Se afișează postările cu eticheta gigi marga. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta gigi marga. Afișați toate postările
duminică, 26 mai 2013
vineri, 22 martie 2013
somnu' cîrnatziunii naște siniștri, 'n chinuri, plus, nota informativa despre un mult prea mult disparut general, plus, dan badea o avut iarasi dreptate: sar surcelele cu spume in cadru luptzii pentru pace pede liote
tot ce'o trebuit sa fie spus s'o spus despre muntele de acreala, grasime si cicat care s'o pravalit, improscind bale, spume si noroi de jur 'mprejur, asupra sediului din aleea alexandru trei's'opt al icere, ba chiar s'or spus destule pina si'n cele mai neverosimile locuri pe care ni le'am fi 'nchipuit f'odata capabele d'asa o mare blasfemie la adresa uselismului a toate miruitor, cum ar fi in "oficina" de cultur'alternativa la boerii mintzii, care e d'atita amar de vreme observatoru' mai mult decit cultural al doamnii (si mai ales al domnului "sa traitzi tovarasu' gradu") musat, asa ca nu'mi ramine mie, ca om de cultura (putzina) si odihna (cit mai multa), decit sa'mi bag si io picioru'n ea de sitoatzie p'aceasta cale din ce in ce mai putzin victorioasa si sa'i urăsc domnului ministru o calatorie placut de sprincenata spre ultimu' tango al lui de la paris, asta ca poa' o sa'i dee domnului pm ponta (sau cui s'o mai nimeri factor de decizie p'in gubernarea noastra democracica) sa'i ofere ipochidilimandrosului decrepit si depasit sansa unui ultim tango la cassa de cultura din periş sau in alte casse cu flori si zabrele pe la feresti.
c'ocazia survolajului d'asupra cuibului cu napirci-usele-veatza-nostra-unde-e de la observatoru' cultural am aflat si cui i se datoreaza, macar in parte, inestima-belele initziative de deplomatzie culturala ale icereului, ca nici d-l marga nu'i infailibil-bil-bil si sacu' trebuia sa'si gaseasca petecu' potrivit - asa ca, daca directorul general al directziei generale "reprezentantze in strainatate" al icere trebuia sa poarte un anume nume, ei bine, acest nume era musai sa fi fost cel al doamnii scriitoare de vagoane de dormit, nominalizata de nenumarate ori la premiu' nobel esti nobel ramii, ioana dragan, fiica cui trebuie, adica a tatinelui si mumitzichii 'mneaei, binecunoscutzi nomenclaturisti ai breslii cionomatographice antedecemvriste, ramasi, din pacate (ca lumea e proasta), in memoria natziunii, ca creatori ai b.d.-ismului, la munte sau la mare, in orice 'mprejurare, care parintzi si'au pus pecetea si pe careera tinerii progenituri, ca oameni sintem, si'au intro-bagat'o la tevere, locu' unde se zice ca, daca striga careva "mamaaa" in curte, mai mult de juma din personal se 'nghesuie pe la geamuri, chiar s'acuma, sau mai ales acuma, dupa prigoana elwis saftoiasca.
talentata scriitoritresa erea cit se poate de nimerita pentru postu' actualimente ocupat, pentru c'o avut oportunitatea sa'si exerseze capacitatzile si disonantzele cognitive intr'un stagiu de citziva ani petrecut in capitala asepticii svedii, trimisa de nu se stie cine, ca corespondent extraordinar si plenipotentziar, und'o avut timp si spatziu sa'si mai clatareasca frumosii'i ochisori, ca tot ierea surmenata de traiu'n vilisoarele privilegiatzilor comunismului & capitalismului.
ca sa nu'l uitam de tot pe d'l ministru marga, putem sa'i multzamim, acum, ca nu'i tardiv, si pentru perioada cind domnia sa s'a ocupat de reformarea 'nvatzamintului romunesc, pe cind erea cederist, si care reformare'si arata, in zilele noastre, roadele si coltzii, inclusiv cu ajutoru' doamnii director general, scriitoare de renume pedagogic, publicata inclusiff in manoalele de linba si literatura romuna, dupa cum aflam de pe blogu' 'mneaei, ca si ea e om, nu numa' andreea esca.
**********
si pentru ca tot era vorba'n propozitziile de mai su' de cel putzin un informator al regretatii noastre securitatzi, ma grabesc si io, tovarase comandant (sa traitz) sa va raportez, in modu' cel mai respectu-scrufulos cu putirintza, ca l'am intilnit, al'laltaeri sara, pe la orele 17,37 trecute fix, pe regretatu' (de catre mine) disparut (ca magaru'n ceatza pedeleului), carol sebestyen pre numele lui de fata, c'acuma nu stiu cum (si cine) il mai cheama, singuru' retras pa baza de crapat obraz, stop, atuncea cind binevoitorii preteni ai lu' marius oprea l'or datara'n gitzi c'o semnat'o, ca primaru', anonima pe la institutziilii statului da dreptzi, pa baza de sedus si abandonat studente cazute grele la datorie.
strada episcop chesarie, bucuresti, o fost, cu acest prilegi, martora unui scurt moment de uluiala, cel putzin din partea mea, lucru care m'o facut sa ratez, la o mustatza de sectorist distantza, sa'i adresez respectivului disparut o intrebare care'm statuse multa vreme pa buze si'm mai sta si d'atuncea, mai abitir, tot acolo, adica: "ce (mai) faci, ma, musiu?".
precizez, tovarase comandant, ca n'am remarcat ca pe strada respectiva sa se afle f'un sediu pedele, f'un sediu d'ambasada straina si dujmanoasa or fo cassa conspirativa, or d'un cu totu' alt fel, care sa poarte insemne distinctive in acest sens, si'n care stimabilu' fost giurnalist sa'si poatza desfasura talentele de in-seminator.
era doar o circiumioara, ceea ce va doresc si d-voastra, tovarase comandant!
**********
nu stiu cu care dintre taberele si tarabele pedeliste compatimeste carol sebestyen, in calitatea dumisale de nu stiu ce si nu stiu cum pe linga nu se stie cine, acuma cind marile spir'te se 'ncinge pina la foarte rosu incandescent, sau foarte galben-albastru ca lomuia, dupa cum e cazu' si macazu', da' po' sa spui sigur ca DAN BADEA O AVUT IARASI DREPTATE, adica, e clar acuma, duduka are si ea opozitzie, cel putzin in presa, unde iata ca ziaru' "corentu" mi'a dovedit si mie azz ca e cu blaga "si mafiile lui", dupa cum zicea dan badea, si stia ce zicea, dupa cum duduka "si mafiile ei", zic io, are mult mai mulse la actiff, ziare, zic, si televizii, zic, nu dau cu paru', la evz adaugindu'se, constat, dupa o scurta privire aruncata dupa articolele betzivului ludic lindik boanchis, insusi ziaru "natzional" (or mai si altele, ca n'am mai intrat de mult sa le fac analiza salivii, asa ca nu po' sa'mi dau cu parerea intr'un bod avizad; am intzeles c'antenele intactzilor ar tzine cu blaga, da' asta nu'i un motiv temeinic sa botez cu madam ventuzzi).
totusi, de un' or avea politru-frichii-frichii astia (indiferent de secs, si nici cu cine'l fak) bani sa'si tzie pressa de ziare chiar si atunci cind sint in opozitzie (sanchi!)?
intrebare retorica!
cum nu e deloc articolu' aparut in corentu' de eri, si care nu e tocma' ce pare a fi, adica doar un reusit, dupa gustu' meu, pamphlet anti-monarchic.
desi e un atac jegos, facut de nea surcica asta, marturisesc spășit ca m'am simtzit pina si io recorit citindu'l, iar dac'as fi "apartzinator" al taberii blaga, ba chiar si'al taberii monichii (care manifesta o stranie "intzelegere" fatza de sprijinu' fățiș, ba chiar si spetiș, al diktatorului fatza de incompatibila duduka), io l'as 'mprastia, supt forma de manifest anti-dinastic, in sala in care se vor desfasura lucrarilii ultimii conventzii a partidului pe care'l vedem și nu e (mue!).
