Se afișează postările cu eticheta rogo. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta rogo. Afișați toate postările

miercuri, 20 iunie 2012

o formulare memorabila
a lui rogozanu!

imi statea pa limba si n'o puteam  zice eu insumi:


O notiță de la un ziarist oarecare către marele viitor președinte Crin Antonescu.
 
Deja a început cu invective directe la adresa “presei băsiste”. Îl anunţ încă o dată că Antena 3 pe care o iubeşte atît de mult nu a promovat altceva decît tot pamflet, atac la persoană, un soi de Săptămîna ceauşistă reluată la nesfîrşit. Şi Antena 3, şi B1 au un limbaj clar orientat şi violent pentru că luptă pentru oameni politici care-i angajează direct. În ambele trusturi sînt tipi care-şi fac treaba şi tipi care sînt simpli mercenari. Îi justifică asta atacul lui Antonescu de ieri, în timp ce-şi plîngea pe umeri cu Diaconu? Nu. Dacă Antonescu vrea să înţeleagă ceva din presă, să pună mîna şi să-şi spună cinstit de cîte ori a răspuns unei invitaţii simple de interviu în care să nu fie lins în fund aşa cum face Gîdea. Dacă lui i se pare normal ca o fiinţă umană să fie atît de idolotrizată de altă fiinţă umană, înseamnă că ne mai aşteaptă încă un preşedinte complet aiurea. 
asta'i comparatzia cea mai nimerita, pentru ca'mi amintesc sentimentu' de vinovatzie pe care'l simtzeam atunci cind mai bagam privirea, inainte de rebolutzion, p'in saptamina securitatzii pe scurt, sau, dupa rebolutzion, atunci cind mai aruncam ochiu' p'in proaspat aparuta antena unu, care difuza p'atunci numa' filme (difuzate fara licentza, biensiur), contribuind, o vreme, chiar la difuzarea programelor ei xerografiate, alaturi de programele televiziunilor bulgaresti si rusesti care se prindeau cu "antena colectiva" (obicei "in voga" - si tolerat de securici - in  ultimii ani ai rejimului de nostalgica amintire!).

parca simtzeam la ce'or sa ajunga!

nu sint d'acor' c'o echivalare a3 = labe unu, pentru ca e o diferentza vizibila de "angajare", dintre cei care presteaza labe unu doar turcesqiu dind semne vizibile de "condicutza" (mai ales in promovarea mitului mru!), la distantze astronomice d'un badea/gidea/ciutacu/tudor/grecu (ma rog, cine'l suporta pa felics nu stiu de ce nu i'ar suporta - chiar "admira! - p'ăștia !)

labeunu coexista pasnic (pina la contrele dintre banciu si turcesqiu) indivizi diferitzi, de la canutza om  sucitu' cristoa (pe care nu'l vaz schimbindu'si contra "peshin" ce are'n gusha!), la fostii antenisti "detashatzi" p'alte metereze, cum e badin (care a fost, daca'mi aduc bine aminte, la originea scandalului cu poneiutzu' roz de pe a3, si care nu si'a schimbat parerile, am vazut,  intre timp).

cu banciu e alta poveste (nu stiu care!)!

pina si dujmanii labeunu ar trebui sa se roage pentru ca "sponsorii" din spate sa nu'si termine "orientarea" (si banii!), asa cum si eu  ma rugam de sanatate antenelor!

c'altfel n'o sa mai avem d'ales decit intre "un soi de săptămîna ceauşistă reluată la nesfîrşit" generalizat si lerui ler c'un levier otve!

nici nu stitzi ce pierdetzi!

duminică, 27 mai 2012

zi'i rogozanu,
chiar si cînd se scarpină
cu mîna stîngă la urechea dreapta

redau mai jos un rogozanu aproape la fel de blind cu noul premier precum doamna AMP, luindu'si dorintzele drept realitate atunci cind inca il vede pe ponta tot ca p'un che guevara care o sa'i puie pe capitalistii cu finantza lor mondiala cu botu' pe labe (labe unu!):

