Se afișează postările cu eticheta marius stan si bran. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta marius stan si bran. Afișați toate postările

marți, 31 martie 2015

tari în gură, ca la cassa de cultură

din doua una: or domnii tismăneanu și stan vor să ni'l facă simpatic pe putinovich, cu ai săi cilavieci, or rușii vor să ni'l facă din nou simpatic pe băsescu, cu ai lui lepeciști

poate ma bate dumnezeul basistilor dac'o spun, dar iata c'o spun: pe mine  ma plictiseste teribil domnul acesta tismaneanu.

o fi dinsu tare pe domeniul sti'ntzific al sovietologiei si al rascolirii printre izmenele murdare ale nomenclaturistilor din primaverii, dar articolele sale politice "angajate" sint, pentru mine, un fel de bagare in seama, piedici in calea uitarii, batut al apii de ploae'n piua.

o harnicie demna de un slujbas marunt, care vrea, cu tot dinadinsul, sa'i arate sefului ca'si merita, cu asupra de masura, ultimul banutz pe care'l primeste si  care il poate face gelos pina si pe ultra-prolificul jac cristoa.

pentru ca, atunci cind a facut acuzatzii la adresa "administratziei prezidentziale"  ca ar avea simpatii legionare, n'a prea avut succesul scontat, a gasit cu cale sa creasca putzin miza, asa ca s'a luat la trinta cu marele urss de la rasarit, cu vladimir putinovich in persoana, si, ceea ce e foarte ciudat, a si primit o replica, pe masura, din partea ambasadorului urssului in tzarisoara.

de ce e ciudat ca a primit o astfel de replica?

pai, sa am eu numai hirtii d'o suta (indiferent de valuta) numai de cite ori am citit/vazut atacuri infinit mai violente la adresa maretzii imparatzii, si'a lindicului razboinic din fruntea ei, in medii cu mult mai mare raspindire si din partea unor personaje cu relevantza, cu tot respectul pentru domnul tismaneanu, mult mai mare.



mamaaa, sa vezi ce'i frigem acuma pe rusi...



ce l'o fi apucat pe domnu' ambasador?

nu vrea el, cumva, sa'i ridice o nesperata minge la fileu domnului tismaneanu, implicit celui care este in spatele 'mnealui?

nu se va incolona, iarasi, 'telectoalimea sovaielnica, in spatele distinsului domn si'n spatele fostului diktator, ajuns aproape la aceeasi relevantza precum domnul tismaneanu?


marți, 10 februarie 2015

cînd are să'i sară'n ajutor domnul tismăneanu evreicii din pleșcoi?



avem l'indicii rezonabile ca gestul ezoteric
al duamnii elena udrea ii era adresat domnului tismaneanu


in sensu' ca sa'si tzie pliscu

cum si'a tzinut si'n cazul altui cunoscut evreu, nutzu camataru




are despre cine sa vorbeasca, pina'l doare mina, singur sau impreuna cu negrul domniei sale, si anume despre, bineintzeles, andrei muraru, octav bjoza, marius oprea, ion gavrila ogoranu si - de ce nu? - despre klaus "mutalaul" iohannis.


colectzia de primavara-vara de la auschwitz,
in vizuina lu mardale

joi, 18 decembrie 2014


scripcarul și stejarel olarul pe acoperișul fierbinte



cum nu l'am intzeles si n'am sa'l intzeleg niciodata pe domnul ministru daniel funeriu, un presupus savant, doktor "pe bune" in chimie, chiar cistigator de granturi de cercetare, in valoare de bulioane de evroi, pe baza de capacitate profesionala recunoscuta internatzional, ca atare, si care a dat cu piciorul la toate astea, si cu mucii in fasole, pentru a deveni un mic trepadus politic, gata sa esueze lamentabil ca urmarit penal, ca ultimu' aprozarist ajuns parlamentar, la fel n'o sa'l intzeleg niciodata nici pe domnul savant vladimir tismaneanu, cel care nu oboseste niciodata sa ne cocoseze cu prea plinul domniei sale contzint, revarsat peste noi si peste hectare de bitzi gramada.

se risipeste abundent si neverosimil, luindu'i ostateci si p'altzii, combinatoric, reusind performantza uluitoare sa publice articole de nu mai mult de citeva sute de cuvinte "la patru miini".

