cu oiștea'n gardu', înăuntru'i- leopardu'?

contributzia romunească la securitatea ievropeană - ce zic eu? - mondială!

Mircea Dusa a reamintit, la inaugurarea lucrarilor la Scutul american anti-racheta, ca a dispus inlocuirea gardului de sarma ghimpata de la Deveselu

de R.M.     HotNews.ro

Luni, 28 octombrie 2013, 13:49 Actualitate | Esenţial

 Ministrul Apararii, Mircea Dusa, a povestit, in discursul de la inaugurarea lucrarilor la Scutul american anti-racheta, despre problemele pe care le-a sesizat in timpul verii la gardul unitatii. De notat ca ministrul roman a fost singurul care nu a facut pauza pentru traducere astfel incat discursul sau nu a putut fi tradus in engleza pentru oficialii americani prezenti la ceremonie.

"In aceasta primavara, cand am vizitat baza de la Deveselu, am fost nemultumit de lucrarile efectuate si am dispus reluarea tuturor lucrarilor", a spus acesta.

La ultima vizita la baza militara de la Deveselu, in aceasta vara, ministrul Mircea Dusa s-a aratat nemultumit de gardul care imprejmuieste unitatea, acesta fiind facut din sarma ghimpata.

"Partea romana asta avea datoria sa faca, sa asigure imprejmuirea bazei de la Deveselu cu un gard, dar si sa realizeze un drum de patrulare in perimetrul bazei. La ultima mea vizita aici am fost nemultumit de tipul de gard folosit, am schimbat documentatia si am cerut inlocuirea cu un gard de tip NATO. Asa cum va spuneam, acum observ ca acest gard s-a finalizat, suntem cu mult inainte de termen, acesta fiind estimat in cursul anului 2014, dar iata ca s-a facut. De asemenea, am vrut sa verific calitatea drumului si modul in care au fost realizate rigolele de scurgere a apelor pluviale. Gardul este realizat complet, la drum inca se lucreaza, astfel incat in cel mai scurt timp lucrarile partii romane sa fie asigurate si sa poata veni americanii sa realizeze partea lor de lucrari, la pavilioane si la baza propriu-zisa", a declarat, in septembrie, Mircea Dusa, citat de B1 TV.

dacă doritzi să la revedetzi

după un an în care am  mai făcut înc'un rînd de alegeri care ne doare
("te doare, mă, te doare?" "mă doare, mă, mă  doare'n cur!")

a venit vremea unui alt

rebelion, tot fără nea ion. 
rebelionu' meu! 

în care am constatat, fără surprindere că parabolele alegorice abundente ale fascistului von trier cad în freză în fatza celor ale melopoicului florian de transilvania, cel ce ne tot îndeamnă, zadarnic, de niste zeci de ani, să ne facem curat, alături de isterica madam butterfly, nu blogary.

**********

într'o mică pauză luată, pe la orele trei si citeva minutzele trecute fix, de la rebelionu' meu, am dat cu nasu'  într'unu' din rebelioanele lor

cu marele muzicant natzionalist romuno-clingorian gheorghe zamfir producindu'se pe post de lăutar jam session la curtea marii doamne, de aceeasi etnie, a ceausismului lăutăresc romun tîrziu, pola iacov, această sergiu nicolaescu cu fustă  a studiourilor si tribunalelor romunesti.

   (între timp "nea" sergiu a dat coltzu', văduvindu'ne de încă cel putzin      doo-trei capodopere     decrepite   pentru care deja avea asigurata       

     finantzarea anu' ăsta)   

  **********

n'am mai avut fortza sa constat singur daca a existat si un becalion, dupa cum ne anuntza un insert graphic pe ecranele labartzate ale tot mai romuniei teve.

in schimb, am aflat ca a inceput marea fraternizare, labe unu,

 prin intermediu' vanghelionului, ca si el e om.

    **********

a fost un rebelion pe care (unii) nu'l vor uita toata veatza!

viatza si trairile unui tzucalar far' de tzucal, si far' de cauza

iar se iau de gitzi dom' tudoran cu nepotii gornistului calare pe tanku' sovietic tisminensky, cel ramas, chiar de'i la 'j de mii de kilometri departare, bampiru' ce suje sinjele de principialitate al natziunii.
e un razbel car' pa mine ma depaseste, si chiar ma plictiseste, cu enerjiile ce se degaja in cantitatzi ce nu ma 'ndoiesc c'ar fi de folos in cu totu' alte locuri/sinecuri ale statului romun.
nu stiu ce (si daca) mai ocupa freo fonctzie  in cadru' administratziei americane dom' tudoran, da' tare mi'ar fi placut sa fie si el unu' din sinecurizatzi.
patria tinjeste dupa astfel de hoameni, chiar de's cam tzifnosi si certocraci de felu' lor, coplesita cum e de coropijnitzi si veveritzi subacvatice.
da' ei prefera sa se paruie pe teme de paunsescu si alte antricoate.
si totu' nu se 'nvirte decit tot in juru' "amaritului" de basescu, cel ce fuge de propriu'i popo' (atit de iubit in conditziuni mai p'opice), pin' o sa ajunga sa fie fugarit de acesta, dupa cum bine pre_zice pretenaru' iaru.
ce drak s'or face cin' cadavru' n'o sa mai umble?
diferentzele hide_ologice devin mai acute cin' apar binevoitorii cu irimi mai mult sau mai putzin rele, car' ii si 'ntarita, facindu'le pustiu' de bine sa'i arondeze propriilor convingeri si enterese nestramutate.
asa ca si io ma simtz, in actualele circumstantze, tiptil-tiptil, un epigon al AVP-ului, caruia'i copii inconstient si inconsistent, si far' de talent concupiscent, multe din perlele de "spirt" (descopar si recunosc).
pe linga c'am devenit si tzucalar far' de tzucal, alaturi d'altzi asemeni mie, cu ochii la becu' ce pilpiie