parafreză pe vis à varză cu vremea sculii vodă

ce'a mai vrut acum?

ne spune o persoana in general bine informata, de data asta atit de exasperata incit n'a fost in strare decit sa redea citeva fragmentzele dintr'un text deja devenit clasic d'al lu tapalaga.

noi, papagaliotzii, chibitzari si chitzibusari, de pe margine, doar banuiam ce se ascunde in spatele miscarilor si miscatzilor mai mult sau mai putzin popular.

www.duduka.eu si'a dorit si o bucata de justitzie, dupa ce safu n'a putut sa'i refuze bani, ministere, guberne, miscari, partide, ca doar n'avea s'astepte momentu cind funia s'apropie de par, iar cel care se va afla de partea utila a sculii va fi altcineva.

si pentru ca tot vorbeam zilele trecute despre oficina blogary.eu, m'a lamurit cum sta treaba un alt semnatar fervent de p'acolo, pe care'l stiam nitzel "plecat" (hoooo, ziceam doar ca'i plecat in iuesei!), d-l aligica, un doctrinar al ultraconservatorismului dreptaci, pe care, si pe el, il stiam cam suparacios si iute la minie, da' pe care nu tziu minte sa'l fi auzit sa emitza f'un diftong de revolta la adresa diktatorului care distruge definitiff caricatura dreptzii romunesti pentru un darab de carne si'un muntele lu venus de banet.

Fiecare ofera ceva semenilor (un produs, un serviciu, o iluzie) si semenii decid liberi daca ceea ce are de oferit merita sa fie sponsorizat sau nu. Asta e piata libera. E un sistem generalizat de schimb reciproc intre oameni liberi.

Ai ceva de oferit – munca, idei, vise, satisfactia unor orgolii, poezie etc. – si gasesti pe cineva care e interesat in oferta, oricat de nevaloroasa ar parea altora: asta e tot. Sunteti liberi sa faceti tranzactia. Nu gasesti: e problema ta. Probabil ar trebui sa oferi altceva semenilor. Ceva care va fi mai pretuit decat actuala ta oferta.

Acum, ca se intampla ca unii ofera lucruri, servicii, iluzii pe care multi le pretuiesc ca atare si sunt gata sa le plateasca cu bani buni, e o externalitate a sistemului. De aici bogatia.

Dar in acest sistem bogatia vine dintr-un singur lucru: oferi ceva ce atii vor. Nu din faptul ca esti la pupitrul de control al statului. Ca ai mana bagata in sistemul de redistributie al statului. Ca esti asociat cu aparatul administrativ si poti extrage rente din asta. Nu. Avutia vine dintr-un singur lucru: ai oferit ceva si ai gasit oameni care sunt foarte interesati in ceea ce oferi.

bine'ntzeles ca statu, de care vor sa se separe atit de demonstrativ dreptacii nostri emblematici, n'are nici o legatura cu gramada aia de bani, nici cu tacerea desavirsita despre ce vraji a mai facut tziitoarea mea asternuta peste o mare majoritate a presii "noastre", de ziare sau televizuale, bloguri si platforme.

daca banciu se rasboeste in continuare cu fantoma lu barba albastra a lu bombo, ceea ce nu'i rau - da' nici suficient, suficientule! - sau ca tapalaga "si'a loat o pauza" de la aparutu pe labe unu teve, nici astea n'au nici o legatura cu statuia tot, ca ei lucreaza la privata.

aligica are dreptate: daca nu stii sa te vinzi cum trebe, esti un luzar perpetuu, iar daca tu personal n'ai ce vinde, trebe macar sa stii sa'i vinzi pe altzii.

bliiiiin axinte, care nici el n'a gasit f'odata esentzial sa'i deranjeze cu ceva suvitza blonda diktatorului, este un bun agent, de vinzari.

pe mine unu, m'a vindut bine, dupa ce ma cumparase foarte eftin pe vremurile bune.

din puntu asta de vedere seamana nemaipomenit de supercalifragilisticexpialidocious cu diktatoru

treaba e, si de data asta, despre cine se situeaza mai aproape de cotor

safu a reinceput baile.

de multzime.

o multzime...