bi-cioclistu' culturii natzionale luind calea (tot pe loc, pe loc, pe loc, sa rasara zavaidoc) ultimului tango (cu strigaturi) la paris, cu multa repetitzie, dar fara pic d'amortizor
c'ocazia survolajului d'asupra cuibului cu napirci-usele-veatza-nostra-unde-e de la observatoru' cultural am aflat si cui i se datoreaza, macar in parte, inestima-belele initziative de deplomatzie culturala ale icereului, ca nici d-l marga nu'i infailibil-bil-bil si sacu' trebuia sa'si gaseasca petecu' potrivit - asa ca, daca directorul general al directziei generale "reprezentantze in strainatate" al icere trebuia sa poarte un anume nume, ei bine, acest nume era musai sa fi fost cel al doamnii scriitoare de vagoane de dormit, nominalizata de nenumarate ori la premiu' nobel esti nobel ramii, ioana dragan, fiica cui trebuie, adica a tatinelui si mumitzichii 'mneaei, binecunoscutzi nomenclaturisti ai breslii cionomatographice antedecemvriste, ramasi, din pacate (ca lumea e proasta), in memoria natziunii, ca creatori ai b.d.-ismului, la munte sau la mare, in orice 'mprejurare, care parintzi si'au pus pecetea si pe careera tinerii progenituri, ca oameni sintem, si'au intro-bagat'o la tevere, locu' unde se zice ca, daca striga careva "mamaaa" in curte, mai mult de juma din personal se 'nghesuie pe la geamuri, chiar s'acuma, sau mai ales acuma, dupa prigoana elwis saftoiasca.
talentata scriitoritresa erea cit se poate de nimerita pentru postu' actualimente ocupat, pentru c'o avut oportunitatea sa'si exerseze capacitatzile si disonantzele cognitive intr'un stagiu de citziva ani petrecut in capitala asepticii svedii, trimisa de nu se stie cine, ca corespondent extraordinar si plenipotentziar, und'o avut timp si spatziu sa'si mai clatareasca frumosii'i ochisori, ca tot ierea surmenata de traiu'n vilisoarele privilegiatzilor comunismului & capitalismului.
ca sa nu'l uitam de tot pe d'l ministru marga, putem sa'i multzamim, acum, ca nu'i tardiv, si pentru perioada cind domnia sa s'a ocupat de reformarea 'nvatzamintului romunesc, pe cind erea cederist, si care reformare'si arata, in zilele noastre, roadele si coltzii, inclusiv cu ajutoru' doamnii director general, scriitoare de renume pedagogic, publicata inclusiff in manoalele de linba si literatura romuna, dupa cum aflam de pe blogu' 'mneaei, ca si ea e om, nu numa' andreea esca.
brigada diverse in actziune, la multe si la (mai) mare!
ura (noastra si mindria)! si la gar(gar)a...
margarin contzopescu, tziind sa se rupa'n figuri
s'in bucataria culturii romune
**********
si pentru ca tot era vorba'n propozitziile de mai su' de cel putzin un informator al regretatii noastre securitatzi, ma grabesc si io, tovarase comandant (sa traitz) sa va raportez, in modu' cel mai respectu-scrufulos cu putirintza, ca l'am intilnit, al'laltaeri sara, pe la orele 17,37 trecute fix, pe regretatu' (de catre mine) disparut (ca magaru'n ceatza pedeleului), carol sebestyen pre numele lui de fata, c'acuma nu stiu cum (si cine) il mai cheama, singuru' retras pa baza de crapat obraz, stop, atuncea cind binevoitorii preteni ai lu' marius oprea l'or datara'n gitzi c'o semnat'o, ca primaru', anonima pe la institutziilii statului da dreptzi, pa baza de sedus si abandonat studente cazute grele la datorie.
strada episcop chesarie, bucuresti, o fost, cu acest prilegi, martora unui scurt moment de uluiala, cel putzin din partea mea, lucru care m'o facut sa ratez, la o mustatza de sectorist distantza, sa'i adresez respectivului disparut o intrebare care'm statuse multa vreme pa buze si'm mai sta si d'atuncea, mai abitir, tot acolo, adica: "ce (mai) faci, ma, musiu?".
precizez, tovarase comandant, ca n'am remarcat ca pe strada respectiva sa se afle f'un sediu pedele, f'un sediu d'ambasada straina si dujmanoasa or fo cassa conspirativa, or d'un cu totu' alt fel, care sa poarte insemne distinctive in acest sens, si'n care stimabilu' fost giurnalist sa'si poatza desfasura talentele de in-seminator.
era doar o circiumioara, ceea ce va doresc si d-voastra, tovarase comandant!
un om intre (altzi) oameni
cu obrajii mult mai grosi,
chiar daca aparent mai suptzi de maduva
(nu'i cazu' lu' felics &co)
(nu'i cazu' lu' felics &co)
**********
nu stiu cu care dintre taberele si tarabele pedeliste compatimeste carol sebestyen, in calitatea dumisale de nu stiu ce si nu stiu cum pe linga nu se stie cine, acuma cind marile spir'te se 'ncinge pina la foarte rosu incandescent, sau foarte galben-albastru ca lomuia, dupa cum e cazu' si macazu', da' po' sa spui sigur ca DAN BADEA O AVUT IARASI DREPTATE, adica, e clar acuma, duduka are si ea opozitzie, cel putzin in presa, unde iata ca ziaru' "corentu" mi'a dovedit si mie azz ca e cu blaga "si mafiile lui", dupa cum zicea dan badea, si stia ce zicea, dupa cum duduka "si mafiile ei", zic io, are mult mai mulse la actiff, ziare, zic, si televizii, zic, nu dau cu paru', la evz adaugindu'se, constat, dupa o scurta privire aruncata dupa articolele betzivului ludic lindik boanchis, insusi ziaru "natzional" (or mai si altele, ca n'am mai intrat de mult sa le fac analiza salivii, asa ca nu po' sa'mi dau cu parerea intr'un bod avizad; am intzeles c'antenele intactzilor ar tzine cu blaga, da' asta nu'i un motiv temeinic sa botez cu madam ventuzzi).
totusi, de un' or avea politru-frichii-frichii astia (indiferent de secs, si nici cu cine'l fak) bani sa'si tzie pressa de ziare chiar si atunci cind sint in opozitzie (sanchi!)?
intrebare retorica!
cum nu e deloc articolu' aparut in corentu' de eri, si care nu e tocma' ce pare a fi, adica doar un reusit, dupa gustu' meu, pamphlet anti-monarchic.
| Elena și-a strâmtat-o cu piatră acră, pentru plăcerea șefului statului | ||
| Scris de Vasile Surcel miercuri, 20 martie 2013 |
desi e un atac jegos, facut de nea surcica asta, marturisesc spășit ca m'am simtzit pina si io recorit citindu'l, iar dac'as fi "apartzinator" al taberii blaga, ba chiar si'al taberii monichii (care manifesta o stranie "intzelegere" fatza de sprijinu' fățiș, ba chiar si spetiș, al diktatorului fatza de incompatibila duduka), io l'as 'mprastia, supt forma de manifest anti-dinastic, in sala in care se vor desfasura lucrarilii ultimii conventzii a partidului pe care'l vedem și nu e (mue!).
duduka car'o avut parte, tot azz, spre seara, d'un straniu sabotaj
din partea protectorului 'mneaei, care n'o avut minima decentza sa respecte
ierarhiile si sa nu intre peste prezentarea motzatziunii de catre viitoarea sefa de partid, care o sa aiva satisfactzia orgasmica sa semneze, cu singe si cu alte fluide si secretzii p'opii si personale, actu' reunirii mafiilor personale care'l vor avea catindat pe dl pm ponta la presidentzialele din toamna asta (c'altfel nu se explica linistea asta de'tz tziue urechilii).
in poza cu duduca nu se vede o cirpa de sters pe jos, numita, de catre unii, umilica boc, fost papusica ventriloc (abea acuma se vede, fara putintza de tagada, c'asa'i materialu', prost).
era acolo, l'am vazut io, desi pina si camerii de loat vederea ii era rusine de mprejurare, asa ca am pindit o juma de ora sa'i fac o poza, si tot n'am reusit!
cum nu l'am vazut pe febletzea mea, toader paleologu, care d'abea acuma devine caraghioz, daca e adevarat ca si'a manifestat sprijinu pentru pleașca si plosca duduchii
**********
despre monika si reformistii ei, numa' bine!
