trebuie sa încep prin a spune foarte apăsat, cît de apăsat îmi permite quintalu' (+/-) pe care'l am in dotare, ca înainte de noosuteoptzecisinoo, atunci cînd mi se indica obligatzia de a intra in organizaţiile de massa, si obstesti, de tipu' utc, fdus, sindicat, ale partidului comunist rumin, io raspundeam, şugubăt, inclusiv în cele cîteva ocazii în care am avut de'a face cu baietzii cu ochii bleo, ca am sa devin comunist abia cînd comunistii o sa ajunga in opozitzie !
vorbeam la fel de serios ca atunci cind ma laudam c'o sa ma inbogatzesc in capitalismu' ce avea sa vie ("cind o face plopu' pere si rachita micsunele") prin deschiderea de cimitire private, dupa cele mai inalte standarde, cum vedeam io p'in filme, ca doar n'otz fi crezut ca ma pregateam serios pentru "viitoru luminos"...
tot şuguind asa, boicotind istoria, iata ca istoria s'a pravalit, pe nesimtzite, peste noi, iar capitalismu' s'a instaurat si fara a'mi cere mie consimtzamintu' scris, gasindu'ma cu nadragii'n vine din punctu' de vedere al simtzului, oricum atrofiat, al proprietatzii, cu nici macar un milimetru patrat disponibil pentru a'l transforma io in cimitir!
intre timp zavoranca furindu'mi si ideea...
si cum comunistii n'au fost niciodata in opozitzie de cind cu capitalismu' asta, n'am fost pus inca in ipostaza de a'mi respecta angajamentu'; doar acu', de vreo 3-4 ani, si mai acut in ultimele luni, de cind am vazut cum, si in ce, se transforma capitalistu' ruman burjui, ala conglomerat din securache, pecerache, autobazache, sefi, achizitori la oraca, merceolgi la bragadiru, sefutzi, ciobani, bisnitzari, responsabili, iresponsabili, etcetera, incep sa'mi pun, din ce in ce mai puternic, problema orientarii mele ideologice, dincolo de cea secsuala, si asta tot mai ambigua, odata cu trecerea anilor...
daca in perioada initziala, a acumularii primitive de capital, ce putem s'o estimam la 10-15 ani de la marea cotonogeala pe care'a luat'o poporu' roman de la soarta, soarta reprezentata tot de avangarda clasii muncitoare, in decemvrie opzesinoo, baietzii se abtzineau cit puteau ei de tare, se straduiau sa stea cu capu' la cutie, evitau expunerea inutila, accidentele de supraexpunere fiind tratate cu mare grija, si cu o evidenta constientizare a faptului ca fac ceva blamabil, imposibil de tolerat intr'o adevarata economie de piatza, ca si'ntr'o democratzie adevarata, odata anii trecind, vazind ca nici o petala nu li se misca, nici o boare nu'i tulbura, cooperativa corurilor reunite formata din politicieni, afaceristi verosi, politzai, justitziari, justitziabili blegi, functzioneaza brici, timiditatea le'a disparut cu desavirsire, si sa se comporte in consecintza.
daca glasurile cele mai stridente au parut cele ale tzopirlanilor "patroni" din folbal, prin decretarea, prin ordin de zi pe mass media, cu subiect si predicat, a faptului ca angajatorul este stapin, iar totzi ceilaltzi sint, pe cale de consecintza, sclavi, slugi, numitzi asa ad literam, asta nu inseamna ca in celelalte domenii "stapinii" nu se comporta la fel, a se vedea recenta atitudine a lu' jupinu' patric fatza de oitzele'i din staul.
si cine s'a revoltat in urma acestei atitudini dispretzuitoare a stapinilor de sclavi ?
cumva antrenorii, jucatorii, maseurii, vidanjorii, din juru' echipelor de folbal care'au fost astfel tratatzi ?
cumva ziaristii, piscotistii, anal'istii, rogozenii, din solda marilor stapini de robi din presa ?
nu !
astia au adoptat vorba lu' ghitza pristanda "pupa'l in bot si papa tot !"
cei care se revolta sint amaritzii galeriilor de folbal, "ultrasii", aia dispretzuitzi, bagabontzi, golani, drogatzi, da' singurii care'au reusit sa'i strecoare o unda de teama in privire lu' beecali, unui ipochimen ce'a 'ncalecat, altfel, toata societatea romaneasca, si nu numai, a se vedea "consideratzia" de care se bucura la bruselll !
in timpu' asta, pe linga stinga "caviar cu mamaliga" din politica, baetzeii "stingisti cuuul" gen rogo, bucu(renci), si altzi soimi ai saloanelor, se cam joaca cu tzitza 'n tzarina, razboindu'se cu tisminentzky, patapievicev, liiceanov si altzi "mari dreptaci", pentru dreptu' lor la o rata la banca decenta ...