'lectoratu pesedist il soarbe cu nesatz, din ochi, 

precum sorbea nechezolu pe vremuri de regretata amintire.

cit de mult jinduise diktatoru dupa baile astea!

cre' ca se simtzea "un pik murdar" in absentza lor

cit trebe sa ne mai batza la cap ca coabiteaza bineeeee?

ps unu:

am auzit si io ca principesssa margareta l'a decorat pe decoloratu si decalotatu oprescu.

nu stiu daca l'a decorat si pe negoitza, oricare dintre ei!

ps altu:

am uitat sa precizez:

n'am inceput sa beau apa dupa badea gidea si cu grecu

nici dupa nistorescu...

ps trei, cu mujdei:

n'am urmarit/vazut nici macar o singura emisie d'a sorinii matei, de la rtv sau realitatea (ca nici nu stiu ezxact pe ce canale presteaza), asa ca n'am idee cum se manifesta ea ca modelatoare teve.

asta nu ma'mpiedica sa am o parere f buna despre coaele d-ei, asta doar gindindu'ma la modu cum s'a tzint de turu pantalonilor unor personaje sinistre si periculoase cum iereau si sint mitica iliescu si catalin voicu.

o facea inclusiv in perioada in care erea tonomata d'antena trei (lucru care am intzeles ca'i este reprosat azz),  ceea ce v'as dori si d-voastra, stimatzi scopitzi din presa si bloguri.

ps patru, ca la teatru:

iata ca coabitarea o sa ne aduca o noo miscare sulpriza-sulpriza, adica scoaterea in decor a monikii macovei, pentru linistea lor.

  

bliiiin axinte o sa ne spuna ca monika trebe sa refuze postu, in caz contrar ei o sa i se impute caderea in pacat a proculicilor fructzi ai coabitarii, daca n'o sa vie cu insinuari cum ca ea a solicitat esspres postu,  cum a zis - post coitum - si despre daniel morar si ccr-ul lui, si s'o acuze ca nu se sacrifica sufitzient pentru patria nerecunoscatoare, cum am fi facut sau am face fiecare dintre noi, inclusifff axinte, nuuuu?

n'ai cu cine?

cu mortu' pe masă despre vacantele d'lui marga,precum și despre vacantzele altor domni,(dă'i) doamne (iartă'mă!) și domnitze

niște întâmplări recente, aparent înscrise în normalitatea unui început de gubarnare la noi, cît poate fi normalitate și cît poate fi gubernare la noi, ne dau indicii pretzioase că se încearcă sa se profite de neatentzia și nebăgarea de seamă a unei messe colective încă ocupate pînă peste cap să'și digere în liniște frust'ările de a nu'i fi mîncat din colivă celui mai iubit fiu al popo'ului din filmele lui - și cu - sergiu nicolaescu (care sergiu nicolaescu aflu acum că'și devoalase, d'altfel antum, motivu' pentru care s'a grăbit să dee coltzu', anume: "Sergiu Nicolaescu a declarat la un moment dat ca nu ar putea fi cu o femeie de 40 de ani"; iar cum actuala/fosta lui sotzie se îndrepta vijelios și abrupt spre această vîrstă fatidică n'a vrut să'și calce pe principii și n'a stat prea mult pe gînduri, așa că popo'u' are toate argumentele să'l întzeleagă și să'l erte).

las la o parte ievenimentele legate de ioconomie - dă'o dracu' (c'o să se "ocupe" ăștia micii de ea de n'o sa mai rămîie chiatră pe chiatră)! - și cele legate de domenii neesentziale pentru regurgitatzia de căltăbotzi și sărmale de după sărbătorile tăerii porcului, cum sînt historia comunismului și'al său institut în care se întîmplă lucruri, sau cele legate de vacantele, nu vacantzele, d'lui marga de la actualu' institut de "metale grele" ("elemente radiante", in spe), fost institut pendinte de teatru' tzandarică (poneiutzu') al d'lui patapivich, pentru a semnaliza și eu cu mîna stînga în plan orizontal mișcările tectonice, spre fre(c)atice, doar în aparentză neașteptate, care au loc pe tarîmu' coanii justitzichii si al cucoanii mona chiritzii timniceriu.