"Cu Victor Ponta s-au strîns deja destule: rămîne principala problemă a noii legi electorale. Pe asta nu i-o iert. Mai sînt apoi chestiuni generale unde e nevoie de fermitate: tratatul fiscal, FMI, liberalizarea preţului gazelor. Acolo trebuie presiune şi critică. Văd că i-a dat jos pe șefii anticomunismului. Dar ideea nu e asta – trebuie desființate cu totul acele instituții fără sens. Cercetarea comunismului trebuie să fie CERCETARE, nu procuratură cu dosare și cu înfierare. Să intre în mediul academic și cu asta basta. O paranteză: mersul la summit multora li se pare o rîcă oarecare între premier şi preşedinte. Dar acolo se bat în subtext şi ceva Hollande cu ceva Merkel. E cu atît mai important să avem şi noi o schimbare de ton în tratarea fiitorului pact fiscal, odată cu o bună parte din Europă. Poziţia lui Traian Băsescu este poziţia centrului şi nordului bogat – o fi bine? Asta ar fi dezbaterea. Dar sînt lucruri pentru care Ponta e beştelit aiurea. Principalele reproşuri venite dinspre PDL şi reţeaua mediatică puternică pe care şi-au creat-o cu grijă în ultimii 5 ani sînt legate de numirile “ezitante” şi apoi demiterile sau retragerile de numiri. Jocul este însă mult mai complicat. Cu fiecare numire şi demitere Victor Ponta capătă putere în propriul partid. Nu e puţin lucru. Numirile se fac cam aşa. Vine un baronel, un businessman cu influenţă, un vătaf de provicie şi-şi propune om pentru funcţie. Și-i iese. De cele mai multe ori propune tot felul de “distruşi” (cum spun adolescenţii). La ce-i poate duce mintea pe clasicii baroni? La numiri cum au fost deja cele de la Ministerul educaţiei sau la Grăjdan care a retras ISC-ul din procesul cu Năstase. (acum, vorba lui Teodorescu, rămîne de văzut dacă se va reveni asupra deciziei). Faptul că Ponta și retrage numirea, funcția sau demite nu face decît să-i consolideze poziţia. Îi urez cît mai multe demiteri justificate şi de acum încolo. Care să vină, evident, dublate de idei ceva mai bune cu personalul."

vaz c'a adoptat si el, de la nastase, formula "centrului imaculat"...

sa nu stie ca, indiferent de gastile cocotzte la putere, politica romuniii e condamnata sa fie, in linii mari, la fel?
ca, pentru a fi lasatzi sa faca si sa dreaga pe plan intern, si "astia" vor face "ciocu' mic" pe plan esstern, cu tainurile aferente, cit or mai avea d'unde sa le dee si p'astea?

**********************
ce sincer e ponta: "Am intalnit multi hoti in viata mea, dar niciunul mai mare ca Flutur." (citziva din hotzii astia multzi precis ca'l inconjoara si acum!)!

joi, 23 februarie 2012

curat sectorial, da' umflatzi'l!

nu stiam de ce aveam acea senzatzie de vomitatzie atunci cind auzeam citite (pe la radio-tv, intr'un ritm accelerat digital, ritm care nu 'nseamna altceva decit "sa trecem", asemeni celui de la medicamentele care se dau fara retzeta dar au nevoie de sfatu' medicului) anuntzurile unor "haidetzi sa haidem sa le furam banii alora de la ue" precum ca sint  finantzatzi  prin "Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane"

pin' la urma am aflat ca POSDRUgheza e de vina, acea limba prin intermediu' careia diversi insi isi angajaza diverse cheltuieli (incepind sa pricep si de ce e orasu' atit de plin de gipane), pe linga diverse neamuri, cunostintze, relatzii, ca doar n'o s'o angajeze pe fi'mea.

sa nu incepi sa'i 'ntzelegi p'unii ca botiş?