am fost printre cei care i'au luat apararea, atunci cind era acuzat de sinecurism, pentru ca nu'mi imaginam cum un om de asemenea magnitudine, profesor la prestigioase universitatzi de peste balta, s'ar putea cobori la nivelul culesului celor citziva firfirei care i s'ar fi cuvenit pe statul de plata.

dupa ce a fost indepartat, miseleste, de la conducerea institutului care se ocupa, zice'se, de crimele comunismului, la fel cum si el il inlocuise pe cel dinaintea sa (nici nu mai tzin minte cine a fost. sa fi fost marius oprea?), indepartare si ea "cu (un) cintec", pentru ca, initzial, promisese c'o sa'si dee el singur-singurel dimisia, fapt care nu s'a mai intimplat, probabil ca la sugestia patronului spir'tual al domniei sale, pentru a putea face tambalau dup'aia, domnul savant a continuat rafuiala cu cei care i'au urmat in fonctzie, la fel de polit(r)ici ca domnia sa.


unul dintre ei, andrei muraru, care habar n'am cine este, dar care, atunci cind useleaoa s'a rupt, a parasit postul fara prea mare scandal, el fiind propus acolo de peneleaoa scoasa/esita de la gubernare, este acum vinturat, prin diverse medii, drept un nume ce ar putea figura pe lista consiglierilor presedintelui ales-bules iohannis, eventualitate care'i provoaca bube si mincarimi domnului profesor, dar si "negrului" domniei sale, marus stan si bran, si el cu o mai veche ranchiuna personala la adresa viitorului consigliere.

ca pe vremea domnului moraru s'a mai facut si ceva pentru memoria victimelor comunismului si comunistilor, precum si pentru inceperea pedepsirii celor vinovatzi, constitue, se pare, un factor agravant.


Ponta dupa Ponta: Un mesaj catre Klaus Iohannis

Vladimir Tismaneanu    decembrie 15, 2014 2 comentarii 759 Vizualizari
In urma cu 25 de ani, era cu cateva zile inainte de prabusirea regimului Ceausescu, intr-o emisiune pe postul american de televiziune publica (PBS), spuneam ca Romania nu traieste in realitate, ci in plina supra-realitate. Este ceea ce se petrece si acum, spre uimirea oricarui om care inca mai percepe distinctia dintre adevar si minciuna, ... citeste tot articolul

Despre Andrei Muraru. Exerciții de uimire

Marius Stan    decembrie 14, 2014 2 comentarii 2,067 Vizualizari
Încă de când am auzit pentru prima dată ipoteza numirii lui Andrei Muraru pe post de consilier prezidențial pentru relația cu societatea civilă, m-a cuprins o uimire vecină cu râsul irepresibil. Să vă spun și de ce (mi se pare absolut important să cunoaștem în amănunt tânăra generație de politicieni ori de oameni ce se ... citeste tot articolul


am citit, ce'i drept ca'n diagonala, articolul domnului negru al domnului tismaneanu, ca pe cele ale domnului tismaneanu, el insusi, nu mai pot, de ceva vreme, fiziologic, sa le citesc, si am ramas oarecum siderat, daca nu busbe, pentru ca, pur si simplu, n'am intzeles chiar nimica, parindu'mi, la fel de pur si la fel de simplu, ca domnul negru vrea sa'i faca o mare placere domnului tismaneanu, cautindu'i nod in papura domnului muraru.

pentru ca uimirea mea n'a ajuns chiar pina acolo incit sa se invecineze cu risul irepresibil, vorba domnului negru de mai sus, am sa incerc sa redau, din memorie, ca realmente nu vreau sa'i recitesc textul, spre aprofundare, ce am intzeles eu, din acea parcurgere in diagonala, ca'i reproseaza inamicului, viitor, probabil, consigliere.

deci, era vorba ca, in nemernicia lui, domnul muraru, s'ar fi manifestat ca un badigard al proaspat numitei directoare a bibliotecii centrale universitare, doamna mica militzista mireille radoi, in timp ce eroul nazziunii, stan marius, (se) manifesta, in fatza stabilimentului, pasnic si plenar, impotriva numirii dinsii.

deducem d'aici ca domnul muraru era de acord cu numirea stimabilei in post, iar domnul stan era impotriva.

ciudat!

dar - cum dracu? - doamna nu fusese numita/nu cistigase concursul aranjat, pe vremea gubernului (sanchi) boc, pe vremea ministeriatului mai sus amintitului funeriu?

adica a gubernului/nelor basescu?

