuieste, pe car' o poarta de ceva vreme (mai abitir decit cea cu udrea, ridzi si baseasca a' mica) cu aripa teo-logico-telectuala car' l'o sprijinit pe base, si car' ar trebui, ei primii, sa'si io boccelutza la spinare si sa lase locurile libere pentru aia "cu vechime" si, deci, cu indreptatzire mai mare sa ocupe neste fonctzii, ca doar n'o sa ramiie scaunele alea moi orfane...
Tratamentul cu cianură
13 Mai 2010
de ALINA MUNGIU-PIPPIDI
Cum, nu e destul să tăiem o Cameră a Parlamentului ca să rezolvăm deficitul bugetar? (pai ce: o mai taie ? poate purcica din cotinetz...) Nu pot să cred (nici io !)! Nici dacă ne apucăm voiniceşte să reformăm Constituţia (mai bine Curtea Constituţională)(pai, doamna, se poa' asa ceva ? cum sa reformeze ditai CC-u' far' sa umble pe la constitutziune ?) nu dispar datoriile pe care le-am făcut de când ţinem teoria că fără reforma Constituţiei nu se poate face nimic în România? Măcar datorii se pot fac (fuck !),o să recunoaşteţi, s-a probat. Nici una dintre aceste mari soluţii ale reformei statului nu rezolvă nimic şi ne întoarcem la soluţia clasică să plătim din buzunarul fiecăruia (pai ?)?
Ce s-a întâmplat săptămâna asta în România nu e un episod de reformă curajoasă, deşi ziarişti neavizaţi (cine ? tuca ?) vorbesc despre terapia de şoc. Noi nu mai transformăm o economie planificată în una de piaţă (poate de paiatza !). S-a făcut deja (credetzi ?). Noi reducem brutal cheltuielile statului care ne băgau în faliment din două motive: că economia noastră de piaţă nu e destul de competitivă în Uniunea Europeană şi că vreo trei guvernări iresponsabile au cheltuit mai mult decât aveau până să ne aducă în pragul unui crah (asa e !). Cum, nu e economia competitivă, când acum doi ani creştea într-un an cât altele în zece (nu e, doamna, nu mai jucatzi atita mirarea...)? Într-adevăr, nu: sau nu am fi avut în momentul ei de glorie maximă sub cinci milioane de oameni activi în România şi mai mult de două în alte ţări, aproape jumătate! Asta înseamnă scurt că toată economia noastră privată, a unei ţări de 20 de milioane, este, de fapt, una care oferă slujbe pentru numai maximum patru milioane de oameni (au mai devenit unii şi şomeri între timp), că două milioane sunt obligate să plece ca să aibă din ce trăi, că alte milioane trăiesc din pensii sau cultivându-şi grădina şi aşa mai departe şi că nu am reuşit să creştem nici cu 30% economia pe care ne-a lăsat-o Ceauşescu, deşi Polonia, de exemplu, a depăşit plafonul de două treimi (aia au si catedrale, nu stiatzi ?). Un milion şi jumătate de angajaţi în sectorul public nu e aşa mult (pai sa mai angajeze ! vedetzi ca va aude fossganian si include asta in planu' anticriza pe care'l pregateste), când te gândeşti că milioane de copii merg la şcoală, că asta include şi profesori, şi doctori, şi vameşi (good point: blaga !)etc.
Contrar unei interpretări greşite pe care am citit-o în Le Monde acum două zile, aceştia nu sunt funcţionari: doar vreo zecime din ei, şi din aceştia mai mult de jumătate (cei care lucrează în primării de state şi oraşe mici) sunt plătiţi sub salariul mediu (d'aia fac atitea paranghelii cu artisti minune pe toate coclaurile ?). Populismul de dreapta, că e greşit să crezi că doar stânga e populistă, face ravagii prin gazete zilele astea că statul e prea mare (imi place ca evitatzi cuvintul "obez" ! si pe mine ma enerveaza...). Nu: economia noastră privată e prea mică (ca sula de furnica ?). Sigur că e mai uşor să tai statul decât să stimulezi economia: dar vezi că statul ăsta e greu de tăiat din două motive. Unul, că, fiind un stat clientelar, sunt mai mari şanse să tai pe oricine, dar nu clienţii (clientu' nostru, stapinu nostru, nu stiatzi ?) să îl dai afară pe suplinitorul de la ţară (în timp ce ţii discursuri că problema educaţiei e lipsa de acces din rural), şi nu pe ambasadorul în Luxemburg (si ala are barba ?), deşi primul e şi mai prost plătit, şi mai folositor ca al doilea. Şi, doi, că deja prin părţile esenţiale statul era subfinanţat. E uşor să spui „rade-i pe judecători" - vor lua mai multă mită - (pai, de cin' le'o maritara salaru' dom' stoika, luau mai putzina ?), „curăţă-i pe doctori" - şi aşa plecau pe capete (pleca daca "stie" meserie, si cum, de regula, nu "stie", statzi linistita...)- sau pune-i pe profesori să predea 40 de ore (pe luna ? ca pe pamint niciodata !), că acum fac jumătate de normă. Cei care scot din ei aberaţiile astea probabil cred că predatul e ca fotbalul de maidan, durează de când ajungi acolo şi până când te târăşti la duş, nu include şi pregătirea orelor, corectarea lucrărilor elevilor (punetzi si orele de striptiz !) etc. Din cauză că nu au fost bani destui avem infecţii intraspitaliceşti (avem si "infectzii" politicesti, si ?)! În 1990, când o delegaţie a Ministerului Sănătăţii francez a vizitat frumosul nostru oraş universitar (iassy, pentru cei care n'au inca buletin), mai ales un anumit spital unde se murea pe capete de infecţii cu gram negativ, ne-a spus: „Daţi-i foc şi faceţi altul" (nu s'au inspirat de la eminescu ? aia cu datu' foc la casa de nebuni dumneavoastra tre' s'o stitzi). Vezi însă că nu au fost niciodată bani să se facă altul, puţinii care au fost au servit la construcţia unor măreţe case de asigurări de sănătate. La fel cu medicamentele subvenţionate (n'am intzeles ideea !).
În fiecare generaţie pun pe un student de-al meu să facă problema asta la politici publice, doar-doar o rezolva-o vreunul, dar nu e rezolvabilă, chiar dacă elimini corupţia, tot prea mulţi oameni au nevoie de medicamente cu preţ redus (vedetzi ? si atunci ? ) ! Ce rezolvi dacă le tai 15% din care îşi mai luau ceva când nu le ajungea subvenţia? Poate doar că mai mor unii şi degrevezi bugetul de pensii (mengele boc). Cineva (cine ? nu era ferraristu' la minister ?) a făcut deja economie anul trecut, a tăiat cu de la sine putere milionul care îi trebuia Institutului Cantacuzino pentru licenţă, şi aşa s-a ajuns în plină criză de gripă ca institutul să nu mai poată produce vaccinuri (a fost, totusi, gripa ?). Cum de nu a tăiat nimeni din greşeală scena lui Ridzi (situatzia era si asa destul de... bortzoasa !) sau diurnele lui Udrea pentru ziarişti (nu mai a[n]ten-tatzi la "libertatea presii" va rog !)? Mister (minister !). Puţin îmi pasă că o să spună unii că acesta e un discurs de stânga (pai ce sa facetzi si dv-astra ? n'atzi militat activ in campanie pentru mr geoana ?). Eu mi-am dat probele: am restructurat o instituţie de stat şi am dat oameni afară (care, doamna ? tvr-u' cu cei trei mii de angajatzi ? da' cu iliescu ce'atz avut de atzi vrut sa'l batetzi in direct ? ca si el tot pe stinga era...).