cu toate că acel enigmatic și des invocat tratat de pace și pretinie dintre d'nii pm ponta și d'l preș(r) băsescu dădea să ne dee impresia unei viitoare lungi și previzibile hirjoneli p'acest domeniu, cu asistentză din partea publicului larg si a ue, iată că lucrurile par a se precipita spre tulbur odată ce d'l preș(r) băsescu tzinu dinadins să pogoare din muntzi și să descălece dă pă snăumobil în mod spetzial ca să fie prezent, în persoană, la ședința ceseme unde urma să s'aleagă noa conducere, unde făcu' iarăși o declaratzie de razboi, deși ar cam fi trebuit să tacă ca mortu'n păp'șoi, dacă vroia să lese lucrurile să curgă ("îmi curge'n gura"), cum ar fi curs probabil și fără prezentza d'lui, ocazie cu care s'a mai razgindeanu oleacă  în legătură cu procedura de numire a șefilor procurorilor republicii, cum îi plece monii să le zică, adică sa fie nominalizatzi aceștia de către ceseme nu de catre ministru, cum se instituise pe vremea celeilalte monici și cum erea stipulat și în cadru' MCV-ului cel binecuvintat de către partea fără dosare penale a sotzietatzii, dindu'i prilej coanii chiritzii timniceriu să se pronuntze sibilinic cum că - adică? - să te ferești de greci chiar și atunci cînd fac daruri.

lăsind la o parte faptu' că'l știam doar tătar, după cum ne luminase pe nedrept uitatu' severen, se pare că d'na mona a uitat, sau s'a făcut a uita, că d'l băsescu nu prea mai e în postura d'a face daruri, o eventuală șchimbare a procedurii susamintite putînd fi produsă doar prin nepretzuita dumisale contributzie, in calitate de ministru, și a majoritatzii gubernamentale din care cu honoare face parte, așa că, mai mult ca sigur, butada sarcastică a doamnii reșpective ne era adresată de fapt nooo, populimiștilor fomiști, cărora ne pregătește un dar (din dar se face parai), împreună cu d'l felics (după ce s'o 'ntoarce acesta de la viana sau în parlament, or si una si alta, or nici una nici alta) de n'o să'l putem duce, intentzie perspicac mirosită de un anume cetatzean pe portalu' lu' theophyle.

niște tzarani puind tzara la cale, departe de ea

tot nooo ne rămîne, în continuare, să ne scobim p'intre măsele după ultimele scame de la porcii și de la celelante mamifere zadarnic sacrificatzi/sacrificate spre a le înlocui cu rămășitzele de la floricelele și semintzele pe care sîntem chematzi să ni le procurăm în vederea asistării în mod plenar la comédía ce ne este reprezentată și la tragedia ai cărei subiectzi, șprintzari, vom deveni.

vacantzele, nu vacantele, d'lui hulot

SCHIMBĂ PLACA, BĂĂĂĂ!

p.s.

nu știu cîtă dreptate am sau cît de "original" sînt dacă io consider greșeala prezentzii preș-ului la sedintza ceseme comparabilă cu greșelile gafoase făcute cu gratzie elefantină atunci cind s'a legat gaia-matzu' de doctoru' calafat și de Regele Mihai, pentru că "s'a (cam) demascat" și le'a demascat și pe reprezentantele pesediste ale sotzietatzii tzivile, care s'au dovedit mai transpartinice decit ne'am fi putut 'nchipui, odată ce au votat de partea buna a fortzii, ca bune pretine ale duduchii.

am vazut cu ce rezultate s'au soldat vechile gafe.

pai da !

asta ziceam si io mai hacana,

miscindu'ma mai far' de talent !

SENATUL EVZ: Anti-anticorupţia în România

Autor: Sorin Ioniţă

Dacă dv. aţi fi judecător la Curtea Constituţională, numit acolo pe termen fix prin intermedierea unui partid politic şi aţi afla că inspectorii ANI se pregătesc să se uite în declaraţia dv. de avere şi interese, care pare a avea unele problemuţe, ce aţi face? Păi, dacă aţi putea, n-aţi desfiinţa ANI?


