ne așteaptă și alte ghildușii

• Public

Noutăţi



Niku Elektriku a adăugat 3 fotografii noi.

12 minute · 

am intzeles ca trebue sa ne asteptam la amplasarea a inca unei capodopere de "arta monumentala" (stau in dubiu daca sa pun ghilimele la capodopera sau la arta monumentala), odata cu sarbatorirea a una suta de ani de la 'nouasuteoptuspe.

dupa cartoful lui ghildus si dupa carutza cu paiatza (paiatza fiind, cam de fiecare data, stegarul cel dac al antenii trei), acuma e vorba tot de "o lucrare" a cui oare?

ma lamureste o scurta cautare pe goagle (am intrat doar pe primul articol, din 2010, care mi'a iesit in cale):

"Epopeea monumentelor de for public continuă. Presa cotidiană de zilele trecute făcea cunoscut că sculptorul Ioan Bolborea ar urma să primească de la municipalitatea bucureşteană, pentru două monumente din bronz unul înfăţişându-l pe Lascăr Catargiu şi altul pe Alexandru Ioan Cuza , un onorariu de peste un milion de euro, sumă enormă şi pentru Uniunea Europeană."

"Ioan Bolborea este un fel de abonat al monumentelor de for public, el fiind, în ultimii 20 de ani, sculptorul care a primit, probabil, cele mai multe comenzi de stat, nu doar în Bucureşti, ci şi în întreaga ţară (veziwww.bolborea.ro)."

"Ce îl face pe Bolborea să câştige concursurile publice mai mult decât alţi colegi de ai lui? Poate bunele lui relaţii cu oameni politici şi cu funcţionarii municipalităţilor? Poate o excelentă cunoaştere a meandrelor birocratice şi a comisioanelor din spatele unor asemenea comenzi (mult prea) costisitoare? Sau poate pur şi simplu faptul că Bolborea deţine o fabrică de monumente lângă Bucureşti, cu o turnătorie în ceară pierdută, cu o ipsosărie şi o secţie de restaurare, cea mai serioasă instituţie de artă monumentală din ţară, cum singur afirmă artistul, şi care-i facilitează primirea comenzilor, întrucât şi alţi sculptori trebuie să apeleze la el şi preferă să lucreze sub egida lui şi să tacă din gură?"

ce mi'a venit acuma cu balborea asta?

pai, l'am vazut aseara, la o televiziune pe care doar o banuiam ca exista si subzista in grila mea de programe, alaturi de marea doamna nicolettta savin (tot basista si injuratoare de ficus a ramas), cum se lamenta, cu fatza lui de iubitor al tariilor, cit de greu ii e lui cu autoritatzile astea care nu sar la fel de repide cu banu precum le fuse intzelegerea.







Îmi place · Comentează · Distribuie

pentru că ridicolul nu ucide, după ce peneliștii, șfortzatzi de justitziarii și antijustitziarii lui băsescu anti-iohanniști, semnează acorduri de gubernare cu geoană, el însuși, sava, rareș și cu veta, ne plimbă cu șareta, după ce'au repornit flașneta, in pauzele, scurte, în care nu re-fuck, și ei, majoritătzi șparlamentare cu apeviștii gheneralului izmană

am priceput de ce tace iohannis!

de rusine!

de rusinea de ce va fi obligat sa faca, pentru a le da satisfactzie diversilor rumegatori cu dor de basescuuu...

doamne, ocroteste'i pe romuni,

de ei insisi si de rares bogdan & jak cristoiu!

capu la cheu

ieri n'am vrut sa ma uit la televizor, ca sa'l vaz pe fiul raresoaiei pensate rascolind cacatu interetnic (sanchi, rememorind evenimentele din 1990, de la tirgu mures), nici la banciu (la care, oricum, nu ma mai uit de multa vreme), facind  binecunoscutele lui spumitze anti-unguresti (daca nu m'am uitat, bineitzeles ca nu stiu daca le'a facut sau nu, dar ar fi de mirare daca ar fi scapat ocazia).

nici macar nu stiu daca, anu' asta, au avut loc in hungurime turbulentzele obisnuite din jurul respectivei date.

in schimb, mi'am adus aminte ca am pe undeva un tabelas (pe care nu'mi mai amintesc de pe unde l'am luat) cu niste date privind alocarile bugetare de la bugetu' statului spre bugetele locale.

