iar traim in miezu' unui ev (de nu s')a-prins: basescu "facut" la plagiat, in timp ce multe mui zboara liber prin 'mprejur

nu stiu daca are dreptate magistru cristoa (care pare destul de bine informat, prezicind la secunda desfasurarea evenimentelor din ultima saptamina) cin' zice ca devoalarea plagiatului lu' ponta ar fi venit pe filiera bombo, insa, daca stai sa te gindesti bine, nu potzi elimina dintre variantele plauzibile tocmai p'aia care'l dau pe basescu cazut ca musca'n lapte intr'o mașinatziune pusa la cale de varan in care loveste cam tot ce pohta i'a pohtit, scotzindu'l pe diktatore in peisaj, cu floarea'n gura, fragezindu'l, totodata, si pe "a(la)micu" ponta, care cel putzin in citeva emisiuni ale trustului intact e facut de comanda de multa vreme.

In mod bizar, scandalul de plagiat in care este implicat premierul Victor Ponta a grabit declansarea procedurilor de suspendare, desi liderul PSD a fost un adversar tacut al ideii cuplului Voiculescu – Antonescu pana sa ajunga el insusi torpilat cu acuzatii grave de furt intelectual. Acuzatiile de plagiat au aparut pe data de 18 iunie in revista Nature, cu doua zile inainte de condamnarea lui Adrian Nastase. Aceste acuzatii au avut insa si un efect pervers: l-au impins pe Victor Ponta in bratele adeptilor suspendarii presedintelui Traian Basescu.

Liderul PSD nu avea nici un interes, pe termen lung, sa-si inlature marele adversar, prabusit in sondaje, abandonat de un partid slabit prin trecerea sa in opozitie si macinat de lupte interne. Pana la izbucnirea scandalului de plagiat, Victor Ponta nu avea motive sa-i deschida calea lui Crin Antonescu si Dan Voiculescu spre Cotroceni, cu atat mai mult cu cat PSD obtinuse un scor peste liberali in alegeri si ii oferea, prin razboiul de uzura cu un Traian Basescu paralizat, fara capacitate de reactie, perspectiva revendicarii functiei prezidentiale in 2014, in dauna PNL.

Fragilizarea totala a liderului PSD in urma scandalului de plagiat l-a facut prizonierul unor interese imediate. Ca sa-si pastreze pozitia de premier, umilit in toata presa occidentala, Ponta a executat fara ezitari comanda marilor inamici ai justitiei. Intre ei: numarul doi din PSD, secretarul general Liviu Dragnea. Unii lideri PSD cu care am stat de vorba vineri, pe holurile Parlamentului, stiu ca Dragnea, din cauza propriilor probleme penale si de teama unor evolutii imprevizibile (eventuala arestare), s-a numarat printre sustinatorii ferventi ai suspendarii din PSD. Emblematica ramane insa fotografia cu senatorul PSD, Catalin Voicu, simbolul retelelor de coruptie de la varful justitiei, votand cu doua maini suspendarea presedintelui.

Pe termen lung, in afara de Victor Ponta, Liviu Dragnea, Catalin Voicu si alti lideri PSD cu dosare penale sau cu probleme de integritate, nimeni din partid nu va avea de castigat, doar de pierdut. Din pozitia de lider al aliantei USL, PSD va trece la mana liberalilor. Unul din liderii PNL abordati vineri a confirmat si ilustrat plastic situatia cu o metafora din registrul suburban al curvasariei politice: Ne aflam in pozitia 69 in USL, acum suntem in pozitia 68. Asta inseamna ca noi, liberalii, le dam o m...e pesedistilor si le ramanem datori. Propulsat la Cotroceni, aruncat in campanie inaintea alegerilor din toamna, Crin Antonescu va tracta PNL, va castiga autoritate in fata unui PSD cu al sau lider facut intre timp praf la capitolul imagine.

daca se zice ca nu e bine sa'tzi pui adversaru' cu spatele la perete, oricite legiuni ai avea tu insutzi in spate (si basescu nu prea le avea), iata ca lipsa de rabdare si orgoliu' i'au jucat o festa teribila si lui basescu, care a vrut sa'si puna o semnatura apasata pe scandalu' "dottore", scadal care s'arata taman acum ca nu lui ii serveste in primu' rind, ba am putea sa zicem, fara sa gresim prea tare (vorba tot a lui cristoa!), ca dimpotriva.