pai, aia chiar sint bani de furat, de la mama lor, ue (ue ue!), dupa cum bine reiese din rindurile extrase cu forcepsu' din "22":
POS-DRU este o sorcovă de obiective nobile, dar vagi, puse sub eticheta înşelătoare de „investiţie în resursa umană“. Asta acoperă orice: training, recalificări, conştientizări, campanii de tipărit fluturaşi cu pălăvrăgeală despre grupurile defavorizate etc. Dacă la Transport, Mediu sau POR se fac nişte chestii tangibile – drum, pod, groapă de gunoi, telegondole –, încet, prost sau deloc, dar în tot cazul există un produs final care poate fi pipăit, măsurat şi eventual înjurat, cu POS-DRU se intră în domeniul alunecos al intangibilului. E uşor să aduni treizeci de oameni într-o sală, să scrii pe ei şomeri, ucenici sau profesionişti romi şi să bifezi că s-a făcut acţiunea, dar mult mai greu să măsori dacă s-a atins cu adevărat obiectivul final: mai buna integrare socială, angajabilitatea etc.
Ca atare, după cum era perfect previzibil, POS-DRU a devenit o maşinărie de rent-seeking lejer, pentru că aici n-ai nevoie nici măcar de investiţiile de milioane de euro în maşini şi echipamente ale asfaltangiilor. Programul a puit în jurul său o întreagă ciupercărie de consultanţi, fundaţii fantomă şi şmecheri judeţeni bine conectaţi la reţeaua ministerului, cu capacitate zero de a face ceva relevant, dar cu dosare pline de acreditări şi ştampile. Strategia lor de supersucces în toţi aceşti ani a fost să se folosească de influenţă pentru a obţine proiectele, bine căptuşite cu mii de euro pe lună pentru poziţiile de „experţi în resurse umane“ care se pricep la ce îngroapă pisica şi apoi să angajeze doi-trei contabili dezgheţaţi care să execute plăţile procedural corect şi să pună ştampila pe colţul care trebuie al zecilor de kilograme de rapoarte administrative, acesta fiind singurul element verificabil de autorităţi.
Credeţi că familia Botiş de la Bistriţa a fost o excepţie? Vă înşelaţi: ei sunt mai curând regula, excepţia fiind organizaţiile onorabile şi cu adevărat prestatoare de servicii utile. Aceştia se luptă să supravieţuiască exact ca profesorii de gimnaziu buni şi performanţi – nu ajutaţi sau premiaţi de sistem, ci mai curând în pofida acestuia. Ca să nu mai vorbesc de centralele sindicale, mari susţinători ai acestor proiecte în toată Europa, deoarece prin cutumă au o felie importantă de fonduri pusă deoparte, pe care şi-o adjudecă de drept. În partea cealaltă, birocraţia ministerială speriată, văzând ce se întâmplă şi că e imposibil să obţii vreun efect real cu asemenea maşinărie gândită prost din principiu şi bătută în cuie în perioada de dinainte de aderare la UE, caută să compenseze şi să se acopere prin exces de proceduri şi hipercorectitudine (înţeleasă ca formalism orbesc preocupat de proceduri complicate complet în dauna fondului proiectelor). Ar fi câte ceva de făcut pentru a remedia situaţia, dar, din păcate, lucrul cel mai raţional şi eficient – renunţarea completă la POS-DRU aşa cum arată el acum şi startul de la zero – nu este posibil după regulile rigide ale UE.
Ne vom târî prin urmare înainte, cheltuind cât vom putea din suma imensă de 3,7 miliarde de euro, cu care se puteau face lucruri mult mai utile într-o ţară ca România (pentru comparaţie, tot programul Transport, cu autostrăzile, căile ferate şi amenajările scumpe de pe Dunăre, se ridică la 4,5 miliarde de euro). Şi ne vom iluziona că din cauza corupţiei sau a „birocraţiei“ nu ajungem să vedem efectele proiectelor din POS-DRU, când, de fapt, după modul cum a fost conceput, el n-ar fi dat rezultate nici dacă era administrat de suedezi.

joi, 26 ianuarie 2012

am privit, oare, discursu' lu' basescu
prin ochii lu' rogozanu?

 am dat pentru a treia oara in viatza click pe critikatak:

Ce zic unii oameni din Piaţă sau de pe fb despre ce a zis omul acela de la Cotroceni?

culese de Costi Rogozanu

Traian Băsescu a vorbit. Am rugat cîţiva prieteni care au fost pe fază pe lîngă un televizor şi cu care am fost în Piaţă mai tot timpul, să zică într-o singură frază ce s-a întîmplat. Am adresat invitaţia şi pe facebook, culeg şi de acolo fraze, v-o adresez şi vouă:

Ciprian Şiulea: “este vorba doar despre el şi fantasmele lui, nu încearcă nici o clipă să înţeleagă cu adevărat ce spun protestatarii. Parteneriat cu statele baltice????? nu a spus practic nimic despre Piaţă.”

Marian Rogozanu: “Concluzie: îi e frică de milioane de oameni care n-au ieşit, dar care se gîndesc s-o facă. În rest n-am înţeles nimic”

Iulia Popovici: “Şocant prin delir de grandomanie, nici un pas înapoi nici discursiv, nici factual (gen Roşia). Ştampila aia de vot a născut un monstru mesianic”

Ionuţ Tudorică: În afara faptului că rezistă tot mai greu la suta de whiskey, nu a arătat nimic nou. Ne-a arătat că e decis să continue “să negocieze” cu instituţiile statului şi ele să zică da. Un lucru pozitiv e că a pus majorarea TVA în vîrful relelor. Şi a spus de două ori cuvîntul “facebook”. A fost arogant. N-a surprins.

Dan Sociu: “A fost ca un discurs de Revelion – s-au făcut și gafe dar în general e ok și în viitor va fi și mai ok, putem să deschidem șampania. Căpitanul știe exact unde mergem, să nu ne facem griji.”

Adrian Deoancă: “Basescu isi asuma un discurs de expert, nu de politician (mai periculos dpdv al democratiei). Stiu ce e bine, am informatii, am un design de stat, cer solidarizare si disciplina pentru experiment. Cum sunt expert, nu pot gresi pe fond, ci maxim pe forma, adica nu ma pricep sa explic. Un expert nu-si schimba opinia: tot cu austeritate, tot cu minerit, tot cu demontarea statului, tot discurs “antimilogi”, tot cu autostrazi, tot cu statistici. Sa nu mai aud ca avem nevoie de guvern de tehnocrati: avem un demiurg tehnocrat si unul al dracului de neoliberal. Italienii au avut bafta cu Monti.”