Dezastrul pe care îl văd la ora asta, tratat cu maxim cinism şi fără măcar o vorbă de scuze din partea celor care conduc România (aici va dau dreptate % la %, si fara turcescu !), este autoprovocat. El este costul incompetenţei Alianţei D.A. de a guverna împreună (incompetentza de a guverna impreuna ? abscons !), al guvernării liberale de a supravieţui în minoritate şi al lui Traian Băsescu de a câştiga al doilea mandat ('tu'l in zbang !). Răspunderile sunt scrise pe fiecare (raspunderile sint scrise, da' tot base o s'o ia 'n freza, linistitzi'va !), dar mă tem că în confuzia discursului public din România nu se văd suficient (din cauza norului de cenusa, doamna !). Că, dacă s-ar vedea, Varujan Vosganian nu ar trebui să mai apară la televizor (mai apare ? iote, dom'le, ce'nseamna sa avetzi antena satelit !) fără o burtieră pe care să scrie „Omul cu deficitul" (omu' cu ciocu' mic ar trebui), premierul Boc cu una pe care să scrie „A dublat datoria publică" (macar de s'ar fi mutat din apartamentu' ala de b(l)oc ); cât despre Călin Popescu Tăriceanu, e destul să îi puneţi numărul de mobil (de ce, doamna ? sa'i creasca deveru' la citroen ?). Băsescu nu e mai bun (rai da' buni !)- din octombrie anul trecut oameni ca mine au scris săptămânal (am vazuuuut !) că ne scufundăm şi că ne trebuie un compromis politic (mai buna era o hora a unirii, cu zurgalai, in curte la casa popo'ului). Ca să o apere pe Udrea (ete na !), el a lăsat să se rupă coaliţia cu PSD (v'atzi inscris in pesede, doamna ? ca vad ca memoria va lasa ! nu mai argumentez...) şi în şase luni s-a dublat datoria (al draku' boc ! si era asa de miiic !) şi ne-a adus unde suntem azi în timp ce aburea cu reforma clasei politice (duhu' aburului, atzi vazut filmu' ?).
În plus, văd că a luat de la Iliescu arta de a împărţi România în categorii: privaţii şi bugetarii (doamnaaa, facetzi, dom'le, un partid cu rogozanu...). Dacă ia Cotroceniul foc (vedetzi sa nu facetzi pipi'n pat daca va jucatzi atita cu focu !), cred că un bugetar o să vină să-l stingă (bea de stinge, nu are nevoie !), nu un profitor (asaaa, imi place ! mai zicetzi'le ! 'tu'le muma'n cur !), aşa că nu toată lumea plătită de la buget e la fel de inutilă precum clienţii PDL (just pe doi ! pedeloi...). Ce altceva se putea face? Daţi-mi voie să refrazez chestiunea asta. După ce se fac de câteva luni datorii şi arierate, după ce propunerea mea din decembrie de a face un guvern de uniune naţională, că altfel nu vom putea gestiona criza în 2010, a fost respinsă cu sfântă mânie, ce se mai poate face acum? (cite intrebari leniniste doamnaaaa ! tot nu va trecut megalomania ?) Fiecare zi care a trecut a restrâns opţiunile noastre. Ce se putea face era să creştem cota unică, aberantă la 16%, când eram pe creştere economică (mulţi ambasadori UE din Bucureşti au militat pentru asta, că nu există ţară din lume care are o educaţie demnă de acest nume şi percepe impozite sub 20%). O să vedeţi că oricum o să o creştem în următorul an, cu toate tăierile (deci, ca urmare, vaseezicaaaa: maritzi cota unica ! ponta, treci la loc ! nota patru !)
„Pensii sau scut antirachetă" (pensii antitancheta nu se poa' ?) era titlul unui editorial de-al meu de acum doi ani (waw ! ce memorie ! va aducetzi aminte doar ce va convine ?): v-am spus de atunci că amândouă nu merg (intre doo nu te ploo, ce'i asa greu ?). Oficialii români au minţit că nu ne costă nimic scutul (a se scuti !). Fals (fal[u]s, falş !)!. E un motiv pentru care cehii şi polonezii nu l-au mai vrut (ete flask ! de unde stitzi ? v'a chemat raposatu' kaczynski la masa ?). La fel, avioanele de luptă vechi, cumpărate cât se poate de netransparent după un CSAT prezidat de şeful statului, iaca miliardul (iaca sula-prefectura !). Securitatea are valoare pentru noi (SECURITATEA vretzi sa zicetzi, nu ?) ? Păi, asta nu e securitate, să colcăie bacilii gram negativ pe pământ cu scutul antirachetă deasupra capului (si kaghebeaua'n poarta curului). Jumătate de miliard de euro pe un portal web (eheee, sa traitzi ! si d-voastra v-atz specializat in aiti ?), sute de diplomaţi în plus şi misiuni ale României inutile (just ! mai ales-bules aia cu barba...), şi pot să continui (nuuuu !). Nu e adevărat că nu se pot raţionaliza cheltuielile statului altfel decât lovind în cei slabi şi protejându-i pe clienţi (just !). Posturile erau deja blocate de Guvernul Boc când teologi fripturişti care munciseră în campania electorală de genul lui Mihai Neamţu au fost angajaţi la stat pe post de istorici, şi să văd eu că pleacă el conform regulii cu ultimul angajat care pleacă primul (ce avetzi, doamna, cu ei ? ma bagatzi la idei ! atzi vrut sa incercatzi si dv. jacuzziu' lu' baconschi si nu v-a lasat ?).
Nu: o să lăsăm mai degrabă vreun sat fără poliţist (adjectiff) de dragul unui client (capitalism fara clientzi, ha ?), şi asta, cu nesimţire, cu balade cântate de micul Paleologu (hai ca vi sa pus pata si pe sprincenele lu' paleo !), care face elogiul pleştii (era mai fain sa'l faca p'ala al ploştii ?) şi se identifică cu Farfuridi (sint prea multzi brinzovenescu, d'aia !). Cât priveşte elogiul cianurilor (bun asa !) în aceste zile în care ar trebui să ne ascundem prin casă (casa pippidi nu e acasaaa ?) de ruşine că am contribuit să îi aducem la putere pe oamenii ăştia (cui ne lasi, gioaneeee ?), el a devenit dominant (daca statzi prea mult in jarmania ! poa' ca nu v'or gasit acass aia de la RMGC !). Nu aş fi crezut niciodată că o să-i aud pe alde Cristi Preda sau Traian Ungureanu explicând ce grozave sunt cianurile (nici io, pe bune !) (ca să-l citez pe un cititor spiritual al HotNews, toţi cei care cred asta să ia o linguriţă - doamnaaa, astia o sa ia linguritza acasa, ca doar "e" romaani !). E o conspiraţie ungurească (lasatzi ca mai e putzin, mai e un pic, pina or sa fie si ei d'acor ! e verestoy pe felie..) şi europeană, nu peştii care au venit pe Tisa cu burta în sus zile întregi în anul 2000 (sa aive si gura lor ce sa maninca) ! Pe scurt, nu a mai rămas nimeni care să fie altceva decât lobbyist (cum bine zisera srs, patriciu, tariceanu d'atita vreme: si noi ii injuram !) sau client (lasatzi clientzii sa vie la mine !) în puterea actuală, nici măcar dintre prietenii mei (mai avetzi ? de cin' nu v'au mai sunat ? dar d-voastra pe ei ? sintem singuri pe pamint, doamna...) ? Ruşine (de trei ori rusine !) ! Şi ce mai rămâne după ce aceşti oameni au arătat clar că nu mai merită votaţi niciodată (ramane o maaaare, si neagra, belita), ştiut fiind că PSD e acel partid care era să ne dea Internele pe mâna crimei organizate ( geoaneeel ? nu se poate !) ? Mai vorbim (mai vorbitzi ! ARU !).