si pentru ca legendele urbane romunesti decretau ca "avtonomia tzinutului secuiesc" este o chestie spusa la betzie de extremistii hungur-bunguri, fara "sustenabilitate economica", pentru ca, cica, aceste judetze, cele mai sarace, ar primi de la bujetu' de stat mult mai mult decit ar contribui, la acelasi bujet, mi'au sarit in ochiometru cifrele care contraziceau, flagrant, asta.

bine, unii dadeau sfaturi, daca hortystii nu'si baga mintzile'n cap, sa le dee, dom'le, avtonomie, sa moara aia de foame acolo, vaduvitzi de matzu cu subventzii de la bucale.

acuma, dup'atitea decenii de impliniri maretze, tare as vrea sa vad o statistica sincera privitoarea la proportzia, din tineretu' taurin manelizat al tzarii, foarte ocosh pe forumuri si pe feisbucuri, care s'ar pune, la o adica, la dispozitzia patriii mereu nerecunoscatoare, in frunte cu ai ei politruci, pentru o inrolare supt drapel, in comparatzie cu tineretu' ceardashsist, al aceleiasi patrii (sau - de ce nu? - al unei patrii de dincolo de carei), pentru inrolare supt cu totul alt drapel.

o fi innebunit viktor orban, de s'o 'nhaitat cu putin, dar tare n'as vrea s'aud, dup'aia, ca "si'au dorit mai mult viktoria"!

habemus supapă! adică, ce'i lipsește cherchelului: niște hungur bunguri (și mai)nervoși & o gaură'n cur!

azi îi 15 martie, zioa hungur-bungurilor de pretutindini, și pentru ca nu știu dacă s'a mai fi domolit furia anti-maghiara a ministerului propagandii de la televiziile aflate la putere, ma grăbesc io sa'm manifest gratitudinea pentru 'ntreaga classa politica de la romunia care o depus serioase eforturi, de'a lungu' a unor zeci de ani buni, care s'apropie vijelios d'o suta (1918-2018, nu?), s'adauge rușinii d'a fi romun si p'aceea d'a fi maghiar din romunia.

pentru ca - nu'i asa? - rușinosului de etnie romuna ii place terebel de mult, atunci cind se joaca cu focu', sa'si dee singur foc la valiza - si cu teszla'n coae - după ce face, in prealabil, un sănătos pipi'n pat, motiv pentru care, are, n'are treaba, la răstimpuri, s'apuca sa'i regionalizeze si sa'i composteze pa maghiari, cautind fel de fel de texte si pretexte ca, de fapt, romunului doar pe romun i se pune pata, nu pe patapie-viciu.

„Dacă Harghita şi Covasna rămân să trăiască, să se dezvolte din banii care se produc în aceste două judeţe, devin cele mai sărace judeţe din Europa. Harghita şi Covasna au printre cele mai mari alocări de la bugetul de stat“, a precizat Traian Băsescu, citat de Agerpress. Şeful statului a completat că cele două judeţe cu populaţie preponderent maghiară nu pot susţine proiecte complexe cum sunt cele de infrastructură, iar la procesul de regionalizare, ele vor trebui să treacă în regiuni separate.

un prezidente romun, al anului de greatzie doo mii trei'spe, nu se poate lauda, fără sa'si lese, rușinat  ochii'n pamint, după suta asta de ani, cu faptu' ca cele doo-trei giudetze, c'o popolatzie preponderent maghiara, se bucura cu statutu' lor de cele mai sărace regiuni din evropa, la mare bătălie cu vaslui, călărași și alte fo doo duzini de alte zone, demne reprezentante ale civilizatziei chirpiciului si bordeelor săpate'n pamint, mai ales ca, e oarecum bine știut, dar mai greu de admis, aborigenii acelor regiuni szekelesti au reputatzia unor oameni cit se poate de gospodari, datzi de multe ori, cu obida, drept exemplu populatziei majoritare.

chiar d'l prezidente basesco o făcuse, c'ocazia unor inundătzii din anii precedentzi, cind i'o contrapus pe harnicii secui, pe care'i intilnise'n desele lui descălecări ecumenic-electoralist-palincaliste în regiunea celor trei scaune, bravilor urmași ai razasilor d'al'data, care adăstau - muie-tzi's posmegii? - de cele mai multe ori, cu mucu'n nas și cu petu de bere'n mina, sa le facă armia romuna curat p'in batatura.