**********
NOTA IMPORTANTISSSIMA!
in semn de protest la adresa vadimizarii tot mai stridente a fostului simpatic, RADU BANCIU, incetez, din momentu' de fatza, sa'i mai fac propaganda, in afara de cea negativa din ce in ce mai meritata, respectivului.
a inceput sa fie aproape la fel de insuportabil ca m.badea, caruia probabil ca spera sa'i mai fure din punctele de reiting printr'un natzionalism de grota.
E VORBA TOT DE BANI, BAETZI, M'AM PRINS!
ungurii's rai, asa ca traeasca tziuganii, viitorii mostenitori ai fibrii si fibroamelor natzionalizde, ca si ei or sa cinte, cu peptu' bombat, "noi sintem rrromuni" si "desarta'te romune".
cine crede ca exagerez, sa se uite la emisia asta, in care banciu a scormonit (timp de mai bine de 40 de minutzele) p'in rahat cu bentitza ros-galbin-albastra a elevii din covasna, asta dupa ce'o facut acelasi lucru, de doo-trei zile 'ncoace, la emisiile'i de la radio sport total fm (stanescu'i tzinea, ca d'obicei, isonu').
nu e vorba ca'i aprob pe hunguri-bunguri, da' si'n yugoslavia tot de la rahaturi d'astea o pornit catastropha, de la insi "carismatici-asmatici" ce'or zgindarit messssele cu mindria si batzosenia d'a fi sirb, croat, albanez, or ce mama draku' de natziuni mai se cred ca sint p'acolo.
barimi sirbii, care totzi recunoastem c'au infinit mai mult singe'n instalatzie ca "noi", au loat'o, cu toate astea, rau de tot pe coaja, ceea ce nu'i 'mpiedica s'o duca azi, nu ma 'ndoiesc d'asta, infinit mai bine decit noi, fara teritoriile "perdute" si fara sa fie membri ue (ue UE!).
noi, dac'am fi fost in locu' lor, dupa doo saptamini de razbel, am fi coborit pe scara ievolutziei, din feudalismu tirziu actual, dincolo mult de comuna primitiva, asa ca:
RUISINE RADU BANCIU!
LAS CA BENTITZELE SI
COCARDELE TRICOLORE OR SA
LE TZIE DA FOAME!
**********
NOTA IMPORTANTISSSIMA!
in semn de protest la adresa vadimizarii tot mai stridente a fostului simpatic, RADU BANCIU, incetez, din momentu' de fatza, sa'i mai fac propaganda, in afara de cea negativa din ce in ce mai meritata, respectivului.
a inceput sa fie aproape la fel de insuportabil ca m.badea, caruia probabil ca spera sa'i mai fure din punctele de reiting printr'un natzionalism de grota.
E VORBA TOT DE BANI, BAETZI, M'AM PRINS!
ungurii's rai, asa ca traeasca tziuganii, viitorii mostenitori ai fibrii si fibroamelor natzionalizde, ca si ei or sa cinte, cu peptu' bombat, "noi sintem rrromuni" si "desarta'te romune".
cine crede ca exagerez, sa se uite la emisia asta, in care banciu a scormonit (timp de mai bine de 40 de minutzele) p'in rahat cu bentitza ros-galbin-albastra a elevii din covasna, asta dupa ce'o facut acelasi lucru, de doo-trei zile 'ncoace, la emisiile'i de la radio sport total fm (stanescu'i tzinea, ca d'obicei, isonu').
nu e vorba ca'i aprob pe hunguri-bunguri, da' si'n yugoslavia tot de la rahaturi d'astea o pornit catastropha, de la insi "carismatici-asmatici" ce'or zgindarit messssele cu mindria si batzosenia d'a fi sirb, croat, albanez, or ce mama draku' de natziuni mai se cred ca sint p'acolo.
barimi sirbii, care totzi recunoastem c'au infinit mai mult singe'n instalatzie ca "noi", au loat'o, cu toate astea, rau de tot pe coaja, ceea ce nu'i 'mpiedica s'o duca azi, nu ma 'ndoiesc d'asta, infinit mai bine decit noi, fara teritoriile "perdute" si fara sa fie membri ue (ue UE!).
noi, dac'am fi fost in locu' lor, dupa doo saptamini de razbel, am fi coborit pe scara ievolutziei, din feudalismu tirziu actual, dincolo mult de comuna primitiva, asa ca:
RUISINE RADU BANCIU!
IATA CA FANEII LU' BANCIU OR ESIT IN STRADA!
E VREMEA S'APARA CIOMEGELE!
Protest pentru Sabina, fetiţa cu bentiţă tricolor. Zeci de persoane în costume naţionale şi cu steaguri româneşti s-au adunat la liceul din Covasna
Câteva zeci de persoane îmbrăcate în costume naţionale şi având steaguri românesţi s-au adunat, vineri dimineaţă, în faţa Liceului "Korosi Csoma Sandor" din Covasna, într-o acţiune de solidaritate cu eleva care de Ziua Maghiarilor a mers la şcoală cu o bentiţă în culorile tricolorului românesc
.
COCARDELE TRICOLORE OR SA
LE TZIE DA FOAME!
luni, 14 ianuarie 2013
"Cum trebuie condamnat comunismul? Dezbatere ICR - Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului
Institutul Cultural Roman si Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc organizeaza miercuri o dezbatere cu tema "Cum trebuie condamnat comunismul?", la care vor participa Andrei Marga, Andrei Muraru, Dinu Zamfirescu si Marius Oprea, si la care sunt invitati Crin Antonescu, Victor Ponta, Emil Constantinescu si Zoe Petre.Dezbaterea va fi precedata de ceremonia de semnare a acordului de parteneriat intre Institutul Cultural Roman si Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului. Evenimentul va avea loc miercuri, 16 ianuarie, la ora 14.30, in sala de festivitati a ICR (Aleea Alexandru, nr.38), dupa cum precizeaza cele doua institutii, intr-un comunicat de presa.
p.s.
nu cunoaștem motivu' pentru care lipsește de la dezbatere domnul ion iliescu.
miercuri, 9 ianuarie 2013
cu mortu' pe masă
despre vacantele d'lui marga,
precum și despre vacantzele altor domni,
(dă'i) doamne (iartă'mă!) și domnitze
niște întâmplări recente, aparent înscrise în normalitatea unui început de gubarnare la noi, cît poate fi normalitate și cît poate fi gubernare la noi, ne dau indicii pretzioase că se încearcă sa se profite de neatentzia și nebăgarea de seamă a unei messe colective încă ocupate pînă peste cap să'și digere în liniște frust'ările de a nu'i fi mîncat din colivă celui mai iubit fiu al popo'ului din filmele lui - și cu - sergiu nicolaescu (care sergiu nicolaescu aflu acum că'și devoalase, d'altfel antum, motivu' pentru care s'a grăbit să dee coltzu', anume: "Sergiu Nicolaescu a declarat la un moment dat ca nu ar putea fi cu o femeie de 40 de ani"; iar cum actuala/fosta lui sotzie se îndrepta vijelios și abrupt spre această vîrstă fatidică n'a vrut să'și calce pe principii și n'a stat prea mult pe gînduri, așa că popo'u' are toate argumentele să'l întzeleagă și să'l erte).
las la o parte ievenimentele legate de ioconomie - dă'o dracu' (c'o să se "ocupe" ăștia micii de ea de n'o sa mai rămîie chiatră pe chiatră)! - și cele legate de domenii neesentziale pentru regurgitatzia de căltăbotzi și sărmale de după sărbătorile tăerii porcului, cum sînt historia comunismului și'al său institut în care se întîmplă lucruri, sau cele legate de vacantele, nu vacantzele, d'lui marga de la actualu' institut de "metale grele" ("elemente radiante", in spe), fost institut pendinte de teatru' tzandarică (poneiutzu') al d'lui patapivich, pentru a semnaliza și eu cu mîna stînga în plan orizontal mișcările tectonice, spre fre(c)atice, doar în aparentză neașteptate, care au loc pe tarîmu' coanii justitzichii si al cucoanii mona chiritzii timniceriu.