Tratamentul cu cianură
13 Mai 2010
de ALINA MUNGIU-PIPPIDI
Cum, nu e destul să tăiem o Cameră a Parlamentului ca să rezolvăm deficitul bugetar? (pai ce: o mai taie ? poate purcica din cotinetz...) Nu pot să cred (nici io !)! Nici dacă ne apucăm voiniceşte să reformăm Constituţia (mai bine Curtea Constituţională)(pai, doamna, se poa' asa ceva ? cum sa reformeze ditai CC-u' far' sa umble pe la constitutziune ?) nu dispar datoriile pe care le-am făcut de când ţinem teoria că fără reforma Constituţiei nu se poate face nimic în România? Măcar datorii se pot fac (fuck !),o să recunoaşteţi, s-a probat. Nici una dintre aceste mari soluţii ale reformei statului nu rezolvă nimic şi ne întoarcem la soluţia clasică să plătim din buzunarul fiecăruia (pai ?)?
Ce s-a întâmplat săptămâna asta în România nu e un episod de reformă curajoasă, deşi ziarişti neavizaţi (cine ? tuca ?) vorbesc despre terapia de şoc. Noi nu mai transformăm o economie planificată în una de piaţă (poate de paiatza !). S-a făcut deja (credetzi ?). Noi reducem brutal cheltuielile statului care ne băgau în faliment din două motive: că economia noastră de piaţă nu e destul de competitivă în Uniunea Europeană şi că vreo trei guvernări iresponsabile au cheltuit mai mult decât aveau până să ne aducă în pragul unui crah (asa e !). Cum, nu e economia competitivă, când acum doi ani creştea într-un an cât altele în zece (nu e, doamna, nu mai jucatzi atita mirarea...)? Într-adevăr, nu: sau nu am fi avut în momentul ei de glorie maximă sub cinci milioane de oameni activi în România şi mai mult de două în alte ţări, aproape jumătate! Asta înseamnă scurt că toată economia noastră privată, a unei ţări de 20 de milioane, este, de fapt, una care oferă slujbe pentru numai maximum patru milioane de oameni (au mai devenit unii şi şomeri între timp), că două milioane sunt obligate să plece ca să aibă din ce trăi, că alte milioane trăiesc din pensii sau cultivându-şi grădina şi aşa mai departe şi că nu am reuşit să creştem nici cu 30% economia pe care ne-a lăsat-o Ceauşescu, deşi Polonia, de exemplu, a depăşit plafonul de două treimi (aia au si catedrale, nu stiatzi ?). Un milion şi jumătate de angajaţi în sectorul public nu e aşa mult (pai sa mai angajeze ! vedetzi ca va aude fossganian si include asta in planu' anticriza pe care'l pregateste), când te gândeşti că milioane de copii merg la şcoală, că asta include şi profesori, şi doctori, şi vameşi (good point: blaga !)etc.
Contrar unei interpretări greşite pe care am citit-o în Le Monde acum două zile, aceştia nu sunt funcţionari: doar vreo zecime din ei, şi din aceştia mai mult de jumătate (cei care lucrează în primării de state şi oraşe mici) sunt plătiţi sub salariul mediu (d'aia fac atitea paranghelii cu artisti minune pe toate coclaurile ?). Populismul de dreapta, că e greşit să crezi că doar stânga e populistă, face ravagii prin gazete zilele astea că statul e prea mare (imi place ca evitatzi cuvintul "obez" ! si pe mine ma enerveaza...). Nu: economia noastră privată e prea mică (ca sula de furnica ?). Sigur că e mai uşor să tai statul decât să stimulezi economia: dar vezi că statul ăsta e greu de tăiat din două motive. Unul, că, fiind un stat clientelar, sunt mai mari şanse să tai pe oricine, dar nu clienţii (clientu' nostru, stapinu nostru, nu stiatzi ?) să îl dai afară pe suplinitorul de la ţară (în timp ce ţii discursuri că problema educaţiei e lipsa de acces din rural), şi nu pe ambasadorul în Luxemburg (si ala are barba ?), deşi primul e şi mai prost plătit, şi mai folositor ca al doilea. Şi, doi, că deja prin părţile esenţiale statul era subfinanţat. E uşor să spui „rade-i pe judecători" - vor lua mai multă mită - (pai, de cin' le'o maritara salaru' dom' stoika, luau mai putzina ?), „curăţă-i pe doctori" - şi aşa plecau pe capete (pleca daca "stie" meserie, si cum, de regula, nu "stie", statzi linistita...)- sau pune-i pe profesori să predea 40 de ore (pe luna ? ca pe pamint niciodata !), că acum fac jumătate de normă. Cei care scot din ei aberaţiile astea probabil cred că predatul e ca fotbalul de maidan, durează de când ajungi acolo şi până când te târăşti la duş, nu include şi pregătirea orelor, corectarea lucrărilor elevilor (punetzi si orele de striptiz !) etc. Din cauză că nu au fost bani destui avem infecţii intraspitaliceşti (avem si "infectzii" politicesti, si ?)! În 1990, când o delegaţie a Ministerului Sănătăţii francez a vizitat frumosul nostru oraş universitar (iassy, pentru cei care n'au inca buletin), mai ales un anumit spital unde se murea pe capete de infecţii cu gram negativ, ne-a spus: „Daţi-i foc şi faceţi altul" (nu s'au inspirat de la eminescu ? aia cu datu' foc la casa de nebuni dumneavoastra tre' s'o stitzi). Vezi însă că nu au fost niciodată bani să se facă altul, puţinii care au fost au servit la construcţia unor măreţe case de asigurări de sănătate. La fel cu medicamentele subvenţionate (n'am intzeles ideea !).
În fiecare generaţie pun pe un student de-al meu să facă problema asta la politici publice, doar-doar o rezolva-o vreunul, dar nu e rezolvabilă, chiar dacă elimini corupţia, tot prea mulţi oameni au nevoie de medicamente cu preţ redus (vedetzi ? si atunci ? ) ! Ce rezolvi dacă le tai 15% din care îşi mai luau ceva când nu le ajungea subvenţia? Poate doar că mai mor unii şi degrevezi bugetul de pensii (mengele boc). Cineva (cine ? nu era ferraristu' la minister ?) a făcut deja economie anul trecut, a tăiat cu de la sine putere milionul care îi trebuia Institutului Cantacuzino pentru licenţă, şi aşa s-a ajuns în plină criză de gripă ca institutul să nu mai poată produce vaccinuri (a fost, totusi, gripa ?). Cum de nu a tăiat nimeni din greşeală scena lui Ridzi (situatzia era si asa destul de... bortzoasa !) sau diurnele lui Udrea pentru ziarişti (nu mai a[n]ten-tatzi la "libertatea presii" va rog !)? Mister (minister !). Puţin îmi pasă că o să spună unii că acesta e un discurs de stânga (pai ce sa facetzi si dv-astra ? n'atzi militat activ in campanie pentru mr geoana ?). Eu mi-am dat probele: am restructurat o instituţie de stat şi am dat oameni afară (care, doamna ? tvr-u' cu cei trei mii de angajatzi ? da' cu iliescu ce'atz avut de atzi vrut sa'l batetzi in direct ? ca si el tot pe stinga era...).