lucratura in foi de vitza care i'a fluturat taurului comunal base esarfa rosie a posibilitatzii d'a fi privat de viitoare prezentze in conclavu' sefilor de stat si de guberne de la brusel l'au facut p'acesta sa renuntze la rezerva in care se plasase singur in privintza gubernantzilor, desi stia foarte bine ca curtea miracolelor constitutzionale s'ar putea sa'i dee dreptate, lucru care s'a si 'ntimplat in cele din urma, dar ce folos?

acuma cei ce livreaza mui sint altzii, dupa cum reiese si din relatarea lu' tapalaga, iar  basescului nu'i mai ramine decit s'astepte, in sfirsit "linistit", cum curtea miracolelor costitutzionale va legitima "maiastra" lovitura de  stat, lucru care va mai linisti,  intr'o oarecare masura, si cancelariile occidentale, puse in fatza faptului implinit.

ne vor mai lovi un picutz pe la fonduri, vor mai monitoriza o vreme justitzika reintrata, in sfirsit, in parohia lu' voicu, ne vor mai lasa vreo citziva ani in afara de shengen, si p'orma, gata, nici n'a durut prea tare...

in privintza verdictelor asteptate ale curtzii din zilele astea sint inclinat sa'i dau iarasi dreptate cristoiului gagestean, pentru ca prea i'am ridicat in slavi si ne'am pus ultima sperantza in niste dinozauri cufuritzi pe ei de frica, dovada ca si aici comp(l)otistii au lucrat "magistral", mizind pe naivitatea occidentalilor.

n'ar fi total aiurea sa mai insiste cineva pe lovituri date democratziii, cin' acestea sint coinfirmate de insusi organismu' caruia occidentalii ii dadeau atita credit, ba or sa mai fie si coinfirmate de "botu' popular"?

basescu, da'te prins!

******************************** 
updată:

a esit  si madam mungiu din birlog, taman de la madrid, unde se afla probabil in plin periplu al capitalelor evropene pentru a asigura damage controlu' usele:

Ursii si albinele. O fabula de actualitate

09 Iulie 2012 - Alina Mungiu Pippidi

Doi urși ajung în fața stupului de miere și încep să se păruiască. Unul e mai la stînga, altul mai la dreapta, de unde au venit fiecare. Asta însă nu înseamnă strict nimic, pentru că observatorul din cabană i-a văzut și ieri, cînd ursul de dreapta a venit dinspre stînga și viceversa. Urșii își trag labe grele. Miza e stupul, fiecare crezîndu-se îndreptățit să bage botul. De fapt, drept nu au nici unul. Mica populație de albine muncitoare e cea care are dreptul și numai ea. Albinele ar fi gata să dea unui urs bun, care ar proteja stupul și florile de pădure din care vine mierea de distrugători de tot felul o masă bună de miere o dată pe zi, că au nevoie de protecție. Dar vezi că nici un urs nu se mulțumește cu asta, ursul e lacom, nu vrea o tartină cu miere, ci să bage botul în stup pînă la fund, să plece cu fagurii atîrnînd din bot. Și cum avem competiție între urși, curge sînge. 

În interiorul stupului se fac comentarii dacă ursul mai la dreapta sau ursul mai la stînga merită ajutat. Dar de fapt, din perspectiva albinelor, situația e cît se poate de proastă. Dacă unul din urși îl răzbește pe celălalt, acela va deveni prea puternic, și, fără nici un control, s-ar putea să distrugă, în lăcomia lui, stupul de-a binelea. Dacă cei doi urși au o scînteie de inteligență, ceea ce nu e de neconceput, s-ar putea să le vină ideea de a împărți stupul, ceea ce iarăși ar fi distrugător pentru albine, fiindcă stupul nu e destul pentru lăcomia a doi urși. Nu, pentru albine singura alternativă e ca urșii să rămînă amîndoi în picioare și să se împiedice unul pe altul, pe rînd, să dea prea de tot iama în stup. Dar, deși chiar asta se întîmplă de ceva vreme încoace, albinele care au trăit sub acest regim sînt cît se poate de nefericite că urșii chiar și pe rînd reușesc să facă stupul mult mai puțin productiv decît ar putea fi.  

Albinele nu au ajuns încă la înțelegerea faptului că nu e de ajuns ca urșii să se împiedice între ei, și că trebuie întotdeauna ca ursul învingător să fie limitat, în lăcomia lui, și de către albine. Acuma, e știut că o albină singură care se luptă cu un urs nu are mari șanse, dar ursul învingător trebuie să știe că are de a face cu tot stupul. El însă știe dimpotrivă, că e suficient să își doboare adversarul și mierea a lui e, că de cînd e el nu a văzut pe albine să facă altceva decît să chibițeze.

Ele sînt niște albine spectatoare.

Madrid, 8 iulie 2012 

CE DURA ESTI, ALINOOOO!