Asta fiind România, sigur că asta sar întâmpla - sau chiar s-a întâmplat. Motivele invocate de Curte, din câte a înţeles mintea mea profană, sunt pericolul amestecului în viaţa privată a demnitarilor, plus acela, mult mai subtil, ca inspectorii ANI să nu facă cumva o justiţie paralelă, ceea ce ar fi întradevăr neconstituţional.

Chiar şi aşa, le-a luat judecătorilor Curţii câteva zile ca să pună motivaţia pe hârtie. Nu e de mirare că unii dintre ei nici nu sunt de fapt judecători, ceea ce face toată frumuseţea sistemului românesc. De exemplu, omul UDMR-ului, Zoltan Puskas, a fost jurist la o asociaţie cooperatistă, apoi (oficial) senator şi (neoficial) intermediar de terenuri în zona Sf. Gheorghe, după cum a documentat amplu presa locală de limbă maghiară. Cu aşa ocupaţii care te absorb complet, n-a apucat să practice vreodată efectiv ca avocat sau judecător în vreun tribunal. Deci, numai bun pentru o instanţă supremă a statului.


Nu e singurul: după cum aţi auzit recent, dl senator Meleşcanu şi-a declarat interesul pentru instituţie, deci alergarea continuă. Şi în fond, de ce ne formalizăm noi în privinţa Curţii Constituţionale, care oficial nici măcar nu este parte a sistemului de justiţie, când aţi văzut că şi la instanţa cu adevărat supremă, adică Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se intră pe bază de interviu la CSM gen Marius Chicoş Rostogan: iaşte că astrul care răsare ziua pe firmamentul naţiunii se cheamă Constituţiunea? Iaşte, domnule, răspunde diligent dl judecător Jipa, şi iacaşa mai promovează o clasă, dacă se cere.

Revenind la constituţionalişti, rămâne să ne lămurească Domniile Lor câteva dileme. Unu: care anume date din declaraţiile de avere încalcă dreptul la viaţă privată şi care nu. Pentru că degeaba se munceşte acum guvernul ca să facă respiraţie artificială lui ANI, degeaba dau declaraţii neobişnuit de transparente Barroso şi ambasadorul american: orice s-ar include acum în noile declaraţii, poate fi găsit peste un an, doi sau şapte din nou neconstituţional. Mai bine să ne spună dânşii dinainte ce e voie şi ce nu, ca să ştim pe ce picior jucăm (ştiu că nu e procedural, dar pun cazul).

Doi: de ce anume ANI ar fi o justiţie paralelă, din moment ce inspectorul de integritate face verificările de rigoare, iar dacă găseşte falsuri în declaraţii sau venituri neexplicate trimite mai departe dosarul la procuratură sau Curţii? Mai pe înţelesul dlui Zoltan Puskas, de la cooperaţie, e ca la legarea bateriilor cu sârme: nu-s în paralel, onorată instanţă, ci în serie, deoarece vin una după alta, şi dacă se întrerupe întrun loc, se stinge lumina şi nu mai merge nimic. Adică exact situaţia dinainte de crearea ANI în 2007, când nimeni nu verifica şi toată lumea dormea liniştită.

Dar decizia Curţii este suverană, aşa legată cu sârmă cum e, deci trebuie respectată. Nu mi-e clar cum va reuşi guvernul să scoată lucrurile la o culoare, deoarece orice se va face, va trebui să se ajungă în parlament, care, din ce se aude, era supus în această perioadă verificărilor în procent de 25%. Aici opoziţia se va opune, UDMR va scoate la înaintare pe marii stegari ai luptei cu ANI şi DNA, Frunda şi Marton, iar de independenţi ce să mai vorbim, de vreme ce-l au în rândurile lor pe Nicolicea.