Dezastrul pe care îl văd la ora asta, tratat cu maxim cinism şi fără măcar o vorbă de scuze din partea celor care conduc România (aici va dau dreptate % la %, si fara turcescu !), este autoprovocat. El este costul incompetenţei Alianţei D.A. de a guverna împreună (incompetentza de a guverna impreuna ? abscons !), al guvernării liberale de a supravieţui în minoritate şi al lui Traian Băsescu de a câştiga al doilea mandat ('tu'l in zbang !). Răspunderile sunt scrise pe fiecare (raspunderile sint scrise, da' tot base o s'o ia 'n freza, linistitzi'va !), dar mă tem că în confuzia discursului public din România nu se văd suficient (din cauza norului de cenusa, doamna !). Că, dacă s-ar vedea, Varujan Vosganian nu ar trebui să mai apară la televizor (mai apare ? iote, dom'le, ce'nseamna sa avetzi antena satelit !) fără o burtieră pe care să scrie „Omul cu deficitul" (omu' cu ciocu' mic ar trebui), premierul Boc cu una pe care să scrie „A dublat datoria publică" (macar de s'ar fi mutat din apartamentu' ala de b(l)oc ); cât despre Călin Popescu Tăriceanu, e destul să îi puneţi numărul de mobil (de ce, doamna ? sa'i creasca deveru' la citroen ?). Băsescu nu e mai bun (rai da' buni !)- din octombrie anul trecut oameni ca mine au scris săptămânal (am vazuuuut !) că ne scufundăm şi că ne trebuie un compromis politic (mai buna era o hora a unirii, cu zurgalai, in curte la casa popo'ului). Ca să o apere pe Udrea (ete na !), el a lăsat să se rupă coaliţia cu PSD (v'atzi inscris in pesede, doamna ? ca vad ca memoria va lasa ! nu mai argumentez...) şi în şase luni s-a dublat datoria (al draku' boc ! si era asa de miiic !) şi ne-a adus unde suntem azi în timp ce aburea cu reforma clasei politice (duhu' aburului, atzi vazut filmu' ?).
În plus, văd că a luat de la Iliescu arta de a împărţi România în categorii: privaţii şi bugetarii (doamnaaa, facetzi, dom'le, un partid cu rogozanu...). Dacă ia Cotroceniul foc (vedetzi sa nu facetzi pipi'n pat daca va jucatzi atita cu focu !), cred că un bugetar o să vină să-l stingă (bea de stinge, nu are nevoie !), nu un profitor (asaaa, imi place ! mai zicetzi'le ! 'tu'le muma'n cur !), aşa că nu toată lumea plătită de la buget e la fel de inutilă precum clienţii PDL (just pe doi ! pedeloi...). Ce altceva se putea face? Daţi-mi voie să refrazez chestiunea asta. După ce se fac de câteva luni datorii şi arierate, după ce propunerea mea din decembrie de a face un guvern de uniune naţională, că altfel nu vom putea gestiona criza în 2010, a fost respinsă cu sfântă mânie, ce se mai poate face acum? (cite intrebari leniniste doamnaaaa ! tot nu va trecut megalomania ?) Fiecare zi care a trecut a restrâns opţiunile noastre. Ce se putea face era să creştem cota unică, aberantă la 16%, când eram pe creştere economică (mulţi ambasadori UE din Bucureşti au militat pentru asta, că nu există ţară din lume care are o educaţie demnă de acest nume şi percepe impozite sub 20%). O să vedeţi că oricum o să o creştem în următorul an, cu toate tăierile (deci, ca urmare, vaseezicaaaa: maritzi cota unica ! ponta, treci la loc ! nota patru !)
„Pensii sau scut antirachetă" (pensii antitancheta nu se poa' ?) era titlul unui editorial de-al meu de acum doi ani (waw ! ce memorie ! va aducetzi aminte doar ce va convine ?): v-am spus de atunci că amândouă nu merg (intre doo nu te ploo, ce'i asa greu ?). Oficialii români au minţit că nu ne costă nimic scutul (a se scuti !). Fals (fal[u]s, falş !)!. E un motiv pentru care cehii şi polonezii nu l-au mai vrut (ete flask ! de unde stitzi ? v'a chemat raposatu' kaczynski la masa ?). La fel, avioanele de luptă vechi, cumpărate cât se poate de netransparent după un CSAT prezidat de şeful statului, iaca miliardul (iaca sula-prefectura !). Securitatea are valoare pentru noi (SECURITATEA vretzi sa zicetzi, nu ?) ? Păi, asta nu e securitate, să colcăie bacilii gram negativ pe pământ cu scutul antirachetă deasupra capului (si kaghebeaua'n poarta curului). Jumătate de miliard de euro pe un portal web (eheee, sa traitzi ! si d-voastra v-atz specializat in aiti ?), sute de diplomaţi în plus şi misiuni ale României inutile (just ! mai ales-bules aia cu barba...), şi pot să continui (nuuuu !). Nu e adevărat că nu se pot raţionaliza cheltuielile statului altfel decât lovind în cei slabi şi protejându-i pe clienţi (just !). Posturile erau deja blocate de Guvernul Boc când teologi fripturişti care munciseră în campania electorală de genul lui Mihai Neamţu au fost angajaţi la stat pe post de istorici, şi să văd eu că pleacă el conform regulii cu ultimul angajat care pleacă primul (ce avetzi, doamna, cu ei ? ma bagatzi la idei ! atzi vrut sa incercatzi si dv. jacuzziu' lu' baconschi si nu v-a lasat ?).
Nu: o să lăsăm mai degrabă vreun sat fără poliţist (adjectiff) de dragul unui client (capitalism fara clientzi, ha ?), şi asta, cu nesimţire, cu balade cântate de micul Paleologu (hai ca vi sa pus pata si pe sprincenele lu' paleo !), care face elogiul pleştii (era mai fain sa'l faca p'ala al ploştii ?) şi se identifică cu Farfuridi (sint prea multzi brinzovenescu, d'aia !). Cât priveşte elogiul cianurilor (bun asa !) în aceste zile în care ar trebui să ne ascundem prin casă (casa pippidi nu e acasaaa ?) de ruşine că am contribuit să îi aducem la putere pe oamenii ăştia (cui ne lasi, gioaneeee ?), el a devenit dominant (daca statzi prea mult in jarmania ! poa' ca nu v'or gasit acass aia de la RMGC !). Nu aş fi crezut niciodată că o să-i aud pe alde Cristi Preda sau Traian Ungureanu explicând ce grozave sunt cianurile (nici io, pe bune !) (ca să-l citez pe un cititor spiritual al HotNews, toţi cei care cred asta să ia o linguriţă - doamnaaa, astia o sa ia linguritza acasa, ca doar "e" romaani !). E o conspiraţie ungurească (lasatzi ca mai e putzin, mai e un pic, pina or sa fie si ei d'acor ! e verestoy pe felie..) şi europeană, nu peştii care au venit pe Tisa cu burta în sus zile întregi în anul 2000 (sa aive si gura lor ce sa maninca) ! Pe scurt, nu a mai rămas nimeni care să fie altceva decât lobbyist (cum bine zisera srs, patriciu, tariceanu d'atita vreme: si noi ii injuram !) sau client (lasatzi clientzii sa vie la mine !) în puterea actuală, nici măcar dintre prietenii mei (mai avetzi ? de cin' nu v'au mai sunat ? dar d-voastra pe ei ? sintem singuri pe pamint, doamna...) ? Ruşine (de trei ori rusine !) ! Şi ce mai rămâne după ce aceşti oameni au arătat clar că nu mai merită votaţi niciodată (ramane o maaaare, si neagra, belita), ştiut fiind că PSD e acel partid care era să ne dea Internele pe mâna crimei organizate ( geoaneeel ? nu se poate !) ? Mai vorbim (mai vorbitzi ! ARU !).