cu toate că acel enigmatic și des invocat tratat de pace și pretinie dintre d'nii pm ponta și d'l preș(r) băsescu dădea să ne dee impresia unei viitoare lungi și previzibile hirjoneli p'acest domeniu, cu asistentză din partea publicului larg si a ue, iată că lucrurile par a se precipita spre tulbur odată ce d'l preș(r) băsescu tzinu dinadins să pogoare din muntzi și să descălece dă pă snăumobil în mod spetzial ca să fie prezent, în persoană, la ședința ceseme unde urma să s'aleagă noa conducere, unde făcu' iarăși o declaratzie de razboi, deși ar cam fi trebuit să tacă ca mortu'n păp'șoi, dacă vroia să lese lucrurile să curgă ("îmi curge'n gura"), cum ar fi curs probabil și fără prezentza d'lui, ocazie cu care s'a mai razgindeanu oleacă în legătură cu procedura de numire a șefilor procurorilor republicii, cum îi plece monii să le zică, adică sa fie nominalizatzi aceștia de către ceseme nu de catre ministru, cum se instituise pe vremea celeilalte monici și cum erea stipulat și în cadru' MCV-ului cel binecuvintat de către partea fără dosare penale a sotzietatzii, dindu'i prilej coanii chiritzii timniceriu să se pronuntze sibilinic cum că - adică? - să te ferești de greci chiar și atunci cînd fac daruri.
lăsind la o parte faptu' că'l știam doar tătar, după cum ne luminase pe nedrept uitatu' severen, se pare că d'na mona a uitat, sau s'a făcut a uita, că d'l băsescu nu prea mai e în postura d'a face daruri, o eventuală șchimbare a procedurii susamintite putînd fi produsă doar prin nepretzuita dumisale contributzie, in calitate de ministru, și a majoritatzii gubernamentale din care cu honoare face parte, așa că, mai mult ca sigur, butada sarcastică a doamnii reșpective ne era adresată de fapt nooo, populimiștilor fomiști, cărora ne pregătește un dar (din dar se face parai), împreună cu d'l felics (după ce s'o 'ntoarce acesta de la viana sau în parlament, or si una si alta, or nici una nici alta) de n'o să'l putem duce, intentzie perspicac mirosită de un anume cetatzean pe portalu' lu' theophyle.
tot nooo ne rămîne, în continuare, să ne scobim p'intre măsele după ultimele scame de la porcii și de la celelante mamifere zadarnic sacrificatzi/sacrificate spre a le înlocui cu rămășitzele de la floricelele și semintzele pe care sîntem chematzi să ni le procurăm în vederea asistării în mod plenar la comédía ce ne este reprezentată și la tragedia ai cărei subiectzi, șprintzari, vom deveni.
nu știu cîtă dreptate am sau cît de "original" sînt dacă io consider greșeala prezentzii preș-ului la sedintza ceseme comparabilă cu greșelile gafoase făcute cu gratzie elefantină atunci cind s'a legat gaia-matzu' de doctoru' calafat și de Regele Mihai, pentru că "s'a (cam) demascat" și le'a demascat și pe reprezentantele pesediste ale sotzietatzii tzivile, care s'au dovedit mai transpartinice decit ne'am fi putut 'nchipui, odată ce au votat de partea buna a fortzii, ca bune pretine ale duduchii.
am vazut cu ce rezultate s'au soldat vechile gafe.
las la o parte ievenimentele legate de ioconomie - dă'o dracu' (c'o să se "ocupe" ăștia micii de ea de n'o sa mai rămîie chiatră pe chiatră)! - și cele legate de domenii neesentziale pentru regurgitatzia de căltăbotzi și sărmale de după sărbătorile tăerii porcului, cum sînt historia comunismului și'al său institut în care se întîmplă lucruri, sau cele legate de vacantele, nu vacantzele, d'lui marga de la actualu' institut de "metale grele" ("elemente radiante", in spe), fost institut pendinte de teatru' tzandarică (poneiutzu') al d'lui patapivich, pentru a semnaliza și eu cu mîna stînga în plan orizontal mișcările tectonice, spre fre(c)atice, doar în aparentză neașteptate, care au loc pe tarîmu' coanii justitzichii si al cucoanii mona chiritzii timniceriu.
cu toate că acel enigmatic și des invocat tratat de pace și pretinie dintre d'nii pm ponta și d'l preș(r) băsescu dădea să ne dee impresia unei viitoare lungi și previzibile hirjoneli p'acest domeniu, cu asistentză din partea publicului larg si a ue, iată că lucrurile par a se precipita spre tulbur odată ce d'l preș(r) băsescu tzinu dinadins să pogoare din muntzi și să descălece dă pă snăumobil în mod spetzial ca să fie prezent, în persoană, la ședința ceseme unde urma să s'aleagă noa conducere, unde făcu' iarăși o declaratzie de razboi, deși ar cam fi trebuit să tacă ca mortu'n păp'șoi, dacă vroia să lese lucrurile să curgă ("îmi curge'n gura"), cum ar fi curs probabil și fără prezentza d'lui, ocazie cu care s'a mai razgindeanu oleacă în legătură cu procedura de numire a șefilor procurorilor republicii, cum îi plece monii să le zică, adică sa fie nominalizatzi aceștia de către ceseme nu de catre ministru, cum se instituise pe vremea celeilalte monici și cum erea stipulat și în cadru' MCV-ului cel binecuvintat de către partea fără dosare penale a sotzietatzii, dindu'i prilej coanii chiritzii timniceriu să se pronuntze sibilinic cum că - adică? - să te ferești de greci chiar și atunci cînd fac daruri.
lăsind la o parte faptu' că'l știam doar tătar, după cum ne luminase pe nedrept uitatu' severen, se pare că d'na mona a uitat, sau s'a făcut a uita, că d'l băsescu nu prea mai e în postura d'a face daruri, o eventuală șchimbare a procedurii susamintite putînd fi produsă doar prin nepretzuita dumisale contributzie, in calitate de ministru, și a majoritatzii gubernamentale din care cu honoare face parte, așa că, mai mult ca sigur, butada sarcastică a doamnii reșpective ne era adresată de fapt nooo, populimiștilor fomiști, cărora ne pregătește un dar (din dar se face parai), împreună cu d'l felics (după ce s'o 'ntoarce acesta de la viana sau în parlament, or si una si alta, or nici una nici alta) de n'o să'l putem duce, intentzie perspicac mirosită de un anume cetatzean pe portalu' lu' theophyle.
niște tzarani puind tzara la cale, departe de ea
tot nooo ne rămîne, în continuare, să ne scobim p'intre măsele după ultimele scame de la porcii și de la celelante mamifere zadarnic sacrificatzi/sacrificate spre a le înlocui cu rămășitzele de la floricelele și semintzele pe care sîntem chematzi să ni le procurăm în vederea asistării în mod plenar la comédía ce ne este reprezentată și la tragedia ai cărei subiectzi, șprintzari, vom deveni.
vacantzele, nu vacantele, d'lui hulot
SCHIMBĂ PLACA, BĂĂĂĂ!
p.s.nu știu cîtă dreptate am sau cît de "original" sînt dacă io consider greșeala prezentzii preș-ului la sedintza ceseme comparabilă cu greșelile gafoase făcute cu gratzie elefantină atunci cind s'a legat gaia-matzu' de doctoru' calafat și de Regele Mihai, pentru că "s'a (cam) demascat" și le'a demascat și pe reprezentantele pesediste ale sotzietatzii tzivile, care s'au dovedit mai transpartinice decit ne'am fi putut 'nchipui, odată ce au votat de partea buna a fortzii, ca bune pretine ale duduchii.
am vazut cu ce rezultate s'au soldat vechile gafe.
