jos laba păroasă pedelistă dă pă plagiatu' lu' ponta!

văz ca  buldogii bevebisti asezonatzi cu carnitză proaspată  de cristi preda, ca să'i sensibilizeze gustativ pă amaritzii de 'telectuali șovăielnici, nu mai au răbdare ca brigănzile roșii cu tricoloare usele să'si rupă nas-gitzii si urechile, așa cum bine și mișto de tine, mine, fabrici si uzine au pornit, și vor să scoatză  lumea'n stradă, parcă le'ar fi dor d'o mică fugăreală cu strigături.

din pun'tu' ăsta de vedere mă văd nevoit să fiu iar d'acor' cu magistru' cristoa, care'i sfătuiește pe bevebisti să stee dreacului în banca lor, că poulimea n'a uitat'o, încă, pă duduka, și nici n'a procesat informatzia că dînsa face opozitzie constructivă din interior.

lăsatzi'i, băi, p'ăia "cu ghilimelele" s'o facă, c'o fac mai bine și mai credibil decît voi, dinozaurilor!

ochii plînsi ai poulimii  sînt ocupatzi cu altceva acuma, mînatzi "pe la spate" (cunoastem prea bine, cardiaci dumneavoastră, expresia "fund de ochi", nu?) de doamna memorialului durerii'n cur romunesti, ca și de altzi domni si doamnitze "de bine", mai mult sau mai putzin exilatzi/exilate din realitate.

reproduc, din ou, cu îndîrjire, aceste doo mici bijuterii hartistice , pîna ce s'o gasi f'un binevoitor (se tot vîntură  cîtziva p'aici - mă  dau și eu rotund ca persecutat politic, n'am voe?) sa mă  reclame la ceneau' gogleristic pentru profanarea drepturilor d'autor d'astfel de perle cu șorici, c'asa poate m'obligă să  m'ocup și eu cu 'ndeletniciri ceva mai "lucrative".  

profit d'ocazie, pînă nu devine efectivă decizia de numire a omului fără însușiri elwis saftoa, ca să  plagiez mai jos un fragmentzel ceva mai mare, dincolo de cît permit normele de citare, cu sau fără ghilimele, dintr'un articol apărut pe saitu' tvr-info, că  p'ormă are grijă elwis să nu mai fie cazu' să'i plagiez:


Foştii deţinuţi politici resping asocierea lui Adrian Năstase cu Iuliu Maniu sau Gheorghe Tătărăscu

Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România şi ai Asociaţiei “21 Decembrie 1989”  îşi exprimă dezacordul, într-un comunicat de presă, faţă de compararea unei persoane condamnate pentru acte de corupţie cu personalităţi pe care le consideră “martiri ai neamului românesc care au suferit torturi sau şi-au jertfit viaţa pentru ţară".

“Considerăm că este inandmisibil ca o persoană condamnată de cea mai înaltă instanţă din ţară, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru acuzaţii de corupţie, să fie comparată cu martiri ai neamului românesc care au suferit torturi sau şi-au jertfit viaţa pentru această ţară, sau cu luptătorii pentru libertate din Decembrie 1989 şi până în iunie 1990”, se arată în comunicat.

Reprezentanţii foştilor deţinuţi politici subliniează că nu pot accepta asocierea celor care reprezintă reperele morale ale poporului roman cu “infractori condamnaţi, chiar dacă au deţinut vremelnic funcţii politice”.


Ediţia tipărită a Jurnalului Naţional de marţi, 3 iulie, a publicat pe prima pagină numele şi fotografiile foştilor premieri ai României care au ajuns, în perioada comunistă, deţinuţi politici.

Fotografia şi numele lui Adrian Năstase stau alături de cele ale lui Iuliu Maniu, Gheorghe Tătărăscu, Constantin Argetoianu, Ion Gigurtu şi a generalului Arthur Văitoianu.

Iuliu Maniu (1873 - 1953) a fost un om politic român, deputat român de Transilvania în Parlamentul de la Budapesta, de mai multe ori prim-ministru al României, președinte al Partidului Naţional-Ţărănesc, deținut politic după 1947 şi decedat în închisoarea Sighet. Iuliu Maniu a luptat împotriva preluării ţării de către comunişti, proces pe care a refuzat să-l accepte. A fost arestat la 14 iulie 1947 de autorităţile comuniste şi judecat pentru „înaltă trădare” în procesul început la 29 octombrie 1947. Prin sentinţa dată la 11 noiembrie 1947, Iuliu Maniu era condamnat la închisoare pe viaţă. Moare în detenţie.

Gheorghe Tătărăscu (1886 - 1957) a fost prim-ministru al României în perioada 1934-1937 şi în perioada 1939-1940. Implicat de comunişti în procesul lui Lucreţiu Pătrăşcanu, Tătărăscu a fost forţat, în urma unor încarcerări succesive începute odată cu noaptea de 5/6 mai 1950, când a fost săltat de la domiciliu, să depună declaraţiile necesare autorităţilor comuniste. Chiar dacă nu a fost condamnat sau judecat, fostul premier a rămas în închisoare. A murit în martie 1957 la Spitalul Panduri.

Constantin Argetoianu (1871 - 1952) a fost prim-ministru al României (între 28 septembrie 1939 şi 23 noiembrie 1939), prosper om de afaceri, director şi acţionar la numeroase companii. De-a lungul perioadei interbelice, a trecut prin mai multe partide politice şi a deţinut de mai multe ori portofoliul de ministru, în diferite guverne. A fost arestat în 1950 de regimul comunist şi încarcerat la Închisoarea Sighet (după ce trecuse şi prin Jilava şi Galaţi), alături de alte personalităţi marcante ale României interbelice. A murit fără a fi judecat, la închisoarea Sighet, în anul 1952.

Artur Văitoianu (1864 - 1957) a fost general şi prim-ministru al României în anul 1919 (12 septembrie - 4 decembrie). În cursul mandatului său au avut loc primele alegeri din România Mare. Deşi avea o vârstă foarte înaintată în anul 1947, a fost arestat şi întemniţat la Sighet. A fost eliberat cu un an înaintea morţii. Generalul Arthur Văitoianu este înmormântat la mausoleul de la Mărăşeşti, alături de mareşalul Alexandru Averescu.