===================================
si uite asa descoperim o noo, adevarata (nu ca rogozanu !), personalitate a stingii romanesti !
da' taika ilici ce zice ?
luni, 26 aprilie 2010
petrolu', auru' si "ardelenii"
cineva intrat aci pe blok imi spuse ca ne'am datora situatzia actuala de "si tututzi si cu banii luatzi" "ardelenilor" de stirpe semita car' pina nu ne'or suge singele di tat n'or sa se lase.
treaba asta ma lasa indeobste fara replica, pen' ca n'am reusit, inca, sa'i caut la preputz pe cei car' ne'or gubernat din rebolutziune pin' acu'.
dac'ar fi sa adopt o retorica patetica as spune ca nu aia i'au indesat picsu'n mina lu' bombo, pe care'l banuiam de o cu totu' alta origine, pentru a instraina uzufructu' zacamintelor noastre de pacur, cum nici lu' tariceanu nu cre' ca i'au pus pistolu' la timpla ca sa semneze pentru cedarea exploatarii petrolului, gazelor, si ce'or mai fi p'acolo, de pe platforma continentala, inca ne'adjudecate p'atunci, de la ucrainieni, cum nu crez ca'i string deshtele'n usa la ora asta lu' videanu pentru a se face luntre si punte in scopu' de a deveni tzinta vie a rosiilor montane.
desi in general politrucii nostri au o retorica ce depaseste media europeana in ceea ce priveste patriotismu', ei s'au manifestat in marea lor majoritate foarte patriotzi numa'in privintza buzunarului propriu, avind mare grija pentru asta de a zadarnici in fasa orice tentativa de a putea fi trasi la raspundere.
si cum nu cre' ca tot "ardelenii" au fost majoritari in parlamentele ultimilor doozeshi de ani, trag concluzia ca atunci cin' ne punem problema a tot felu' de conspiratzii, car' ne vor noo rau', uitam sa fim mai introspectivi.
de cum ne'am manifesta fiecare in parte dac'am avea posibilitatea sa ne insusim bunuri mobile si imobile si sa mai si fie la indemina noastra mecanismu'car'ar putea sa ne impiedice/pedepseasca.
de citeva zile haladui pe saitu' parlamentului romaniei si marturisesc ca ma uit fascinat in ochii celor ce'au fo' alesi, s'acolo trimesi, tot de noi !
oameni ca noi, dintre noi...
si dupa fizionomia lor chiar nu reusesc sa'i identific pe ardeleni...
treaba asta ma lasa indeobste fara replica, pen' ca n'am reusit, inca, sa'i caut la preputz pe cei car' ne'or gubernat din rebolutziune pin' acu'.
dac'ar fi sa adopt o retorica patetica as spune ca nu aia i'au indesat picsu'n mina lu' bombo, pe care'l banuiam de o cu totu' alta origine, pentru a instraina uzufructu' zacamintelor noastre de pacur, cum nici lu' tariceanu nu cre' ca i'au pus pistolu' la timpla ca sa semneze pentru cedarea exploatarii petrolului, gazelor, si ce'or mai fi p'acolo, de pe platforma continentala, inca ne'adjudecate p'atunci, de la ucrainieni, cum nu crez ca'i string deshtele'n usa la ora asta lu' videanu pentru a se face luntre si punte in scopu' de a deveni tzinta vie a rosiilor montane.
desi in general politrucii nostri au o retorica ce depaseste media europeana in ceea ce priveste patriotismu', ei s'au manifestat in marea lor majoritate foarte patriotzi numa'in privintza buzunarului propriu, avind mare grija pentru asta de a zadarnici in fasa orice tentativa de a putea fi trasi la raspundere.
si cum nu cre' ca tot "ardelenii" au fost majoritari in parlamentele ultimilor doozeshi de ani, trag concluzia ca atunci cin' ne punem problema a tot felu' de conspiratzii, car' ne vor noo rau', uitam sa fim mai introspectivi.
de cum ne'am manifesta fiecare in parte dac'am avea posibilitatea sa ne insusim bunuri mobile si imobile si sa mai si fie la indemina noastra mecanismu'car'ar putea sa ne impiedice/pedepseasca.
de citeva zile haladui pe saitu' parlamentului romaniei si marturisesc ca ma uit fascinat in ochii celor ce'au fo' alesi, s'acolo trimesi, tot de noi !
oameni ca noi, dintre noi...
si dupa fizionomia lor chiar nu reusesc sa'i identific pe ardeleni...
Etichete:
ardelenii,
bombo,
tariceanu,
totzi: banii 'napoi,
videanu adrean banii inapoi...
marți, 23 februarie 2010
despre ostasii nostri cazutzi in lupta cu terorismu' internatzional
vestile despre soldatzii romani cazutzi in cele departari au inceput sa intre in banalitate. astazi a mai cazut unu' mort, si altu' ranit, in afganistan, facind ca cifra decedatzilor din diverse conflicte, ce, aparent, n'au nici o legatura cu plaiu' miorlaitic, sa ajunga la citeva zeci (cite ?).
pen' ca sintem un popor cu niste clase, primate, politice de cacat (a se observa ca evit sa proclam tot popo'u de cacat, desi cam e) tre' sa ne rascumparam nevolnicia de pe plan intern cu "minuni de vitejie" pe plan estern, acolo un' au aliatzii nostri interese si angajamente.
asa se face ca pin' si bolshevicu' de ilici "a achiesat" la trimiterea de neste trupe in iraq si'n alte locuri, desi la inimioara lui altceva se afla.
pin' si orgoliosu' de base, atit de impulsiv si nepredictibil, si'a cenzurat incredibil de bine pornirile, zicind la un moment dat, asemenea turcului din banc ("n'are bani, nu pune mina"), ca dac'ar avea o flotila de nus' cite sute de F16 la dispozitzie altfel ar arata politica externa a romanichi.
lacrimile de la ceremoniile funebre ce vor continua sa fie prezente, naiba stie cu ce frecventza, sint de fapt lacrimi de neputintza crincena.
si vor continua asa.
carghioslicu' e prezent si in aste momente triste, pen' ca multa lume sta si se 'ntreaba (chiar adineauri ii auzeam pe banciu&stanescu la radio vorbind pe tema asta) cum arata de fapt misiunile alor nostri ca brazii, daca, de cind imi amintesc io, n'a murit unu' macar in adevarate schimburi de focuri cu insurgentzii.pina si in vestu' salbatec, atunci cind "indienii" dadeau tircoale taberelor colonizatorilor, mai se'ntimpla ca, pe linga rapitu' vreunei codane, sa'i traga vreo sageata'n fesa unuia care se usura prin boshchetzi.
ai nostri bravi ostasi par cazatzi in niste fortaretze inexpugnabile, si'si petrec imensa majoritate a timpului alergind intre popota si sala de biliard, blindatzi si atunci cu echipamente antiglontz "de top", doar rareori, cin' au ghinionu' sa pice pe ei magareatza unei patrulari (si'aia facuta cu ditai hammeru', c'a avut grija statu' american !), au si ei morcovu' pe tzeava.
ma rog !
fie'i (fie'le) tzarina usoara !
marți, 13 octombrie 2009
dan popa's revelation
"Politica fiscala in 2008 a echivalat cu dezarmarea unei armate inainte de razboi"
Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului Isarescu: "Politica fiscala in 2008 a echivalat cu dezarmarea unei armate inainte de razboi"
de Dan Popa HotNews.ro
Luni, 12 octombrie 2009
Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Mugur Isarescu si fost reprezentant al Romaniei la FMI, a acordat HotNews.ro un interviu in care vorbeste relaxat si cu detasare despre posibile atacuri pe leu, despre ce taxe ar putea fi marite si daca asta ar calma situatia. Despre riscurile in privinta adoptarii euro si, mai ales, de unde vin ele? In esenta, aflati cat ne costa doi ani de istorie recenta - anii 2006-2008.