ce se 'ntimpla dacă populu maghiar din romunia observa si el starea asta, putzin zis bortzoasa, a lucrurilor?

nu'i vine lui sa pue mina pa par, asa cum ne vine și noo, majoritarilor, cind videm ca sintem reprezentatzi in lume d'o minoritate care o sa'si merite în curind deplin numele, prenumele si renumele, si'ai carei urmași  ne vor evoca, lacramind, pe noi, actualii majoritari, precum ii evocam și noi, tot lacramind, pe cei mai viteji si mai dreptzi dintre traci, care de viteji si dreptzi ce'or fost, or dispărutără fără urmă?

nu'l scutește de răspunderea celor scoase pă gura pe d'l prezidente nici măcar faptu ca majoritatea politica de sapte'j  la suta din parlament, majoritate a majoritatzii de nici noi nu stim citzi mai sintem din totalitatea locuitorilor acestor binecuvintate meleguri, este mai inconștientă  în natzionalismu si antioccidentalismu ei troglodit, decit inconstientzii de minoritari care l'or apucat pe d-zeu' lor, reformat or catolic, de piceur, odată cu începutu număratului steagurilor secuiești ale pristandăilor prefectzi din secuime, ocazie nici că se putea mai potrivita ca ăștia s'afirme respicat: "habemus cauza!", care cauza s'ar prea putea sa ne cauzeze urit de tot în fatza, mai ales dacă zisele citate mai sus ale prezidentului se va 'ncerca sa fie transpuse'n praftica ne omoară  ca, poate lumea o uitat, și ceașcă 'mpuscatu a suportat cit se poate de greu acuzatziile venite din partea maghiarilor de pe vremea lui, care nu totzi or murit, cum nici noi n'om muritara totzi, ca 'ncearca sa schimbe proportziile compostului etnic din regiunile locuite de ei, și tare mare trecere avutara cu asta pe la căncelăriile care contează, care trecere doar mămăliga car'o explodat mult mai necontrolat decit se prevăzuse i'o 'mpiedicat pe pretenii noștri, hunguri, s'o instrumentalizeze corespunzator si sa'si vaza avtonomia cu ochii, dacă nu mult mai mult decit atita.


*********************

tocma' ce'l aud, din ou, pe banciu, cum explodeaza taritza natzionaliszda'n el, mai rău decit intr'un vadim încrucișat cu'n antenescu, ca capacitate ce e, simtzind roszt de sporit ratingu pe baza asta, ca tot moare francu duduchii, desi acelasi banciu detesta la modu profund populu din rindu caruia se trage, din motive absolumente 'ntemeiate, da' asta nu'l 'mpiedica sa pretinza ca hungur-bungurii sa'l admire si sa'l proslăvească.

aiuritor!

tot banciu (mi'am adus aminte intre timpi), el, in cacalitate de tirgmuresan marosvásárhelyan, a adus argumentu suprem in favoarea retrocedarii transylvaniei catre avstro-bozgori, atunci cind s'o batut cu aron pumnul in peptu'i de alarma cocalita strigind ceva de genu: "bai, ardealu'i al nostru - ce mama nievoii - ca statu' romun o investit acolo!"!!!

despartzirea de banciu pare sa devie inevitabila si definitiva, macar pe motivu' asta, pentru ca el, ametzit de amintirile din cocina anilor petrecutzi la studii in francia, nu'si da zama ca asta'i una din cauzele primordiale a rusinii d'a fi romun, ca constientizam, macar uitindu'ne cum arata orasele si satele transylvane, ca caramizile puse de romuni p'acolo, prin statu' romun or fara statu' romun, sint extrem de putzine, si se cam limiteaza la cele bagate in bidonvilurile lumpen proletare pe verticala intrate in decrepitudine si in gramada de fiare vechi a industriei ceausiste, care o loat, intre timp, in mare parte (alaturi de ramasitzele industriale avstro-hungare), calea rematelor si'a altor organizatzii mai mult sau mai putzin obstesti de colectare a materialelor refolosibile (despre vilele de neam prost aparute, ca ciupercile dupa ploae, ca urmare, printre altele, si a acestor actziuni, prefer sa nu ma refer acuma, de jena).

o vacă proastă alemancă

Ministrul Afacerilor Externe, Andrei Marga, a declarat că speră ca relaţia sa personală cu cancelarul german Angela Merkel să poată fi şi folosită în politica externă, el dezvăluind că Merkel cunoaşte bine România, pentru că în tinereţe a venit cu rucsacul în spate la Făgăraş şi Mamaia.