marți, 16 octombrie 2012
între sexu' oral al lu' patapievich și caloriferu' lu' marga:
mărirea și decăderea rejimului securisto-piratobasesc,
pe fundal de
talanga-balanga natzional-sotzialiszt-liberală
ale naibii coincidentze:
in seara zilii in care era consfintzita hirotonosirea drept Mare Pastor Liberal-Sotzialiszt deplin a Mielului BerBecaliot al Domnului nostru Iisus Hristos, devenit, drept consecintza, Dulau de Paza si Protectzie al Domnilor nostri, Mult Prea Plecatzi de Acassa, Ponta&Antonescu, are loc si operatziunea de rupere apisdicii tacerii autoimpuse, de aproape 4 (patru - lungi) luni (tacere adoptata dupa seria nesfirsita de subcese 'nregistrate in activitatea de budoar de partid si de stat), de catre Fecioara noastra din Plescoi/ca la niminea'i la noi, adica, acea Delicata Fi'ntza care, si Dinsa, ratase, la musteatza, dupa lungi sfortzari (si proteste scincite ale 'telectoalilor poblici nerecunoscatori si ultra-principialisti-pupincuristi) ocazia unica d'a'i pune, asta vara, capastru Democrat Liniutza Liberal Mielului, cu coarne de djavol, jawohl, din pipera.
asta, una la mina.
a doua la mina:
tot aseara, tot labe unu, ceva mai devreme de Duduka, cea (auto) invitata de cristoa, fura prezentzi, la turcesqiu, (aproape) toata dascalimea Dumnealui, Diktatorelui, in par, plingindu'si in pumni(i antenii trei si realitatzii), pe sama cadavrului sotzietatzii moftologice a dumnealor (icr).
patapievich, liicheanu si caldarescu, adica multe zeci la suta din rezerva natzionala de ura care mai ramasese neconsumata dupa ce l'am urit pe basescu si pedeleprele lui, plesu, tisminentzky si mihaies lipsind nemotivat.
a asistat, din tribuna (telephonic), andrei serban, care'i si 'ntrecea, sporind, prin inadecvare la cerintzilii pietzii (cind, pe celelalte "canale", se desfasurau adevarate chilotziade politice umede) atmosphera fleshcaita din studio, acolo unde caldarescu miorlaia lacrimogen ranit in aripa de injer proaspat jumulit de nobel esti, nobel ramii, iar patapie isi numara, fara sa'l asculte nime' (nici macar turcesqiu), steagurile cartzilor traduse si poblicate in essterior pe spezele icr-ului, precum un pristanda dezabuzat.
cit de caraghioji pot deveni 'telectoalii nostri crème de la crème, la contactu' cu realitatea cea cruda si nedreapta, se poate vedea din cea de'a doua coincidentza pe care vreau s'o semnalizez (cu mina stinga intinsa in plan orizontal), adica cea legata de aparitzia, in aceeasi seara, pe blogu' lu' dom' tudoran, a unui post care se dorea unu' in care sa se empatizeze cu situatzia poietului prozaic caldarescu, cel ajuns cu nervii la pamint in urma campagniilor de 'nfierare stalinist-fasciste din ultima vreme, da' care'i iese d-lui tudoran tot o chelfaneala strasnica la adresa 'mpricinatului, in genu' bataitzelor primite, de la parintzi, de catre strengareii care vin acasa deja batutzi de coledgii "de joaca", in care cea mai suava palmutza la funduletz fu aia legata de presupusa replica aruncata'n eter de proaspat ne-nobelizatu' caldaresc, care recunoaste, pismas, ca n'a citit, nici n'a auzit, de chinezoiu' mo yan laureat, la fel cum i se 'ntimpla si altui nobelizat, cu alta ocazie.
pina sa se'ntoarca dom' tudoran din lungu'i conced, ca sa vedem care'i chestia cu trestia cu ultimele ievenimente iepocale la ordinea zilii, cu reorientarea strategico-stratragica a trebilor din interioru', ramas (li)vid, al tzearii, in care musika funambulesk funésta, care ne cam gidila, pruritic, urechile (si alte organe), s'executa acuma la duba, marimba si cimpoi, cine plateste lautarii tocmeste si musika, la noi, iata c'armonika, tezaur natzional-transilvanean, turnata'n in fonta, degeaba'l mai asteapta p'auctorele sa fie promovata, ea armonika kalorika, la new yorkezu' icereic margaiot, ca noi, la lomunia, am ajuns sa'l regretam pa barbu, cu vadim cu tot.
UPDATA TIRZIE:
mi'am adus, ulterior, aminte d'o ventuza simpatetica si lipicioasa aplicata, apasat, p'obraza caldaresciana pe care tot popo'u', in frunte cu mare parte a 'telectoalitatzii creatoare, era invitat sa scuipe ("scuipatzi aici!"), venita din partea unuia de la care te'ai fi asteptat mai putzin, razvan ioan boanchis, un ins care scrie la gazeta tabloida, pe teme mai mult sau mai putzin folbalistice, dar care se crede. in general, indreptatzit sa se pronuntze si pe alea care tzin de cultura, in virtutea lungilor discutzii spir'tuale sau, mai ales, șprițuale, purtate, pe terasele de la mogosoaia sau neptun, cu floarea neinsetatei scriitorimi romune, de la baiesu la fanus neagu, plus, marele beletrist oral boemic, cornel dinu.
e cu atit mai surprinzatoare aceasta pupatura streasnica cu cit cercu' respectiv de pretini era banuit de simpatii mai curind protocronice si natzionalizde, detectabile si'n textu' de fatza, insa, foarte putzin...
Cartarescu. Nobelul lui Cartarescu
2012-10-14 · 21:46:13 | Autor: Razvan Ioan Boanchis
Cartarescu nu-i vedeta bibliotecii mele. Am mai scris ca, pentru multi prostoboi din presa, literatura romana a inceput cu Mircea Cartarescu. Dar mi se pare mizerabil sa-l injuri, asa cum a procedat Antena 3, chiar in ziua in care putea sa ia Premiul Nobel. Motivul? A fost unul dintre bursierii ICR. E adevarat ca panarama culturala Patapievici (stiu exact ce sustin — unul care spune ca nu a citit „Cronica de familie” a lui Petru Dumitriu pentru ca acesta a scris si „Drum fara pulbere” este o panarama, si inca una dogmatica) si-a servit si clientela, stricand bani pe multi cretini fandositi.
Dar la fel de adevarate sunt alte doua lucruri. 1. Cartarescu merita investitia. 2. Patapievici a facut mai mult pentru cultura romana decat incremenitul Buzura, autorul unor caramizi plicticoase si pline de soparle ametite, pe gustul activistilor ca Iliescu Ion. Lui Cartarescu i-au adus mari deservicii consilierii lui Basescu, atunci cand acestia l-au sfatuit pe rudimentarul presedinte sa declare ca s-a delectat cu „Levantul”. Nu cred ca sunt 100 de romani care au inghitit cap-coada „Levantul”. Asa cum Cartarescu recunoaste ca n-a parcurs tot Musil sau Proust, marturisesc si eu ca am sarit ca la sotron prin „Levantul”. Basescu, in schimb, sunt convins ca n-a citit 7 randuri si n-a priceput vreun picior, ce picior, vreo unghie, vreo batatura de vers din „Levantul”. Domnul presedinte e un mesean de gluma groasa. „Levantul” e pentru calofili si ludici. Cartarescu te plimba prin poezia romana veche si o parodiaza cu „schepsis” — na, ca am folosit si un cuvant pe intelesul lui Basescu si al dusmanilor sai din presa. Si cand te gandesti de ce a fost murdarit Cartarescu! Pentru ca Basescu si guvernele lui nu i-au dat (destule) contracte securistului Voiculescu.
Pana la urma, Antena 3 a reusit si ceva bun. Revoltat din cauza injuraturilor, m-am dus si am cumparat „Ochiul caprui al dragostei noastre”. De la „Frumoasele straine”, nu mai citisem nimic de Cartarescu. A legat cateva articole si povestiri si i-a iesit o carte autobiografica zguduitoare. In capitolul care poarta numele volumului, despre tragedia fratelui sau geaman, mort la 5 ani si jumatate, hartia se transforma intr-o pata de sange care zvacneste si urla. O asemenea nenorocire l-a lovit si pe Petru Popescu. A descris-o in „Intoarcerea” si in „Supleantul”. In „Ochiul caprui al dragostei noastre”, coplesitoare sunt si „Ada-Kaleh” — visul scufundat, Atlantida Romaniei, tineretea disparuta — si prima intalnire cu marea a lui Cartarescu. Aici am fost putin invidios. Si sunt deplasat marturisind de ce. De cand m-am insurat cu o constanteanca, drumurile mele si perioadele de timp petrecute in Dobrogea s-au inmultit. M-am apropiat nepermis, rusinos de mult de mare si nu mai pot sa scriu, ca la 25-30 de ani, despre efuziunile ei metalurgice, despre fagurii ei verzui.