Rep: Din cate stiu, in perioadele de dinaintea adoptarii, atacurile speculative la adresa monedelor nationale se intetesc. Este pregatita BNR sa faca fata unor potentiale atacuri pe leu?
Lucian Croitoru: Atacurile sunt practicate atunci cand exista vulnerabilitati. Nu BNR trebuie sa fie pregatita, ci tara. Daca fundamentele sunt bune, sansele ca o banca centrala sa se confrunte cu astfel de atacuri sunt mai mici. In plus, este foarte important rolul pe care piata il joaca pe termen mai indelungat.
Daca nivelul cursului de schimb este in linie cu fundamentele in perioada premergatoare adoptarii euro, stimulentele pentru atacuri speculative sunt reduse. Este deci nevoie de politici coerente. Nu e vorba numai de BNR. Aceasta idee se poate intelege mai bine uitandu-ne la experienta anilor 2008 si 2009.
Rep: Va referiti la...
Lucian Croitoru: Stiam ca in 2009 va fi criza, dar politica fiscala in Romania anului 2008 a echivalat cu dezarmarea unei armate inainte de razboi. Pentru a evita atacuri speculative BNR trebuie ajutata cu politici responsabile inclusiv in aria fiscala. Altfel, BNR nu face miracole.
Rep: Care sunt principalele trei riscuri la adresa adoptarii monedei unice europene in orizontul 2014-2015?
Lucian Croitoru: Exista un risc major venind de la deficitul bugetar, a carei aducere in limita mentionata va fi dificila daca avem in vedere nivelul prevazut pentru acest an. Fara reforme serioase ale cheltuielilor publice, acest obiectiv nu va putea fi atins decat cu cresterea unor impozite majore.
Dar si cresterea acestora nu este justificata daca nu se fac reforme. Presupunand o politica monetara prudenta, ceilalti trei indicatori depind de performanta bugetara.
Rep: Pana la urma ramane un singur risc...
Lucian Croitoru: In viziunea mea, exista un singur risc major, dar cu foarte mari implicatii.
Dar riscurile ar mai putea veni de la neindeplinirea criteriilor de acceptare in ERM II (Mecanismul Cursului de Schimb II, Romania trebuind sa participe la acest mecanism timp de minim doi ani pentru a putea intra in zona euro - n. red.) sau de la o eventuala instabilitate in ERM II.
Aceste criterii vizeaza deficitul bugetar, care trebuie sa fie sub 3 procente din PIB; inflatia, care trebuie sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5 puncte procentuale (pp) inflatia celor mai performante trei tari; dobanda pe termen lung, care nu trebuie sa depaseasca dobanda celor mai perfomante trei tari in termenii stabilitatii preturilor cu mai mult de 2 pp; si datoria guvernamentala, care trebuie sa fie sub 60 procente din PIB.
Rep: Care ar putea fi noul motor de crestere pentru economia romaneasca, eliminand consumul pe import?
Lucian Croitoru: Fara reluarea cresterii consumului nu se poate vorbi de crestere sustenabila. Este insa de dorit ca reluarea consumului sa se faca la rate sustenabile, astfel incat cresterea economica sa ramana sustenabila. Pentru aceasta sunt politicile, pentru a influenta structura stimulentele. Depinde insa de cum le utilizezi.
Rep: Adica?
Lucian Croitoru: Cateodata decidentii cred ca vremurile bune tin la nesfarsit si utilizeaza politicile in mod gresit. Pentru mine este clar ca in perioada 2006-2008 era nevoie de surplusuri bugetare. Am spus-o mereu, chiar atunci. A spus-o si FMI. Au preferat sa creasca salariile atunci in mod aberant decat sa economiseasca. Astazi se plateste pretul.
Rep: Din strada, lucrurile se vad in felul urmator: producem putin, prost, si ne imprumutam ca sa platim salariile. Daca nu restructuram radical sistemul bugetar, ne prabusim. Daca il restructuram, costurile sunt dureroase si vor provoca un evident deficit de imagine. Cum se vad lucrurile dinspre Banca Centrala?
Lucian Croitoru: Punctul meu de vedere nu este in mod necesar punctul de vedere al BNR. Eu cred ca ajustarile necesare nu pot fi evitate niciodata fara a plati in pret. Aici este importanta distinctia intre termenul scurt si cel lung. Pe termen scurt este posibil sa evitam unele ajustari dureroase intr-o zona, dar sa platim pretul intr-o alta.
Rep: Un exemplu?
Lucian Croitoru: De exemplu, s-ar putea sa amanam restructurarea sistemului bugetar, dar vom plati in termeni de inflatie sau de datorie publica. Pe termen lung, amanarea ajustarilor va rezulta intr-o perpetua balansare intre deficite si inflatie. Daca nu vor fi amandoua deodata, atunci sigur va fi una sau cealalta.
Aceasta practica va perpetua o stare incerta, ceea ce reduce sansele cresterii sustenabile. Dar nu cred ca vrem sa construim o astfel de economie. Stim din experienta proprie, dar si din cea a tarilor din America Latina, ca acest drum nu duce la mai bine.
----------------------------------------------------
intrebare si pentru dan popa:
da' nu era tariceanu cel mai tare ?
Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului Isarescu: "Politica fiscala in 2008 a echivalat cu dezarmarea unei armate inainte de razboi"
de Dan Popa HotNews.ro
Luni, 12 octombrie 2009
Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Mugur Isarescu si fost reprezentant al Romaniei la FMI, a acordat HotNews.ro un interviu in care vorbeste relaxat si cu detasare despre posibile atacuri pe leu, despre ce taxe ar putea fi marite si daca asta ar calma situatia. Despre riscurile in privinta adoptarii euro si, mai ales, de unde vin ele? In esenta, aflati cat ne costa doi ani de istorie recenta - anii 2006-2008.
Rep: Din cate stiu, in perioadele de dinaintea adoptarii, atacurile speculative la adresa monedelor nationale se intetesc. Este pregatita BNR sa faca fata unor potentiale atacuri pe leu?
Lucian Croitoru: Atacurile sunt practicate atunci cand exista vulnerabilitati. Nu BNR trebuie sa fie pregatita, ci tara. Daca fundamentele sunt bune, sansele ca o banca centrala sa se confrunte cu astfel de atacuri sunt mai mici. In plus, este foarte important rolul pe care piata il joaca pe termen mai indelungat.
Daca nivelul cursului de schimb este in linie cu fundamentele in perioada premergatoare adoptarii euro, stimulentele pentru atacuri speculative sunt reduse. Este deci nevoie de politici coerente. Nu e vorba numai de BNR. Aceasta idee se poate intelege mai bine uitandu-ne la experienta anilor 2008 si 2009.
Rep: Va referiti la...
Lucian Croitoru: Stiam ca in 2009 va fi criza, dar politica fiscala in Romania anului 2008 a echivalat cu dezarmarea unei armate inainte de razboi. Pentru a evita atacuri speculative BNR trebuie ajutata cu politici responsabile inclusiv in aria fiscala. Altfel, BNR nu face miracole.
Rep: Care sunt principalele trei riscuri la adresa adoptarii monedei unice europene in orizontul 2014-2015?