Observând ce gaşcă numeroasă de PDL-işti erau căutaţi recent la avere şi ce zâmbet satisfăcut avea Berceanu când s-a anunţat decizia Curţii Constituţionale, e clar că nici în partidul lui Boc anticorupţia nu mai are sprijin majoritar, dacă a avut-o vreodată. Aşa-i când vrei să faci reformă cu instituţii populate de oameni ce trebuiau să fie ei înşişi primii reformaţi.

un cosmar: descentralizarea rumaneasca

de cite dovezi mai avem nevoie pentru a constata ca un lucru care functzioneaza excelent intr'o tzara normala la cap la noi o sa fie o veritabila catastrofa ?

• CeSeMeu' - devenit sindicatu' magistratzilor mafiotizatzi;
• sindicatele - ajunse, din cureaua de transmisie intre partid si popo', adevarte sisteme inexpugnábile de santaj si rapt, cu lideri devenitzi inamovibili (si aspirantzi la locurile de frunte ai topurilor celor mai bogatzi romani) ce ii tzin ostatici, pe linga proriii membri, si (in calitate de "patroni media") pe cei ce'ar trebui sa reprezinte interesele statului roman !);
• politzia comunitara - brigazi mobile de colectare de taxe de protectzie;
• alte asociatzii profesionale (medici, avocatzi, notari, executori judecatoresti, etc, etc, etc), care si'au rezervat si ele doar rolul de protectzie a propriiilor caste;
• descentralizarea administrativa: o modalitate ideala de raspindire in masa, pina la nivelul celulelor de baza (comune, orasele mici), a tarelor intilnite la nivel central;
• si, nu in cele din urma (lista nu'i exhaustiva !), autonomia universitara, cea care (in loc sa fie o binecuvintare progresista) a dus, in buna parte, la felu'n care arata astazi sotzietatea romaneasca, prin implementarea temeinica a pecere (se stie ce inseamna) si nepotism-parintzism-sotz-ismului in cadru' structurilor universitare, plus o "cointeresare" inversa a tineretului studios, cel care stie ca plateste, indiferent ca la stat ori privat, si observatzii nu primeste; dar nici nu face (observatzii), ca doar o mina spala pe alta, si ce rost ar mai avea sa asistam la existentza unui tineret rebolutzionar, da' cu sakoshika si plicu' la 'ndemina ?!!!

vaz azz studentzimea rumena contestatara doar cin' ii impung (cu ace bice si carice) organizatziile pesedizde pentru a cere esscursii in baleare si jacuzzi in salile de seminarii.
in ast' timp, bursierii statului , ale caror studii au costat sume frumusele, n'au loc in system de pilosii de pe linga casa omului.
asa ca io unu' privesc cu entuziasm retzinut eforturile intreprinse de dom' prezidente basescu in directzia reformelor, a descentralizarii, in general (general store... cu patru stele ! ).
ca ma gindesc ce'ar putea sa mai iasa si din asta, vazind si ce'a iesit din cele
de pin' acu', indiferent daca'i vorba de administratzie (centrala si locala), invatzamint, sanatate, justitzie, economie.

acu' si'n tabara prezidentziala vaz c'au inceput sa'si cam traga la gioale pe tema maretzei reforme in educatzie !

pai, si noi ce mai intzelegem din asta, ca acu's zece ani, mama - mama, ce reformist imi parea si dinosaurus marga de la cluuuuj ?

nu'i suficient, bre, sa ai "doxa", cum banuiesc c'ar avea dom' funeriu, pe care si eu il vedeam anu' trecut, cind nu aparuse inca in prim plan, cam "moale", de nu'i facea fatza unui retartrat (cuvint inexistent in limba romana, da'mi place cum suna !) ca pieleanu !

cum ar putea in conditziile astea sa'si impuna masurile unui asa de everest al impotrivirii la o chestie care nici nu stii dac'o sa functzioneze, daca tu diseminezi in teritoriul deja poluat mai multa putere, si bani, admitzind chiar c'ai putea finantza, eventual (de ce nu ?), inclusiv citadela social-democrat-spiruhareta-de-foarte-pe-stinga ?



sau ecologismu' roman in floare (nu a lu' cernea !) admirabil, sublim, dar care lipseşte cu desăvârşire...



nu insa si universitatea lu' dolphy

-------

asa ca: ce ne facem fetelor ?