Pentru mine, Cartarescu a luat Premiul Nobel.
ROMUNIE, TE IUBESCCCCC!!!!!!!!!!!!!!!!
in seara zilii in care era consfintzita hirotonosirea drept Mare Pastor Liberal-Sotzialiszt deplin a Mielului BerBecaliot al Domnului nostru Iisus Hristos, devenit, drept consecintza, Dulau de Paza si Protectzie al Domnilor nostri, Mult Prea Plecatzi de Acassa, Ponta&Antonescu, are loc si operatziunea de rupere a
asta, una la mina.
a doua la mina:
tot aseara, tot labe unu, ceva mai devreme de Duduka, cea (auto) invitata de cristoa, fura prezentzi, la turcesqiu, (aproape) toata dascalimea Dumnealui, Diktatorelui, in par, plingindu'si in pumni(i antenii trei si realitatzii), pe sama cadavrului sotzietatzii moftologice a dumnealor (icr).
patapievich, liicheanu si caldarescu, adica multe zeci la suta din rezerva natzionala de ura care mai ramasese neconsumata dupa ce l'am urit pe basescu si pedeleprele lui, plesu, tisminentzky si mihaies lipsind nemotivat.
a asistat, din tribuna (telephonic), andrei serban, care'i si 'ntrecea, sporind, prin inadecvare la cerintzilii pietzii (cind, pe celelalte "canale", se desfasurau adevarate chilotziade politice umede) atmosphera fleshcaita din studio, acolo unde caldarescu miorlaia lacrimogen ranit in aripa de injer proaspat jumulit de nobel esti, nobel ramii, iar patapie isi numara, fara sa'l asculte nime' (nici macar turcesqiu), steagurile cartzilor traduse si poblicate in essterior pe spezele icr-ului, precum un pristanda dezabuzat.
cit de caraghioji pot deveni 'telectoalii nostri crème de la crème, la contactu' cu realitatea cea cruda si nedreapta, se poate vedea din cea de'a doua coincidentza pe care vreau s'o semnalizez (cu mina stinga intinsa in plan orizontal), adica cea legata de aparitzia, in aceeasi seara, pe blogu' lu' dom' tudoran, a unui post care se dorea unu' in care sa se empatizeze cu situatzia poietului prozaic caldarescu, cel ajuns cu nervii la pamint in urma campagniilor de 'nfierare stalinist-fasciste din ultima vreme, da' care'i iese d-lui tudoran tot o chelfaneala strasnica la adresa 'mpricinatului, in genu' bataitzelor primite, de la parintzi, de catre strengareii care vin acasa deja batutzi de coledgii "de joaca", in care cea mai suava palmutza la funduletz fu aia legata de presupusa replica aruncata'n eter de proaspat ne-nobelizatu' caldaresc, care recunoaste, pismas, ca n'a citit, nici n'a auzit, de chinezoiu' mo yan laureat, la fel cum i se 'ntimpla si altui nobelizat, cu alta ocazie.
pina sa se'ntoarca dom' tudoran din lungu'i conced, ca sa vedem care'i chestia cu trestia cu ultimele ievenimente iepocale la ordinea zilii, cu reorientarea strategico-stratragica a trebilor din interioru', ramas (li)vid, al tzearii, in care musika funambulesk funésta, care ne cam gidila, pruritic, urechile (si alte organe), s'executa acuma la duba, marimba si cimpoi, cine plateste lautarii tocmeste si musika, la noi, iata c'armonika, tezaur natzional-transilvanean, turnata'n in fonta, degeaba'l mai asteapta p'auctorele sa fie promovata, ea armonika kalorika, la new yorkezu' icereic margaiot, ca noi, la lomunia, am ajuns sa'l regretam pa barbu, cu vadim cu tot.
amaritzii veseli, dup'o lunga perioada de huzur,
huzur gata sa le iasa, sau sa le fie scos, pe nas
UPDATA TIRZIE:
mi'am adus, ulterior, aminte d'o ventuza simpatetica si lipicioasa aplicata, apasat, p'obraza caldaresciana pe care tot popo'u', in frunte cu mare parte a 'telectoalitatzii creatoare, era invitat sa scuipe ("scuipatzi aici!"), venita din partea unuia de la care te'ai fi asteptat mai putzin, razvan ioan boanchis, un ins care scrie la gazeta tabloida, pe teme mai mult sau mai putzin folbalistice, dar care se crede. in general, indreptatzit sa se pronuntze si pe alea care tzin de cultura, in virtutea lungilor discutzii spir'tuale sau, mai ales, șprițuale, purtate, pe terasele de la mogosoaia sau neptun, cu floarea neinsetatei scriitorimi romune, de la baiesu la fanus neagu, plus, marele beletrist oral boemic, cornel dinu.
e cu atit mai surprinzatoare aceasta pupatura streasnica cu cit cercu' respectiv de pretini era banuit de simpatii mai curind protocronice si natzionalizde, detectabile si'n textu' de fatza, insa, foarte putzin...
Cartarescu. Nobelul lui Cartarescu
2012-10-14 · 21:46:13 | Autor: Razvan Ioan Boanchis
Cartarescu nu-i vedeta bibliotecii mele. Am mai scris ca, pentru multi prostoboi din presa, literatura romana a inceput cu Mircea Cartarescu. Dar mi se pare mizerabil sa-l injuri, asa cum a procedat Antena 3, chiar in ziua in care putea sa ia Premiul Nobel. Motivul? A fost unul dintre bursierii ICR. E adevarat ca panarama culturala Patapievici (stiu exact ce sustin — unul care spune ca nu a citit „Cronica de familie” a lui Petru Dumitriu pentru ca acesta a scris si „Drum fara pulbere” este o panarama, si inca una dogmatica) si-a servit si clientela, stricand bani pe multi cretini fandositi.
Dar la fel de adevarate sunt alte doua lucruri. 1. Cartarescu merita investitia. 2. Patapievici a facut mai mult pentru cultura romana decat incremenitul Buzura, autorul unor caramizi plicticoase si pline de soparle ametite, pe gustul activistilor ca Iliescu Ion. Lui Cartarescu i-au adus mari deservicii consilierii lui Basescu, atunci cand acestia l-au sfatuit pe rudimentarul presedinte sa declare ca s-a delectat cu „Levantul”. Nu cred ca sunt 100 de romani care au inghitit cap-coada „Levantul”. Asa cum Cartarescu recunoaste ca n-a parcurs tot Musil sau Proust, marturisesc si eu ca am sarit ca la sotron prin „Levantul”. Basescu, in schimb, sunt convins ca n-a citit 7 randuri si n-a priceput vreun picior, ce picior, vreo unghie, vreo batatura de vers din „Levantul”. Domnul presedinte e un mesean de gluma groasa. „Levantul” e pentru calofili si ludici. Cartarescu te plimba prin poezia romana veche si o parodiaza cu „schepsis” — na, ca am folosit si un cuvant pe intelesul lui Basescu si al dusmanilor sai din presa. Si cand te gandesti de ce a fost murdarit Cartarescu! Pentru ca Basescu si guvernele lui nu i-au dat (destule) contracte securistului Voiculescu.
