vineri, 15 martie 2013







habemus supapă!
adică,
ce'i lipsește
cherchelului:
niște hungur bunguri
(și mai)
nervoși
&
o gaură'n cur!



azi îi 15 martie, zioa hungur-bungurilor de pretutindini, și pentru ca nu știu dacă s'a mai fi domolit furia anti-maghiara a ministerului propagandii de la televiziile aflate la putere, ma grăbesc io sa'm manifest gratitudinea pentru 'ntreaga classa politica de la romunia care o depus serioase eforturi, de'a lungu' a unor zeci de ani buni, care s'apropie vijelios d'o suta (1918-2018, nu?), s'adauge rușinii d'a fi romun si p'aceea d'a fi maghiar din romunia.

pentru ca - nu'i asa? - rușinosului de etnie romuna ii place terebel de mult, atunci cind se joaca cu focu', sa'si dee singur foc la valiza - si cu teszla'n coae - după ce face, in prealabil, un sănătos pipi'n pat, motiv pentru care, are, n'are treaba, la răstimpuri, s'apuca sa'i regionalizeze si sa'i composteze pa maghiari, cautind fel de fel de texte si pretexte ca, de fapt, romunului doar pe romun i se pune pata, nu pe patapie-viciu.
„Dacă Harghita şi Covasna rămân să trăiască, să se dezvolte din banii care se produc în aceste două judeţe, devin cele mai sărace judeţe din Europa. Harghita şi Covasna au printre cele mai mari alocări de la bugetul de stat“, a precizat Traian Băsescu, citat de Agerpress. Şeful statului a completat că cele două judeţe cu populaţie preponderent maghiară nu pot susţine proiecte complexe cum sunt cele de infrastructură, iar la procesul de regionalizare, ele vor trebui să treacă în regiuni separate.
un prezidente romun, al anului de greatzie doo mii trei'spe, nu se poate lauda, fără sa'si lese, rușinat  ochii'n pamint, după suta asta de ani, cu faptu' ca cele doo-trei giudetze, c'o popolatzie preponderent maghiara, se bucura cu statutu' lor de cele mai sărace regiuni din evropa, la mare bătălie cu vaslui, călărași și alte fo doo duzini de alte zone, demne reprezentante ale civilizatziei chirpiciului si bordeelor săpate'n pamint, mai ales ca, e oarecum bine știut, dar mai greu de admis, aborigenii acelor regiuni szekelesti au reputatzia unor oameni cit se poate de gospodari, datzi de multe ori, cu obida, drept exemplu populatziei majoritare.

chiar d'l prezidente basesco o făcuse, c'ocazia unor inundătzii din anii precedentzi, cind i'o contrapus pe harnicii secui, pe care'i intilnise'n desele lui descălecări ecumenic-electoralist-palincaliste în regiunea celor trei scaune, bravilor urmași ai razasilor d'al'data, care adăstau - muie-tzi's posmegii? - de cele mai multe ori, cu mucu'n nas și cu petu de bere'n mina, sa le facă armia romuna curat p'in batatura.

ce se 'ntimpla dacă populu maghiar din romunia observa si el starea asta, putzin zis bortzoasa, a lucrurilor?

nu'i vine lui sa pue mina pa par, asa cum ne vine și noo, majoritarilor, cind videm ca sintem reprezentatzi in lume d'o minoritate care o sa'si merite în curind deplin numele, prenumele si renumele, si'ai carei urmași  ne vor evoca, lacramind, pe noi, actualii majoritari, precum ii evocam și noi, tot lacramind, pe cei mai viteji si mai dreptzi dintre traci, care de viteji si dreptzi ce'or fost, or dispărutără fără urmă?




nu'l scutește de răspunderea celor scoase pă gura pe d'l prezidente nici măcar faptu ca majoritatea politica de sapte'j  la suta din parlament, majoritate a majoritatzii de nici noi nu stim citzi mai sintem din totalitatea locuitorilor acestor binecuvintate meleguri, este mai inconștientă  în natzionalismu si antioccidentalismu ei troglodit, decit inconstientzii de minoritari care l'or apucat pe d-zeu' lor, reformat or catolic, de piceur, odată cu începutu număratului steagurilor secuiești ale pristandăilor prefectzi din secuime, ocazie nici că se putea mai potrivita ca ăștia s'afirme respicat: "habemus cauza!", care cauza s'ar prea putea sa ne cauzeze urit de tot în fatza, mai ales dacă zisele citate mai sus ale prezidentului se va 'ncerca sa fie transpuse'n praftica ne omoară  ca, poate lumea o uitat, și ceașcă 'mpuscatu a suportat cit se poate de greu acuzatziile venite din partea maghiarilor de pe vremea lui, care nu totzi or murit, cum nici noi n'om muritara totzi, ca 'ncearca sa schimbe proportziile compostului etnic din regiunile locuite de ei, și tare mare trecere avutara cu asta pe la căncelăriile care contează, care trecere doar mămăliga car'o explodat mult mai necontrolat decit se prevăzuse i'o 'mpiedicat pe pretenii noștri, hunguri, s'o instrumentalizeze corespunzator si sa'si vaza avtonomia cu ochii, dacă nu mult mai mult decit atita.


*********************

tocma' ce'l aud, din ou, pe banciu, cum explodeaza taritza natzionaliszda'n el, mai rău decit intr'un vadim încrucișat cu'n antenescu, ca capacitate ce e, simtzind roszt de sporit ratingu pe baza asta, ca tot moare francu duduchii, desi acelasi banciu detesta la modu profund populu din rindu caruia se trage, din motive absolumente 'ntemeiate, da' asta nu'l 'mpiedica sa pretinza ca hungur-bungurii sa'l admire si sa'l proslăvească.

aiuritor!

tot banciu (mi'am adus aminte intre timpi), el, in cacalitate de tirgmuresan marosvásárhelyan, a adus argumentu suprem in favoarea retrocedarii transylvaniei catre avstro-bozgori, atunci cind s'o batut cu aron pumnul in peptu'i de alarma cocalita strigind ceva de genu: "bai, ardealu'i al nostru - ce mama nievoii - ca statu' romun o investit acolo!"!!!

despartzirea de banciu pare sa devie inevitabila si definitiva, macar pe motivu' asta, pentru ca el, ametzit de amintirile din cocina anilor petrecutzi la studii in francia, nu'si da zama ca asta'i una din cauzele primordiale a rusinii d'a fi romun, ca constientizam, macar uitindu'ne cum arata orasele si satele transylvane, ca caramizile puse de romuni p'acolo, prin statu' romun or fara statu' romun, sint extrem de putzine, si se cam limiteaza la cele bagate in bidonvilurile lumpen proletare pe verticala intrate in decrepitudine si in gramada de fiare vechi a industriei ceausiste, care o loat, intre timp, in mare parte (alaturi de ramasitzele industriale avstro-hungare), calea rematelor si'a altor organizatzii mai mult sau mai putzin obstesti de colectare a materialelor refolosibile (despre vilele de neam prost aparute, ca ciupercile dupa ploae, ca urmare, printre altele, si a acestor actziuni, prefer sa nu ma refer acuma, de jena).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu