cUm Ne aJutĂ pE nOi sOOrIn rOȘcA STĂneSScu sa ne întărim convingerea noastră de nestrămutat că DOMNUL nostru PREȘEDINTE BĂSESCU este un OM STRUCTURALMENTE BuN si inevitabil CINSTIT

înduioșat și'mbăloșat pîn' la lăcrimi de spir'tu' de sacrificiu precum și de camaraderia exemplară de car' o dat dovadă sorin roșca "..." stănescu, car' o sărit cu capu' la pește 'nainte, neprecupetzind nici un efort, ca să facă necredibile și nedigerabile orice ulterioare, iminente și imanente bombonele agricole ce aveau să ne fie servite - calde baetzi! - desigur că ca parte a unui ultim plan cincinal cu multe depășiri d'obraz gros la hectar, am întîrziat oleacă să eau atitudine și ceva altitudine fatză de măreatza crăpelnitză cu rahat cu perje, declanșată d'ultima, dar nu de cea din urmă, achizitzie a famegliei băsescu.

aș fi vrut să poci produce, aici ș'acum, fortzat tot de timpuri și 'mprejurări, dar și de greatză, un tecxst sfîșietor de serios, măcar cît bliiiiiiiin axinte, fost axintoiu, sau măcar d'un haz nebun, tot cît el, dar - fatalitate! - simtz enorm, din 'ntreaga regiune a fi'ntzii mele, și văz monstruos, tot dup'acolo, că mi'i imposibil așa ceva, carevasazică, imi devine tot mai extrem si dureros d'evident că nu mai am nici un haz, la fel cum nici sitoatziile la care ar fi trebuit să mă refer nu mai au.

deci, cum vine treaba și tăraba, de'o fost nevoit pînă și magistru cristoiu să spele putinoiu' bisericii și 'mniezăilor adoratorilor dezinteresatzi ai prezidentului?

pe vremea teribilului, venerabilului și veritabilului eL înSUșI, BOmBoNelu 'ntîiul, se auzea pe la coltzuri, de pe la diverși binevoitori, printre care actoalu' președinte-agricultor nu era printre cei din urmă, că jumătate de delta era deja în posesia rozaliului ce ne erea p'atunci prim ministru, cum, la fel, s'auzea, din aceleași surse, de f'un miliard de coco pe care tot acesta'i avea ascunși p'undeva prin mările calde ale chinii.

e simptomatic, putzin simpatic și asimptotic că sus amintitu o ajuns, în cele din urnă, la tzuhauss, ca urmare a unor neglijentze și nimicuri (caracterizate așa chiar de domnu' nostru prim agricultor, nu știu dacă nu în aceeași frază în care'l desemna pe d-l bombo ca pe cel mai bun prim ministru al tzărișoarii, de la origini pînă'n prezentu' producerii acelei declăratzii) ce tzineau de finantzarea campagniei 'lectorale din 2004, rușine de care poa' să rîză și cu curu' unu' din consiglierii personali ai d-lui bombo cu kass la gură.

despre actoalu' prezidente, nu știu ce se mai aude pe la coltzuri și nici prin unghere, că nu mă uit pă l'antene, așa că habar n'am care mai e amplitudinea reala a agoniselii lui și'a famegliei lui, deși și mie mi'or gîdilat în mod neplăcut urechile niște adieri de bîrfă rauvoitoare, pe care bineîntzeles că nu le'am luat în consideratzie, în calitate de băsist fost convins, singura care m'a marcat pînă'n zioa d'azi fi'nd o discutzie cu'n bădigard, nooa denumire pentru vechii paznici ceaușei cu uniforme din postav maro, care păzea o groapă plina cu gunoi de pe terenu' sitoat pe grivitzii coltz cu berzii, care l'a întrebarea mea inocentă de ce păzeste, din gheretă, o groapă cu gunoi, mi'a răspuns conspirativ că tot maidanu ăla tragic e proprietatea băselului, aflat p'atunci pe la 'nceputurile primului său mandat de prezidente de respublikă, lucru greu credibil și verificabil, indiferent de oarece vecinătătzi întîmplătoare cu proprietătzi ale fostei fameglii cucurigu-cocoș de prin zonă.

cert e că am știut to'deauna - și m'am consolat multa vreme cu ideea - că pă ce pune șhăfu' ochiu, dacă nu și mîna, nu mai are scăpare, gen "și mîna tony greblă i se făcu", așa că niște amărîte dă hectare la mama dracului n'aveau cum să mă 'mpresioneze prea tare, simtzin' io că asta'i doar partea văzuta a motzului de la rahatu' care'o să'i scufunde, odată ș'odată, titanicu' lu' taticu.

acuma, dac'o să s'ajungă, f'odata, ca madam duduka sau madam anghelescu, sau, te pomeni, guzganu de blejnar or - și mai și - șefu' lui de cabinet dispărut optim, să se rîza și ei, tot cu-curu-cucu, dă șhafu, dac'o s'apuce să s'apuce și dînsu de f'un tur al lăcașelor de cultură și hodină pe care le tzine actoalimente calde fostul lui partener de șnaps de la golden șhpitz, din cauza că și'a ștampilat gresit, pe kant, brevetu' lui de lup de mare depărtare, ăsta o sa fie doar un nou motiv d'aprig combat pentru brigănzile roșii cu tricoloare, plus pis(t)o(l)aru singuratec banciu, car'or eșit ș'acuma, precum flora spontanee, să'și apere dezinteresat și doctrinar filantropu' filantroapii, așa cum și'n apărarea lu' bombo eșităra multzi, ca frunza, ca earba, și la ce i'o fi folosit?



ps:

Cum ajungi notar în România? - şi cine poate ajunge.

Hotnews: De departe, cea mai stricta casta a meseriilor in care poti sa intri pe baza de spaga si relatii este cea a notarilor. Ceea ce faciliteaza acest tip de acces este sistemul de examinare. Dupa terminarea facultatii, absolventul care aspira la postul de notar trebuie sa obtina semnatura unui notar in activitate care accepta sa il ia ca stagiar la cabinetul sau. Studentii care viseaza la o astfel de cariera stiu deja ca 10-15.000 de euro reprezinta pretul de pornire pentru semnatura ce le permite sa dea examenul de admitere ca notari. Cele mai scumpe spagi de care s-a auzit au ajuns si la 50.000 de euro. Avind in vedere ca pentru Bucuresti, in fiecare an, se scot la concurs doar aproximativ zece locuri de notari, cu cit suma platita e mai mare, cu atit si posibilitatea promovarii examenului creste. Pentru ca poti sa ramii si fara examen luat, si cu banii dati. Dupa doi ani de stagiatura, urmeaza un alt examen, cel de definitivat. Acolo se mai face o triere strategica. Tot de la 10.000 de euro in sus. Principalul vinovat pentru obligativitatea platilor informale este modul in care se stabileste numarul maxim de notari care pot exista intr-o localitate. Calculat in functie de citi locuitori exista, acest numar este foarte mic, dar beneficiile financiare pentru cei care reusesc sa devina notari sint foarte mari.