Pana la urma, Antena 3 a reusit si ceva bun. Revoltat din cauza injuraturilor, m-am dus si am cumparat „Ochiul caprui al dragostei noastre”. De la „Frumoasele straine”, nu mai citisem nimic de Cartarescu. A legat cateva articole si povestiri si i-a iesit o carte autobiografica zguduitoare. In capitolul care poarta numele volumului, despre tragedia fratelui sau geaman, mort la 5 ani si jumatate, hartia se transforma intr-o pata de sange care zvacneste si urla. O asemenea nenorocire l-a lovit si pe Petru Popescu. A descris-o in „Intoarcerea” si in „Supleantul”. In „Ochiul caprui al dragostei noastre”, coplesitoare sunt si „Ada-Kaleh” — visul scufundat, Atlantida Romaniei, tineretea disparuta — si prima intalnire cu marea a lui Cartarescu. Aici am fost putin invidios. Si sunt deplasat marturisind de ce. De cand m-am insurat cu o constanteanca, drumurile mele si perioadele de timp petrecute in Dobrogea s-au inmultit. M-am apropiat nepermis, rusinos de mult de mare si nu mai pot sa scriu, ca la 25-30 de ani, despre efuziunile ei metalurgice, despre fagurii ei verzui.
Pentru mine, Cartarescu a luat Premiul Nobel.
ROMUNIE, TE IUBESCCCCC!!!!!!!!!!!!!!!!
vineri, 30 septembrie 2011
incredibil! doamna "kati" andronescu, deghizata supt forma de porc mistretz, atenteaza nereusit la viatza ministrului funeriu. nu se cunoaste, pina la aceasta ora, ce facea in tot acest timp profesoru' marga.
Iasi: Un avion a lovit un porc mistret pe pista aeroportului din oras. Ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, printre pasageri
de Alina Neagu HotNews.ro
Vineri, 30 septembrie 2011, 13:01 Actualitate | Esenţial
de Alina Neagu HotNews.ro
Vineri, 30 septembrie 2011, 13:01 Actualitate | Esenţial
Un avion Tarom care efectua curse interne intre Bucuresti si Iasi a lovit un porc mistret joi seara, pe pista aeroportului din Iasi, in jurul orei 22:25. Avionul a lovit animalul dupa aterizarea pe pista din Iasi, in timpul franarii, insa procedura de franare si parcarea aeronavei au avut loc in deplina siguranta, arata un comunicat al companiei Tarom. Din motive de siguranta, cursa Tarom Iasi-Bucuresti de vineri dimineata, de la ora 6:00, ce urma sa fie efectuata cu aceeasi aeronava, a fost insa anulata.
marți, 5 iulie 2011
doamna mungiu n'are copii; multe "mui" oamenilor rai
nu sint in postura d'a judeca io sistemu' invatzamintoristic romunesc, ca nu prea l'am frecventat (nici el pe mine!), dupa cum bine se poate observa cu ochiometru' liber, da' asta nu 'nseamna ca pot ramine indiferent si rece la ce se 'mplîntă cu viitoru' tzarisoarii, macar pentru' faptu' ca m'am 'nvrednicit s'arunc si io o "tinara mladitza" in meandrele 'mbirligate ale concretului natalitatzii natzionale, cea in continua scadere.
tocmai d'aia socotesc nimerit s'o zic cu obida p'aia cu spermatozoizii campioni pe care mai bine i'am fi slobozit pa gardurile patriei decit sa ajungem sa ne batem in asa hal joc de produsele procreatziei noastre, nu numa' p'in amanetarea viitorului lor, asa la modu general, nu particular (unde fiecare "ne aranjam" cum putem, daca putem!), cu furtisaguri la niveluri nesimtzite pe care le acoperim, cit le'om mai acoperi, cu miliardele 'mprumutate de la altzii mai destoinici, ci si cu modu' aiuristic cum ii obisnuim (adica nu'i) sa dee pept cu greutatzilii vietzii, veatza oricum grea pa care noi le'o facem d'a dreptu' imposibila.
pe linga ca i'am crescut "cumintzi", adica: unde'i pui acolo stau, obisnuitzi de noi cu vechiu' sistem pecerist al pilelor, cunostintzelor & relatziilor, unde traiectoria ar trebui sa le fie trasata de la gradinitza pina la penzia binemeritata, daca se poate de pe la trei'j de ani, mai facem si felurite "experimente edu(l)catzional-secsuale" care ne uimesc de fiecare data cind isi arata roadele hidoase.
acuma'i rindu' bacaloriatului, iarasi, cu funeriu in rol de calau fara inima.
n'avem cum afla daca ceea ce face el acuma e o "reforma" asemeni celeia initziate de magistru' marga acu's cin'spe ani, ca si ala era un everest al reformismului pe vremea lui. (s'acuma sta si'i 'ngiura pa funeriu - si basescu - la televizor, in calitate de dinozaurus-babes-bolyai-ist-de-ne-dus-din-postu'i)
da' de pus caru' 'naintea boilor de copii tot o pus si el, funeriul.
pen' ca jaba vijilentza rebolutzionara cu camera de luat vederea ca sa'i pui cu botu' pe labii pe loazele de copchilasi, daca tu vrei cu tot dinadinsu' sa le pui creerii pa moatze legate la trei op'zeci(voltzi) p'in "subecte" de toata jena:
pretzioasele ridiculi-ridicula, ola-la!
p.s.
si'nca sintem norocosi/oase, pentru ca, dac'ar fi sa ma iau tot dupa subectele alea la lingua rumuna, i'am putea decreta pe pretziozzi auctori ca pe neste netrebnici atentatori la fragila liniste interetnica din romunika p'in capo-d'operele lor, daca punem la (mare) socoteala ca nici loazele noast'e romunesti suta la suta nu reusesc sa le descifreze.
si nu numai ei (mai sintem si noi: madam mungiu si moa)...
sa nu pui mina pa par daca esti si ungur pa deasupra?
tocmai d'aia socotesc nimerit s'o zic cu obida p'aia cu spermatozoizii campioni pe care mai bine i'am fi slobozit pa gardurile patriei decit sa ajungem sa ne batem in asa hal joc de produsele procreatziei noastre, nu numa' p'in amanetarea viitorului lor, asa la modu general, nu particular (unde fiecare "ne aranjam" cum putem, daca putem!), cu furtisaguri la niveluri nesimtzite pe care le acoperim, cit le'om mai acoperi, cu miliardele 'mprumutate de la altzii mai destoinici, ci si cu modu' aiuristic cum ii obisnuim (adica nu'i) sa dee pept cu greutatzilii vietzii, veatza oricum grea pa care noi le'o facem d'a dreptu' imposibila.
pe linga ca i'am crescut "cumintzi", adica: unde'i pui acolo stau, obisnuitzi de noi cu vechiu' sistem pecerist al pilelor, cunostintzelor & relatziilor, unde traiectoria ar trebui sa le fie trasata de la gradinitza pina la penzia binemeritata, daca se poate de pe la trei'j de ani, mai facem si felurite "experimente edu(l)catzional-secsuale" care ne uimesc de fiecare data cind isi arata roadele hidoase.
acuma'i rindu' bacaloriatului, iarasi, cu funeriu in rol de calau fara inima.
n'avem cum afla daca ceea ce face el acuma e o "reforma" asemeni celeia initziate de magistru' marga acu's cin'spe ani, ca si ala era un everest al reformismului pe vremea lui. (s'acuma sta si'i 'ngiura pa funeriu - si basescu - la televizor, in calitate de dinozaurus-babes-bolyai-ist-de-ne-dus-din-postu'i)
da' de pus caru' 'naintea boilor de copii tot o pus si el, funeriul.
pen' ca jaba vijilentza rebolutzionara cu camera de luat vederea ca sa'i pui cu botu' pe labii pe loazele de copchilasi, daca tu vrei cu tot dinadinsu' sa le pui creerii pa moatze legate la trei op'zeci(voltzi) p'in "subecte" de toata jena:
Circa 200 000 de elevi fără apărare au fost expuşi săpămîna aceasta unei imposturi şi bătăi de joc fără precedent, sub pretextul că îşi susţin bacalaureatul la limba română. Examenul a fost un exemplu de cum să nu formulezi subiecte, să propui bareme care arată ştiinţific, dar nu pot fi decît discreţionare dată fiind natura subiectelor, şi cum să stabileşti arbitrar ce se punctează şi ce nu. Ca în vechiul banc, cine absolvă trebuie să mulţumească şcolii nu că l-a făcut om, ci că nu l-a ruinat intelectual cu desăvîrşire. Reformismul se vădeşte din nou o formă fără fond la români, cu noi şi noi generaţii de sacrificiu.
nu prea sint io d'acord cu madama mungiu in multe ocazii, da' aicisia are dreptate cu asupra de masura, pentru ca nu pot sa uit chinu' d'acu' citziva ani cin' o persoana apropiata mie a fost supusa unor teste la lingua romuna asemanatoare ca imbecilitate pretziozitate
pretzioasele ridiculi-ridicula, ola-la!
p.s.
si'nca sintem norocosi/oase, pentru ca, dac'ar fi sa ma iau tot dupa subectele alea la lingua rumuna, i'am putea decreta pe pretziozzi auctori ca pe neste netrebnici atentatori la fragila liniste interetnica din romunika p'in capo-d'operele lor, daca punem la (mare) socoteala ca nici loazele noast'e romunesti suta la suta nu reusesc sa le descifreze.
si nu numai ei (mai sintem si noi: madam mungiu si moa)...
sa nu pui mina pa par daca esti si ungur pa deasupra?
marți, 21 iunie 2011
drumurile nuastreee, tuateee...