"Nu vreau să supraevaluăm importanţa relaţiilor personale, dar oricine a practicat, s-a implicat în politica externă, ştie bine că şi aceste relaţii contează. Sperăm să le şi putem folosi", a spus Marga, într-un interviu la The Monney Channel.

Presedintele PSD, premierul Victor Ponta, si-a exprimat luni convingerea ca dupa referendumul pentru suspendarea lui Traian Basescu "niciun crestin-democrat german nu o sa-si mai permita sa jigneasca poporul roman" vorbind despre dictatura. "Ce, suntem colonie?", s-a intrebat acesta

hai ca (scuzatzi!) crestin democratzii n'o sa'si mai permitza, da socialistii poate?

Liderul socialistilor din Bundestag-ul german, Frank-Walter Steinmeier: "Normele democratice si standardele parlamentare sunt incalcate in Romania"

a sarit si cetepica, scos din mintzi ca s'ar putea sa fie lipsit de ultima bucuie care i'o mai ramas, aia d' a'l vide pe diktatore trintit cu nasu'n tzarina de catre popo'u' lui mult iubit (cu corolaru' d'a'i mai trage si el un shpitz bine simtzit in gura):

U-E, face ordi-né?

Nu mă aşteptam la o asemenea declaraţie de la doamna Merkel. Un om de stat de mare anvergură, un om politic infinit mai respectabil decât un Sarkozy, Berlusconi sau regele Spaniei, vorbeşte de „încălcarea statului de drept”, mai mult, o consideră „inacceptabilă” pentru o ţară europeană, spune că asta e valabil şi pentru România şi asigură deja că sprijină UE pentru „măsuri necesare în consecinţă”, totul pe baza unui telefon dat d-lui Băsescu? Discută doar cu reprezentantul familiei ei politice, adânc implicat în conflictul cu Parlamentul, nu audiază, elementar, şi cealaltă parte înainte de a cuvânta, nu trimite observatori neutri, nu cere mai întâi o anchetă a organismelor europene, dânsa e cumva judecătoare de drept constituţional ca să sugereze o astfel de sentinţă, pe care nu o poate da decât un organism juridic colectiv?

a sarit si taicutzu-cutzu ilici din bivuac:

Iliescu: Dacă Băsescu e votat la referendum înseamnă că nu înţelegem noi starea de spirit a lumii 

uite cum m'obligă, dom'le, bunicutzu' - cutzu sa'i arat ca iar nu'ntzelege ni'ca!!!

tzara arde!

Bucuresti 08-August -2011

Către Academia Română – Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan – Alexandru Rosseti”

În atenţia D-lui Academician Marius Sala, Director

Spre ştiinţă (CC): În atenţia D-lui. Csaba Ferenc ASZTALOS

Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării

Stimate Domnule Academician Marius Sala,

Va mulţumim pentru timpul pe care îl veţi aloca acestui text cât şi pentru atenţia şi întelegerea cu care suntem convinşi că veţi citi urmatoarele randuri:

• În Dicţionarul limbii române (DEX), ediţia din 1998, cuvântul “JIDAN” era definit ca un cuvânt popular şi peiorativ.

• În DEX, ediţia a II-a din 2009, cuvântul “JIDAN” a fost redefinit şi prezentat publicului larg ca un cuvânt familiar care poate fi folosit în loc de cuvântul “evreu”.

• În DEX, editia a II-a din 2009, cuvântul “familiar” este definit astfel: adjectiv folosit în vorbirea obişnuită: simplu, fără pretenţii. * simplu, prietenos, apropiat.

