să mai discutăm și despre chestii serioase: cum a transformat nicu covaci "phoenix"-ul într'un fel de "savoy", după ce el însuși a ajuns un fel de marian nistor, cam violent și fără maneră, dupa umila mea parere

'napoi in viitor

desi's sufitzient de ruginit sa fi apucat o bucacica maricica din prajiturica de natzional-comunism romunesc, ma declar frustrat de faptu' ca n'am apucat vremile in care se bateau italienii cu nemtzii si suedezele ca sa ne cotropeasca minunatu' litoral, fapt care ma face sa privesc cu mare ne'ncredere la "boshorogii" actuali care se lauda cu cuceririle lor "rebolutzionare" pe ramura, cu suspomenitele suedeze alergind cu limba scoasa dupa mult laudata (ca la pomu' laudat...) virilitate romuneasca, io aducindumi'i aminte doar pe polonejii care veneau cu polski fiaturile lor incarcate cu guma, rujuri, aparate de radio, feoane, saltele pneumatice etc etc, poloneji cu care am si prins niste frumoase "faze", cu ei luind cunostintza cu unica si inimitabila "tzapa romuneasca", tzapa care i'o fi si gonit repide de pe la noi, ca ei aveau traba cu solidarność, in vreme ce noi, ocupatzi cu tzepele, nu observam cum tocmai ne intra una tot mai adinc spre stomac in sus.

la fel, odata cu disparitzia "elementelor straine si dusmanoase", or disparut si trupele rock de p'in restauranturile-terasele-cantina, acuma parindu'mi de domeniu' sti'ntzifico-fantasticului ca erau vremuri cin' "terasele" se bateau pe alde "sfinx", "phoenix", "sideral modal quartet", "rosu si negru", "olimpic 64", "experimental Q", "progresiv TM" & car' or mai fi fo', care or facut loc, treptat da' sigur, unor campioni ai pre-manelismului sotzializd, ceva in genu' "azur" si "generic"(de altzii nu'mi mai amintesc), pentru ca, 'n zilele noastre, sa ajungm la faza in care, sunindu'ma nefasta aseara, tot dupa litoralu' romunesc (unde "le'am dat liber"/"mi'am luat liber"  fetelor mele), sa am parte de un potpuriu din "cele mai reusite manele", la un volum "foarte corespunzator", pe masura ce aceasta se deplasa de'a lungu' falezii din una din "statziunile de cultura si hodina", si trecea pe linga respectivele, multe, terase.

imi pare rau ca nu mi'a trecut p'in cap sa 'nregistrez conversatzia si s'o plasez pe utub, ca precis faceam suta de mii de accesari!

ce pazeste tui, fu-tu'i gitzii ei de veatza?

supapa saptaminii (culturale a capitalii)

cin' poa' sa'si imagineze c'or fo' vremi in care, pe linga ca se legau puricii cu noo'j noo de oca de fer la un piceur, ca sa nu poa' sa zboare sp'e cele zari 'mperialiste, se statea la coada pen' "presa culturala", cu mult 'nainte de sosirea "marfii", mai ceva ca la carne/slanini/oase/gitzi/tirtitzi.
poci zice ca'mi amintesc, cirlan fiin' io p'atunci, cu musteatza abea mijita, zilele de vineri dimineatza f devreme cin' m'asezam la coada la debitu' "de la rond" de la pompieri, vitan coltz cu laborator, alaturi de altzi citziva, printre care si citziva batrinei ce cumparau infriguratzi revista sovietica (mi'am dat sama dupa ce am facut gresala s'o achizitzionez o data) "veac nou", pentru "a apuca" "saptamina culturala a capitalii", revista 'ncaputa pe mina lu' ieujen barbu, si care avea, printre putzinele, si lubrica de "rock".
si cum n'aveam totzi abonament la "new musical express" si "billboard" ca fratzii ursulescu, iar accesu' la bebleoteca americana devenise problematic, cu  aportu' neprecupetzit al baetzilor cu ochii ca azuru', ne mai multzumeam cu ramasitzele aruncate p'un coltz de pagina (parca penultima) de revista ce s'a dovedit in cele din urma ca fiind a insasi "securitatzii popo'ului" in persoana.
mai bagau si poze de citziva cm patratzi cu d'alde yes, e,l&p, deep purple, led zepp, pe care le colectzionam in caiete dictando, p'intre topuri si stiri "la zi" de la shopirlica lu' cornel chiriac, caligrafiate "cool" cu carioci de diverse culori.
aveam coledgi ce capatasera un obicei pe care nu l'am 'ntzeles niciodata pe deplin, acela d'a coresponda cu rubrica respectiva, s'anume la sectziunea "top", un' chiar or cistigat ceva premii constin' in prezentza pe scena salii mari a palatului la galele organizate la sfirsit de an.
eu stiam topurile din occidentu' putred alcatuite pe baza vinzarilor, asa ca nu pricepeam cum te potzi juca cu niste titluri de "pese" pe hirtie, punindu'le mai sus sau mai jos, ca apo' sa se potriveasca ce scrii tu cu ce'o sa le iasa alora acolo.
de'a lungu' anilor lubrica o fo tzinuta, pe linga fratzii securici ursulescu, si de andrei partos, aurel gherghel (cel ce'o organizat, parca, ultimu' concert phoenix de la bucalsh, 'nainte de "episodu' ascus in boxe"), si car' or mai fi fo.
pe linga lubrica "rock" mai consumam cu delectare "gigismele" din ultima pagina (pe car' nu mai stiu cin' le producea) si, citeodata, "pionezele" lu' romulus vulpescu, ala ce'o constituit o crunta dezamagire de'a mea postrebolutzionara.
culmea, taman de cornelius vagin tudor nu'mi amintesc deoloc, si nici nu stiu sa'l fi citit freodata 'n afara de ceva cronici folbalizdice.
mi'l amintesc, in schimb, pe viitoru' purtator de trese vorbite al serei, ulieru parca'l cheama, ce tzinea un fel de cronica tv la cele doo ore zilnice, si'n legatura cu asta imi vine'n minte o faza "de milioane" pe sama careia m'am amuzat copios,  alaturi de citziva amici, atunci cin' tevereu' difuza in serial (in episoade microscopice) "2001: A Space Odyssey" lu' kubrick, fara a'i dezvalui identitatea si provenientza (probabil pentru a nu plati drepturi d'autor) iar ulieru (sau cine o fi fo', dac' il confund) stergea cu filmu' pe gios, dovedind, print'e altele, ca nu'si daduse sama despre ce vorbea ezact
iar pe magraonu' de barbu nu'l citeam decit atunci cin' se lua'n gura cu monicii de la evropa libera, sau cin' sarea calu', ca d'obicei,  la gitzii freunui poesel ce se situa mai dincolo de linia of(t)iciala.
d'altfel "multzamita" lu' barbu si gurii lui spurcate am ajuns sa citesc si publicatziile din tabara ai'lalta, anti proletcultiste.
romania literara 'n primu' rind.
deci, tot multzamita unei supape a securitatzii am aflat de unii ca iaru&co...