In toate aceste cazuri, televiziunile de stiri, liderii de opinie in general cu doua-trei exceptii (mereu aceleasi) au operat cu dubla masura. S-au scandalizat pana la sufocare in cazul Ridzi, pentru un presupus furt de sub 100 de mii de euro si tac complice cand e vorba de milioane. In cel mai bun caz expediaza subiectul la stiri pe scurt. Intamplator, sumele mari se invart in jurul unor membri PSD (de la cateva milioane de euro in sus: Rizea, Dragnea, Mocanu), cei de la PDL facandu-se de ras cu invarteli de zeci de mii de euro (sotia lui Botis, Ridzi etc). In mod bizar, cazurile mici tin mereu capul de afis, marile tunuri fiind tratate cu o suspecta indulgenta. Or, si unele si altele prezinta interes public major.
(...)
Studiu de caz: Cristian Rizea
Ulimul caz in jurul caruia televiziunile de stiri au ridicat un zid de tacere este cel al deputatului PSD, Cristian Rizea. Oficialii europeni au explicat pentru HotNews.ro ca vor cere inca 2 milioane pana la sfarsitul anului pe langa milionul solicitat deja spre returnare. Pe scurt, din 6,4 milioane de euro, cat a primit Romania intre 2000-2005 in cadrul programelor pentru tineret, aproape jumatate vor trebui platiti inapoi.
E vorba de sume contractate de ANSIT in 2002, 2004 si 2005 cand la conducerea institutiei a fost Cristian Rizea, azi deputat PSD. Dintr-o serie de anchete jurnalistice, rezulta ca banii au fost cheltuiti complet aiurea, inclusiv pe materiale de propaganda, gen Ridzi.
(...)
Cazul Rizea prezinta o multime de mici detalii comice. Ancheta pentru modul in care s-au cheltuit banii europeni a realizat-o DLAF (Departamentul de Lupta Antifrauda) prin 2006. Seful DLAF era pe atunci Tudor Chiuariu (PNL), azi coleg la USL cu Rizea. Chiuariu, in 2006: "Am sesizat PNA-ul inca de miercuri, cand am finalizat actul de control, constatand ca suma deturnata de la proiecte a fost folosita pentru cheltuielile de functionare ale ANSIT-ului, mai precis pentru deplasari in strainatate si publicitate in mass-media". (Citeste mai multe aici: Cristian Rizea, finul fostului ministru Alexandru Athanasiu, pe cale de a fi acuzat de deturnare de fonduri europene)
Alte detalii simpatice: articolul publicat in 2006 in ziarul Gandul despre ancheta in cazul Rizea era semnat de Melania Mandas Vergu, si ea acuzata patru ani mai tarziu de deturnare de fonduri europene. Articolul din Gandul mentioneaza declaratia Dacianei Sarbu (devenita intre timp sotia liderului PSD, Victor Ponta si europarlamentar PSD), care fusese sefa Autoritatii Nationale pentru Tineret. Sotia liderului PSD declara ca stia ca sunt probleme cu cheltuirea fondurilor europene, dar sustine ca era in relatii proaste cu Athanasiu: "Chiar din 2003 stiam de la organizatiile de tineret ca sunt probleme in derularea programului si gestionarea fondurilor, dar Rizea era finul lui Athanasiu si nu ma puteam intelege deloc cu ministrul".(...)
Cazul Rizea prezinta o multime de mici detalii comice. Ancheta pentru modul in care s-au cheltuit banii europeni a realizat-o DLAF (Departamentul de Lupta Antifrauda) prin 2006. Seful DLAF era pe atunci Tudor Chiuariu (PNL), azi coleg la USL cu Rizea. Chiuariu, in 2006: "Am sesizat PNA-ul inca de miercuri, cand am finalizat actul de control, constatand ca suma deturnata de la proiecte a fost folosita pentru cheltuielile de functionare ale ANSIT-ului, mai precis pentru deplasari in strainatate si publicitate in mass-media". (Citeste mai multe aici: Cristian Rizea, finul fostului ministru Alexandru Athanasiu, pe cale de a fi acuzat de deturnare de fonduri europene)
Alte detalii simpatice: articolul publicat in 2006 in ziarul Gandul despre ancheta in cazul Rizea era semnat de Melania Mandas Vergu, si ea acuzata patru ani mai tarziu de deturnare de fonduri europene. Articolul din Gandul mentioneaza declaratia Dacianei Sarbu (devenita intre timp sotia liderului PSD, Victor Ponta si europarlamentar PSD), care fusese sefa Autoritatii Nationale pentru Tineret. Sotia liderului PSD declara ca stia ca sunt probleme cu cheltuirea fondurilor europene, dar sustine ca era in relatii proaste cu Athanasiu: "Chiar din 2003 stiam de la organizatiile de tineret ca sunt probleme in derularea programului si gestionarea fondurilor, dar Rizea era finul lui Athanasiu si nu ma puteam intelege deloc cu ministrul".(...)
am facut tot carcaletele asta ca sa'l scotz in evidentza pa dom' PRIM MINISTRU atanasiu, cel in care'm investisem multe sperantze, mici si mijlocii, pe vremea PAC-ului (eheee, ce vremuri! scria si'n 22, era coleg cu crin si manolessscu...), si pe care l'am vazut saptamina trecuta la money ch, avind o prestatzie vadimist-paranoica, ce'i drept incurajat si de sovieticu' de soviani.
ca acuma sa aflu ca'i nasu' lu figurina trista asta de rizea (saru' mina madam vergu!)
Alexandru Athanasiu (n. 1 ianuarie 1955) a fost un senator român în legislaturile 1992-1996, 2000-2004, 2004-2008 ales în municipiul Bucureşti respectiv Bihor pe listele partidului PSD. În decembrie 1999, Alexandru Athanasiu a fost Prim-Ministru Interimar al României. În 1996 a candidat din partea Partidului Alianţei Civice (PAC) pentru primăria Bucureştilor. A devenit în 1996 Ministru al Muncii în Guvernul Ciorbea şi, mai apoi, preşedintele PSDR, calitate pe care a folosit-o pentru a "dărui" formaţiunea sa politică lui Adrian Năstase, candidând şi fiind ales pe listele noului partid (PSD) vreme de două legislaturi.
ca acuma sa aflu ca'i nasu' lu figurina trista asta de rizea (saru' mina madam vergu!)
Alexandru Athanasiu (n. 1 ianuarie 1955) a fost un senator român în legislaturile 1992-1996, 2000-2004, 2004-2008 ales în municipiul Bucureşti respectiv Bihor pe listele partidului PSD. În decembrie 1999, Alexandru Athanasiu a fost Prim-Ministru Interimar al României. În 1996 a candidat din partea Partidului Alianţei Civice (PAC) pentru primăria Bucureştilor. A devenit în 1996 Ministru al Muncii în Guvernul Ciorbea şi, mai apoi, preşedintele PSDR, calitate pe care a folosit-o pentru a "dărui" formaţiunea sa politică lui Adrian Năstase, candidând şi fiind ales pe listele noului partid (PSD) vreme de două legislaturi.
drumurile ne omoara!
vorba lu' dan spataru!
or gigi marga?
vorba lu' dan spataru!
or gigi marga?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)