Lucian Croitoru: Exista un risc major venind de la deficitul bugetar, a carei aducere in limita mentionata va fi dificila daca avem in vedere nivelul prevazut pentru acest an. Fara reforme serioase ale cheltuielilor publice, acest obiectiv nu va putea fi atins decat cu cresterea unor impozite majore.
Dar si cresterea acestora nu este justificata daca nu se fac reforme. Presupunand o politica monetara prudenta, ceilalti trei indicatori depind de performanta bugetara.
Rep: Pana la urma ramane un singur risc...
Lucian Croitoru: In viziunea mea, exista un singur risc major, dar cu foarte mari implicatii.
Dar riscurile ar mai putea veni de la neindeplinirea criteriilor de acceptare in ERM II (Mecanismul Cursului de Schimb II, Romania trebuind sa participe la acest mecanism timp de minim doi ani pentru a putea intra in zona euro - n. red.) sau de la o eventuala instabilitate in ERM II.
Aceste criterii vizeaza deficitul bugetar, care trebuie sa fie sub 3 procente din PIB; inflatia, care trebuie sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5 puncte procentuale (pp) inflatia celor mai performante trei tari; dobanda pe termen lung, care nu trebuie sa depaseasca dobanda celor mai perfomante trei tari in termenii stabilitatii preturilor cu mai mult de 2 pp; si datoria guvernamentala, care trebuie sa fie sub 60 procente din PIB.
Rep: Care ar putea fi noul motor de crestere pentru economia romaneasca, eliminand consumul pe import?
Lucian Croitoru: Fara reluarea cresterii consumului nu se poate vorbi de crestere sustenabila. Este insa de dorit ca reluarea consumului sa se faca la rate sustenabile, astfel incat cresterea economica sa ramana sustenabila. Pentru aceasta sunt politicile, pentru a influenta structura stimulentele. Depinde insa de cum le utilizezi.
Rep: Adica?
Lucian Croitoru: Cateodata decidentii cred ca vremurile bune tin la nesfarsit si utilizeaza politicile in mod gresit. Pentru mine este clar ca in perioada 2006-2008 era nevoie de surplusuri bugetare. Am spus-o mereu, chiar atunci. A spus-o si FMI. Au preferat sa creasca salariile atunci in mod aberant decat sa economiseasca. Astazi se plateste pretul.
Rep: Din strada, lucrurile se vad in felul urmator: producem putin, prost, si ne imprumutam ca sa platim salariile. Daca nu restructuram radical sistemul bugetar, ne prabusim. Daca il restructuram, costurile sunt dureroase si vor provoca un evident deficit de imagine. Cum se vad lucrurile dinspre Banca Centrala?
Lucian Croitoru: Punctul meu de vedere nu este in mod necesar punctul de vedere al BNR. Eu cred ca ajustarile necesare nu pot fi evitate niciodata fara a plati in pret. Aici este importanta distinctia intre termenul scurt si cel lung. Pe termen scurt este posibil sa evitam unele ajustari dureroase intr-o zona, dar sa platim pretul intr-o alta.
Rep: Un exemplu?
Lucian Croitoru: De exemplu, s-ar putea sa amanam restructurarea sistemului bugetar, dar vom plati in termeni de inflatie sau de datorie publica. Pe termen lung, amanarea ajustarilor va rezulta intr-o perpetua balansare intre deficite si inflatie. Daca nu vor fi amandoua deodata, atunci sigur va fi una sau cealalta.
Aceasta practica va perpetua o stare incerta, ceea ce reduce sansele cresterii sustenabile. Dar nu cred ca vrem sa construim o astfel de economie. Stim din experienta proprie, dar si din cea a tarilor din America Latina, ca acest drum nu duce la mai bine.
----------------------------------------------------
intrebare si pentru dan popa:
da' nu era tariceanu cel mai tare ?
vineri, 9 octombrie 2009
nu'i mai satura Dumnezeu !

jupin patricu adopta aceeasi strategie, in cazu' plasarii strategice a lu' olteanu pe post de viceguvernator, ca si in povestea contractului sterling.
la sterling, atunci cind s'a devoalat implicarea sa, si a liberalilor, in atribuirea unor terenuri inca neadjudecate, a zis, ca, de fapt, nu exista nici un fel de resurse remarcabile ce ar merita exploatate; si'a luat vorba, proasta, inapoi recent.
in cazu' olteanu isi ia distantza de personaj "labil psihic”, “lipsit de loialitate”, “lipsit de moralitate" pentru ca sa se disocieze in ochii opiniei publice de orice responsabilitate ulterioara .
ieftin !
citez mai jos editorialu' unui personaj pe care nu'l mai urmaresc, decit sporadic, de cind a fost deconspirat, da' care are talent cu caru' (la caracter mai are de lucrat):
Patriciu si Hrebenciuc si-au depus oul otravit la BNR
Cornel Ivanciuc 09-10-2009
Cånd smecherii care fac speculatii pe piata valutara vor controla din interior BNR, moneda nationala se va imbolnavi subit de o boala incurabila, mi-a soptit recent un analist financiar. Ieri, “Gardianul” scria ca numirea in Consiliul de Administratie al BNR a unor persoane neavizate, “sustinute din umbra de anumite grupuri de interese, pune in pericol siguranta nationala prin faptul ca ar putea avea loc scurgeri de informatii vitale catre mediul de afaceri”. Specialistii din domeniu isi exprima ingrijorarea ca impostorii intrati pe burta in BNR vor transmite mai usor informatii-cheie catre megabisnitarii de pe piata valutara. Sa spunem lucrurilor pe nume. Persoana neavizata se numeste Bogdan Olteanu. Grupurile de interese care l-au clocit pe Olteanu sunt reprezentate de Patriciu si Hrebenciuc. Oul otravit a fost clatit in namolul sapropelic extras din Marea Neagra prin firma Marexin a lui Patriciu si uns cu uleiul de fråna al motocicletei Harley Davidson cu numarul B-52-HOG pe care se plimba Tariceanu, nasul lui Olteanu. Hrebenciuc l-a tårnosit apoi si a rostit deasupra lui tot felul de abracadabre si de hocusi-pocusi. In fine, capul de sopårla cu puf vånat al lui Olteanu a iesit ieri din gaoace in postura de viceguvernator, in toata hidosenia. Borhotul pestilential care fierbea in budoarele clasei politice a dat in clocot si a inundat ultimul organism etans al Romåniei, Banca Nationala. Toxicul si pradalnicul viceguvernator s-a nascut din laba pe care PNL i-a intins-o PSD. Olteanu este rezultanta tuturor angajamentelor unsuroase facute de PSD cu PNL, pentru a propti guvernul Tariceanu sa nu cada. Labele liberale si pesediste se mai atrag o data si din atingerea lor scårbavnica iese viceguvernatorul cu teasta de sopårla. Politizarea BNR este anticamera dezastrelor care urmeaza sa se abata asupra leului. Din cele 13 miliarde de euro luate imprumut de la FMI, 4,5 miliarde au fost deja injectate in leu, sa nu i se jumuleasca de tot blana. Daca Olteanu s-a nascut din juruintele megabisnitarilor valutari, atunci e de asteptat ca atacurile asupra monedei nationale sa se inteteasca dupa ce a eclozat la BNR.