pai, ce treaba avea domnul muraru cu gubernarea basescu, ca s'o sprijine, pe ea si pe sprijinitzii ei, ca el era liberal (poate ca merge iarasi un "sanchi"), ramas de carutza, iar, peste nu mult timp, domnul stan ni'l zugraveste pe domnul muraru ca fiind un aprig contestatar, tot in strada, a aceluiasi gubern, in 2012?

sau, poate ma insel eu, l'a auzit cineva pe domnul tismaneanu, cel caruia'i este atit de recunoscator, pina la identificare, domnul negru stan, contestind vreuna din masurile/numirile gubernelor basescu?

ori sintem consecventzi, ori nu mai sintem?

il contestam pe domnul muraru c'a fost, ne bazam pe zicerile domnului negru stan, intr'un moment de ratacire al existentzii sale, mai basescian decit domnul tismaneanu, daca se poate imagina asa ceva (si iata ca se poate!)?

ca se ne lamurim despre ce e vorba in propozitzie, il putem lua martor pe alt actual basescian, cu condicutza, feroce, care pe vremea aia, a numirii doamnei bibliotecare porno-securista, era mai putzin basescian decit astazi, daca se putea exprima la modul peiorativ la adresa "portocaliilor", asta chiar mult inainte ca domnul basescu sa rosteasca acel crincen "adio pedele!", pina nu sterge prisecariu, despre el, evident, era vorba, toate urmele (o parte dintre ele le'a sters. dovada ca linkurile spre kmkz nu mai functzioneaza)



mie imi pare ca, prin acest articol, cel de pe contributors.ro, in loc sa'i traga o smetie, vorba lui turcesqiu, lui muraru, de fapt, domnul stan, i'o cam trage la gioale domnului tismaneanu.

******************

si pentru ca eu mi's mai  impartzial decit ar pretinde unii, nu pot ca sa nu'l alatur acestui tobosar al vremurilor tot mai noi, nu voi, adica domnului tismaneanu, pe unul dintre adversarii domniei sale, care nu'i chiar atit de mare savant ca dinsul (dar totusi!), adica pe domnul stejarica olarul, istoric, teolog si beletrist de renume interjudetzean, actual apevist, despre care am aflat cu surprindere, zilele astea, ca rezista pe metereze, ca secretar de stat, nenica, in gubernul ponta al nu stiu citelea, si dupa ce ministrul acto-rika venturiano stanoevici fu indepartat, cu un picior spate gios aplicat cu ciubotzica cucilor diasporeici, un adevarat motiv d'oftica absolut intemeiata pentru domnul tismaneanu, mai ales ca nici madam/mademoiselle mireille n'a fost indepartata din post, marturie sta ca dinsa rezista pina'n zilele noastre.




din pacate, nu am date despre domnul marius oprea, fostul coleg de suferintza al domnului secretar de stat stejarel si fostul vinator de securisti, altele decit cele care'mi lindica c'a ajuns in halul incit sa'i apere pe tortzionari si securisti prin procese.


ps

io'te'l si pe jac, tic - tac, tic - tac, gind la gind cu bucurie, doar la el sa fie, s'o agatzat de nadragul tismanean, de oftica pe ioha si de necaz ca shafu'i numai unu, dar trecator...

miercuri, 10 decembrie 2014

tatiana niculescu stan fatza cu alina mungiu pippidi bran 


hai ca mi's tare curios daca madam alina mungiu pippidi, care, in mod ciudat, a disparut si dinsa, dupa alegeri, aproape concomitent cu presedinteili ales-bules (lucru care ar putea sa'i faca sa creada pe circotasul jac canutza ca e si dinsa plecata, impreuna cu kwi, la instroctaj in america), o s'o ierte pe doamna tatiana niculescu bran, pentru ce i'a facut lu' frat'su, si, mai ales, dac'o sa'l ierte pe klaus...