 Stimate Domnule Director,

Caracterizarea cuvântului “JIDAN” ca fiind un cuvant “familiar” transformă cea mai abjectă expresie a antisemitismului existentă în limba română, într-un sinonim al cuvântului “evreu”. Cuvântul “JIDAN” este o expresie a rasismului în cea mai primitivă formă: în cuvântul “JIDAN” se află esenţa urii faţă de evrei: este cea mai cuprinzătoare expresie a antisemitismului. Cuvântul “JIDAN” este ultimul cuvânt pe care sutele de mii de evrei prigoniţi l-au auzit înainte ca bunurile lor să fie jefuite, arse şi distruse, înainte ca patul armelor să le zdrobească oasele, inainte ca ei sa fie incarcati in vagoanele trenului mortii, înainte ca mulţi dintre ei să fie omorâţi ca nişte animale numai din cauza faptului că s-au născut evrei.

“JIDAN” este cuvântul care în zilele noastre este scris cu litere de aur pe manifestele noilor şi vechilor grupări politice naţional-extremiste care, sub ochii nostrii, îşi desfăşoară forţele şi îşi înteţesc eforturile de reabilitare a celor care au comis crime împotriva “JIDANILOR”.

Internetul, cea mai dezvoltată şi cuprinzătoare platformă de mass-media şi de informare a

generaţiilor viitoare, este infectată de rasism, de ură, de anti-Semitism, cuvântul “JIDAN” fiind la loc de cinste pe mii de site-uri în limba română, site-uri care propagă teoriile conspiraţioniste şi incita la ură împotriva evreilor.

În aceste condiţii, cum poate un cuvânt atât de distructiv, atât de negativ, atât de îmbuibat cu sânge şi durere, să fie definit ca un cuvânt familiar şi ca un sinonim, un înlocuitor legitim, simplu şi chiar prietenos pentru cuvântul “evreu”?

Cuvântul “JIDAN” nu este un sinonim al cuvantului “Evreu”: acest cuvânt exprimă rasism, ura faţă de rasa evreilor, ura faţă de religia mozaică, defăimează evreii pe considerente de rasă şi incită la violenţă împotriva lor: cuvântul “JIDAN” este un cuvant care promoveaza rasismul,discriminarea promovate de fascisti si regimul nazist si ca atare, în esenţă, este un cuvânt interzis de Legea 107/2006 pentru aprobarea OUG 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de savârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.

Aceasta este explicaţia cuvântului “JIDAN”! Nu mai mult şi nu mai putin! Numai o astfel de definiţie cuprinzătoare, clară şi fermă va susţine eforturile de a reduce nivelul de antisemitism, de rasism, de naţionalism-extremist care şi în România se propagă în fiecare zi, prin toate mijloacele media la care suntem expusi.

DEX, Dicţionarul Limbii Romane este o lucrare de referinţă la care apelează formatorii de opinie, politicieni, educatori, procurori, jurnalisti, judecători şi forţele de ordine ori de câte ori este necesară clarificarea unor termeni lingvistici, inclusiv a acelora cu impact asupra dreptului fiecărui om la demnitate şi la o viaţă lipsita de hartuire rasială.

Astfel, maniera în care este definit cuvântul “JIDAN” în DEX ediţia 2009 reprezintă o ofensă foarte gravă care crează un cadru umilitor şi degradant pentru comunitatea evreiască, daunator pentru societatea romaneasca si încurajează propaganda naţionalist-şovină şi ura rasială - antisemitismul, afectând iremediabil dreptul la demnitate personală al evreilor, cetateni romani, şi încalcând prin urmare OG 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare - republicată.

Din aceste considerente, dacă în anul 2000 ne-am adresat Academiei Române cu rugămintea să schimbe definiţia simplistă din DEX ediţia 1998, în prezent ne adresăm Academiei Române cu solicitarea de a corecta, imediat, fără întârziere şi în mod permanent, definiţia rusinoasă şi josnică a cuvântului “JIDAN”, care, asa cum este ea scrisa in DEX ediţia 2009, contravine atât bunului simt cât şi legislaţiei în vigoare.

Ataşăm la această adresă o anexă cu definiţiile cuvântului “JIDAN” din DEX ediţia 1998 şi din DEX ediţia 2009.

Ramâneţi încredinţat de înalta noastră consideraţiune,

Maximillian Marco Katz – Director Fondator MCA Romania
Dr. Alexandru Florian – Director Executiv MCA Romania
Marius Draghici – Director Relatii Internationale MCA Romania
Delia Nita - Manager Program Antidiscriminare, Centrul de Resurse Juridice