Etichete:
BNR,
fmi,
Harley Davidson,
Hrebenciuc,
olteanu,
patriciu,
PNL,
PSD,
sterling,
tariceanu
marți, 7 iulie 2009
partidu' primarilor se'ntoarce, dupa ce se scarpina, tacticos, la partzile moi
tzara mea are noi cimpii manoase, si, iata, puzderie de proaspetzi bacaloreatzi, ca parca auzisam ca se detera iezamenele cu rezultate esceptzionale pa judetze mai cretze, mai fisnetze...
asta acu', cin' "adevarata" descentralizare n'avu loc inca !
cin' o sa steie'n virfu' picsului lu' dom' premare si notele de la estemporalu' la con-stiintze-coltural-civico-politico-oeconomico-volitive...
cin' bulanu' organului o sa vegheze la linistea mea de dupa perdeaua partidului gesepetevepedelepenelepedesere/pîcî, mai rau decit acu'...
cin' felceru' comunal o sa'mi asigure procedura chirurgicala de scopire avind'o drept muza pe sotzia consilierului local unsulescu, mai al dracu' decit acu'...
etîcî.
si'uite asa, dupa ce se alese prafu' si de nemaipomenita reforma electorala, cu uninominal/proportzionalu' de rigoare, presedintele nostru, si al femeilor sale, cu toata buna creditza de care il pot io crede capabil, ne'ndeamna sa purcedem grabnic sa sorbim dintr'o sorbire si reforma asta descentrata, care ia ie buna, la mama iei, acolo unde functzioneste de sute de ani. potzi sa te pui cu perseverentza si inventivitatea romaneasca ? noi care o sa inventam odata si'odata pina si apa calda livrabila la cuburi ?
de gheatza ? noi care ne falim cu partidu' primarilor care ie si partidu' incoruptibililor ?
partidu' care 'n scurt timp va face sa ne gindim cu duiosie la gubernarea tariceana, ce'n lungu' iei popas pe plaiu' bastinos, dincolo de caraghioslicu' unor sinistre personaje, si'a cam atins scopurile, cit de ticaloase au fost iele, beneficiind si de un noroc porcesc. chiar acu' auz la radio ca nus' cine cere 'nceperea urmaririi penale ptr. tariceanu in legatura cu afacerea sterling... ha, ha, ce gluma buna ! sint definitiv penibili ! si'au ales formidabil momentu' ! sa nu para care cumva razbunare politica !
ghicitzi de ce'o sa se vorbeasca in continuare ?

despre scindurile ritzoaicei sau despre concesionarile petro-taricene ?
asta acu', cin' "adevarata" descentralizare n'avu loc inca !
cin' o sa steie'n virfu' picsului lu' dom' premare si notele de la estemporalu' la con-stiintze-coltural-civico-politico-oeconomico-volitive...
cin' bulanu' organului o sa vegheze la linistea mea de dupa perdeaua partidului gesepetevepedelepenelepedesere/pîcî, mai rau decit acu'...
cin' felceru' comunal o sa'mi asigure procedura chirurgicala de scopire avind'o drept muza pe sotzia consilierului local unsulescu, mai al dracu' decit acu'...
etîcî.
si'uite asa, dupa ce se alese prafu' si de nemaipomenita reforma electorala, cu uninominal/proportzionalu' de rigoare, presedintele nostru, si al femeilor sale, cu toata buna creditza de care il pot io crede capabil, ne'ndeamna sa purcedem grabnic sa sorbim dintr'o sorbire si reforma asta descentrata, care ia ie buna, la mama iei, acolo unde functzioneste de sute de ani. potzi sa te pui cu perseverentza si inventivitatea romaneasca ? noi care o sa inventam odata si'odata pina si apa calda livrabila la cuburi ?
de gheatza ? noi care ne falim cu partidu' primarilor care ie si partidu' incoruptibililor ?
partidu' care 'n scurt timp va face sa ne gindim cu duiosie la gubernarea tariceana, ce'n lungu' iei popas pe plaiu' bastinos, dincolo de caraghioslicu' unor sinistre personaje, si'a cam atins scopurile, cit de ticaloase au fost iele, beneficiind si de un noroc porcesc. chiar acu' auz la radio ca nus' cine cere 'nceperea urmaririi penale ptr. tariceanu in legatura cu afacerea sterling... ha, ha, ce gluma buna ! sint definitiv penibili ! si'au ales formidabil momentu' ! sa nu para care cumva razbunare politica !
ghicitzi de ce'o sa se vorbeasca in continuare ?

despre scindurile ritzoaicei sau despre concesionarile petro-taricene ?
Etichete:
bani,
basescu,
flamura rosie,
multzi bani,
partid,
sterling,
tariceanu
marți, 16 iunie 2009
paranghelie la moara vlasiei
in general sint foarte d'acord cu ce scrie Doamna Tia Serbanescu in editorialele sale. de data asta tzin s'o contrazic in ceea ce zice la 'nceputu' celui de astazi
am informatzii sigure, de la cineva care a participat personal, nu accelerat, ca duminica a existat, totusi, o paranghelie cu lautari la moara vlasiei, colegiu' 'lectoral 4 ilfov, acolo unde tariceanu era cit pe ce s'o buleasca, si n'a bulit'o tocmai ca urmare a complicitatzii celorlaltzi competitori de japca natzionala

ce e ciudat, sau nu, e ca tarantellianu' tariceanu a fost 'n echipa cu crinu', si n'am aflat sa se fi luat de par, altfel doamna udrea ne'ar fi informat daca hair stilistu' d'ei ar fi fost solicitat din nou
ps: am inceput sa string in debara si brefurile tiei serbanescu, ca mereu am probleme sa ajung la ele, ca astia de la "curentu'" n'au o arhiva pe fiecare autore in parte, si nu prea am chef sa ma minjesc pe des'te cind trec p'in apropierea fratelui lu' roncea, chiar daca in general asta loveste'n adversarii lu' base, loveste cu miasme pestilentziale...
ps.2:
n'am facut, inca, rost de poze de la aceasta adunare... de suflet, lipsita de orice doza de populism desantzat, nu'i asa ?
ps.3:
ce dracu de criza e asta, bre, ca banii curg girla in astfel de evenimente 'naltzatoare ?
Prima duminică de după alegeri a fost fără muzică, dans, lăutari, serbări cåmpeneşti, aniversări şi voie bună. Oile au fost lăsate în pace, premierul Boc n-a mai cåntat „puşca şi cureaua lată“ iar preşedintele nu şi-a mai pus tichie de mărgăritar, clop cu pene şi pălăriuţă cu ciucuri. S-au dus veştile bune şi zilele senine, n-auzi cåntări, nu vezi lumini de baluri, astăzi nu ne mai iubim, astăzi ne despărţim.
am informatzii sigure, de la cineva care a participat personal, nu accelerat, ca duminica a existat, totusi, o paranghelie cu lautari la moara vlasiei, colegiu' 'lectoral 4 ilfov, acolo unde tariceanu era cit pe ce s'o buleasca, si n'a bulit'o tocmai ca urmare a complicitatzii celorlaltzi competitori de japca natzionala

ce e ciudat, sau nu, e ca tarantellianu' tariceanu a fost 'n echipa cu crinu', si n'am aflat sa se fi luat de par, altfel doamna udrea ne'ar fi informat daca hair stilistu' d'ei ar fi fost solicitat din nou
ps: am inceput sa string in debara si brefurile tiei serbanescu, ca mereu am probleme sa ajung la ele, ca astia de la "curentu'" n'au o arhiva pe fiecare autore in parte, si nu prea am chef sa ma minjesc pe des'te cind trec p'in apropierea fratelui lu' roncea, chiar daca in general asta loveste'n adversarii lu' base, loveste cu miasme pestilentziale...
ps.2:
n'am facut, inca, rost de poze de la aceasta adunare... de suflet, lipsita de orice doza de populism desantzat, nu'i asa ?
ps.3:
ce dracu de criza e asta, bre, ca banii curg girla in astfel de evenimente 'naltzatoare ?
Etichete:
basescu,
crin antonescu,
tariceanu,
tia serbanescu
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