Dora Constantinovici: “Am inteles ca in opinia sa revizuirea Constitutiei este singura chestie care ne mai poate salva. si ca a fost la multi terapeuti de anger management in relatia cu presa.”

Ionuţ Dulămiţă: ‎”Suntem acolo unde trebuie” – în Piaţă.

Dan Duca: “Traian Băsescu a dat senzaţia în această seară că atunci când s-a uitat la televizor sau a citit mesajele de pe Facebook s-a limitat doar la înjurături. Pentru că nu a reţinut nimic din ceea ce i se cerea: demisia guvernului, alegeri anticipate, stop proiectului roşia montană etc. Un discurs prost salvat de moartea tristă a unui actor, care zilele trecute îl contesta în stradă. Al naibii de ironică şi viaţa asta!”

Constantin Vlad: “Cică am fi egali în fața crizei. Vedea-l-aș cu 270 de lei pensie, cît am eu. Just another load of bull droppings.”

Gilda Pop: “discurs construit impecabil, învârte pisica deasupra capului şi o pasează peste gard”

Andrei Bodiu: E nebun! Publica-ma.

Vasile Ernu: Se sustrage cu seninătate de haosul politic creat de el şi ne predică o poveste de bune intenţii.

Gabi Bartic: Din păcate nu m-am uitat. Chiar n-aveam nici o așteptare de la el și iată! Chiar nu trebuia să am vreo așteptare.

Andrei Cochior: A dat o palmă foarte subtilă românlor. A zis că el a câștigat alegerile din 2009 cu discursul referitor la ”modernizarea statului”. Deci cum ar veni, înghițiți ce-ați ales, ciumpalacilor! Referitor la reforme (inclusiv cea din sănătate, eu știu ce am de făcut, problema e la voi că n-ați înțeles. Am să vă mai explic o dată.

Anca Lupu: Cand politicienii (si nu numai) sunt depasiti de situatie spun ca “e o problema de comunicare” – minciuna – e o chestiune ce tine de proasta guvernare. Ah, si inca ceva: schimbarea si schimbarea in bine sunt doua lucruri diferite.

Tudorina Mihai: Discurs din ciclul “să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe nimica”.:)

Veronica Niţă: As fi avut si eu o intrebare, ca orice cetatean neturmentat: Domnule Presedinte, eu pentru ce va (mai) platesc?

Nedeea Burca: E nebun! E nebun! E nebun! In cazul unui proces corect si al unei expertize psihitrice nici nu va putea fi condamnat. Dar cei care merg pe mana unui nebun, da!

Ivan Silviu Florin: Repet ce-am mai spus: numai treaba cu “plancardele” e memorabilă. Restul, cum se zice la mine în Vrancea, sus la munte, e apă de omăt.

Sever Avram: retracteaza statutul de presedinte jucator, o inteleptire caita, mai ales ca prin lacrimi de crocodil cere intoarcerea intelectualilor de buna calitate..

Andrei Stoiciu: discurs din 2008, si orbirea din 1989

Claudia Apostol: asta a fost spot publicitar, nu interventie cu ocazia protestelor! sectorul minier e singurul care generaza locrui de munca?? incredibil! si acum!!

Raluca Stan: unde te vezi peste 5 ani? în mină

Mihnea Antila: mie interesanta mi se pare chestia cu “redistribuirea resurselor catre zone mai putin favorizate ale societatii”. shift de la “stat minimal” la un soi de rawls

Trofin Dan: am vrut sa-l urmaresc, tineam sa vad daca azi Tolo a dat ceva pe bune si va reitera ceva de acolo .. de fapt, am asistam la o polologhie desantata, ipocrita si am schimbat imediat pentru ca am si eu o limita .. pe scurt, ne-a spus, ca .. AFARA NINGE !

Eu (rogo, adica): A zis de o mie de ori popor şi populaţie. Noi sîntem cetăţeni. În rest, strategie, discurs de adormire, e totul ok etc., cum scrie în manuale de comunicare pentru începători.

ps:

ce discurs o fi urmarit, chiar printre rinduri, ivan zubeldian?

ps1:

noroc ca marile  spir'te toader si antonie se 'ntilnesc... 

ps2:

iar aici, despre cum ne procopsim, cu largu' concurs al oficiosului dan andronicscian (alunecoasa fi'ntza!), cu un alt pretendent la postura de cuza al zilelor noastre, dupa tentativa esuata a celui cu barbitza  boxita