Home » Cultura »Opinie » citesti:

Scrisoare deschisă către Cristian Mungiu

Tatiana Niculescu Bran octombrie 9, 2012 CulturaOpinie
55 comentarii 9,571 Vizualizari
Dragă Cristian Mungiu,
nu-mi dau seama dacă să mă bucur sau să mă  îngrijorez văzându-mi numele pe afișul recentului tău film premiat la Cannes, După dealuri. În luna octombrie a anului trecut, mi-ai propus să semnez un document numit Acord, prin care eu îți recunoșteam paternitatea scenariului, iar tu te angajai să menționezi sursa de inspirație a respectivului scenariu, adică romanele mele, Spovedanie la Tanacu și Cartea Judecătorilor, pe toate materialele de promovare a filmului, în țară și în străinătate. Se preciza în Acord și că nu am și nu voi avea pretenții de natură financiară legate de filmul care avea să rezulte din adaptarea cinematografică a romanelor mele.
De la semnarea acordului, ne-am mai întâlnit o singură dată, în luna martie, când m-ai invitat să văd un prim montaj al filmului pentru care am avut multe cuvinte de laudă. Remarcam atunci însă că, din păcate, îi lipsea o dimensiune spirituală. S-ar putea spune că era despre religie fără să aibă un Dumnezeu. De atunci încoace, mai ales în declarațiile tale publice, continuă să apară o ambiguitate care mă tem că nu e favorabilă destinului acestui film. În interviuri, (mai ales în străinătate), declari că filmul, care a luat premiul pentru cel mai bun scenariu la Cannes, este inspirat dintr-un caz real care te-a preocupat ani de zile și despre care te-ai informat îndeaproape. Adesea, în aceleași interviuri, omiți sursa reală a filmului, adică romanele mai sus menționate. În schimb, în România, declari că ai făcut un film de ficțiune, fără legătură cu faptele și personajele reale ale întâmplării din 2005, de la Tanacu. În același timp, decizi ca prima vizionare a filmului, în România, să aibă loc la Vaslui, adică foarte aproape de locul real al întâmplărilor. Orice om de bună credință se întreabă ce ar trebui să înțeleagă : că ai făcut un film după un caz real și în urma unei scrupuloase anchete proprii sau că ai făcut un film de ficțiune inspirat de niște romane (și o piesă de teatru pusă în scenă de Andrei Șerban)? În primul caz, e de neînțeles ce caută referirea la romane și numele autoarei lor pe genericul și afișul filmului, dacă filmul are la bază faptele reale, cercetate și reconstituite de tine. În al doilea caz, nu se înțelege ce legătură are filmul de ficțiune cu Vaslui, cu schimbul de replici cu un protopop local și cu un fapt divers din 2005, dacă filmul e adaptarea unor romane.
Chiar și pe scena Festivalului de la Cannes, în momentul premierii pentru cel mai bun scenariu, ai declarat că în spatele filmului tău s-ar afla nu niște cărți, ci niște oameni reali care au suferit și care nu trebuie uitați. La cine te refereai, de vreme ce ai făcut un film de ficțiune, fără legătură cu oameni și fapte reale ? Crainicul francez a precizat apoi că ai luat premiu pentru un scenariu bazat pe niște cărți… N-ar fi timpul să te hotărăști?
Am citit, de asemenea, lectura pe care o dai în străinătate scenariului și pe care nu o împărtășesc : ar fi vorba despre liberul arbitru și dragostea dintre două femei, interzisă de practicile anacronice ale Bisericii. Sigur, orice regizor poate da operei sale orice interpretare, iar cea pe care ai ales-o se vinde cel mai bine în Occident. Nu numai biografia personajelor (preluată ca atare din cărți), dar chiar și filmul permit însă o lectură ceva mai subtilă : nu e vorba atât despre o dragoste interzisă, cât despre suferința și nevoia de afecțiune a unor copii mari, două fete crescute la orfelinat, cu identități sexuale mutilate de abuzuri și indiferență. Două ființe împovărate de un trecut chinuit, așadar, și nu două libertăți care își asumă profunzimea unui sentiment în ciuda oricăror prejudecăți.
Așteptând să decizi, în declarații, interviuri și prezentări, rolul și rostul menționării romanelor mele pe genericul filmului, prefer să nu văd versiunea finală, premiată la Cannes, care rulează pe 25 octombrie, în București.





ps auftopik:

pentru c'auzisem la nevasta'me, feisbuchista, ca badea, gadea si cu grecu sint pe cale sa fie datzi afara de la antene, am intrat in noaptea asta vreo cinci minutzele la respectivu badea, sa vaz daca exista reactzii la zvonu asta rautecios.

m'am speriat foarte tare, pentru ca mi'am dat seama ca, in comparatzie cu banciu, pina si mirciulica parea un omuletz aproape normal la cap, nu stiu daca ca urmare a pastilelor sau a injectziilor administrate anterior.


vineri, 19 septembrie 2014