Vîntu, Voiculescu, vi se pregăteşte ceva!
Ovidiu Marincea
13 mar 2011
Aţi auzit de Zoltan Teszari?
Este un tânăr antreprenor orădean care a făcut sute de milioane de euro montând cablu TV în scara dumneavoastră. Apoi internet, telefonie, televiziune digitală, apoi a plecat şi-n alte ţări unde a făcut acelaşi lucru. El controlează acum compania telecom RCS&RDS care are în portofoliu 2,2 milioane de clienţi şi ocupă prima poziţie pe piaţa de profil din România. În curând, Teszari îşi va cumpăra concurentul de pe locul doi, compania UPC şi va crea un gigant cu peste patru milioane de clienţi. Pentru a se perfecta această tranzacţie, însă, Teszari are nevoie de avizul Consiliului Concurenţei.
taguri
Iar pentru că miroase a monopol în toată regula, Consiliul nu îi va da avizul decât cu girul Cotroceniului. Teszari a înţeles acest aspect şi s-a apropiat suficient de mult de Traian Băsescu, aşa încât să fie sigur că va primi OK-ul de la Concurenţă. În acest fel, Antena 3 şi Realitatea TV (aflate în grila RCS&RDS) se vor trezi captive într-o companie apropiată lui Băsescu. Ce le poate face Teszari? Păi o televiziune de ştiri proprie, Digi News, să zicem, după modelul celor de sport - Digi Sport. Odată înfiinţată televiziunea Digi News, Teszari ar putea decide că nu mai are de ce să păstreze în pachetul său de programe canalele de ştiri concurente ale mogulilor răi şi să îi scoată din grilă. A făcut la fel cu postul Telesport al lui Vîntu, pe care l-a scos din schemă după ce a înfiinţat Digi Sport.
Uite-aşa, Vîntu şi Voiculescu ar putea juca la perete în campania electorală pentru alegerile din 2012, dacă vor continua să atace Puterea. Mogulii vor avea sabia deasupra capului pentru că, dacă va vrea muşchiul lui Teszari, peste patru milioane de abonaţi de la RCS şi UPC nu vor mai avea în pachetul de programe nici Antena 3 şi nici Realitatea. Credeţi că vor ieşi românii în stradă să protesteze pentru că nu mai recepţionează canalele de ştiri ale mogulilor? N-a ieşit nimeni în stradă nici când meciurile din Liga 1 au fost mutate pe Digi Sport şi GSP TV. Aşa că domnule Vîntu, tovarăşe Voiculescu, pregătiţi-vă de ce-i mai rău!
Se afișează postările cu eticheta voiculescu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta voiculescu. Afișați toate postările
luni, 14 martie 2011
vineri, 8 octombrie 2010
Monica Macovei nu "face umbra" degeaba
Nu ma intereseaza trompetele lor. Nu am avut si nu am pretentii sau asteptari de la ei. Mint asa cum respira, articuleaza cuvintele pe masura inapoierii lor morale si desfid adevaruri clare si distincte printr-o exuberanta logoreica complet irationala. Incoerenta si falsul sunt dovada loialitatii fata de partid si combustibilul carierei politice. Sova, Frunda, Voicu, Voiculescu, Chiuariu si alti 99% din gasca se incadreaza in profil.
Dublati de moderatori de talk-show-uri vulgari si duplicitari, de analisti - santajisti de presa pe post de borne etice si sindicalisti dezarticulati, creeaza o atmosfera ranceda si sufocanta. Țața cu maini in solduri este noul logo al majoritatii media romanesti. Din pacate, galceava nespalata la care suntem expusi emana mirosuri imputite care ne patrund in gesturi cotidiene, in sperante sleite, in limbaj si in propria noastra intelegere a vietii in comun. Oricat te-ai spala, ele raman acolo. Te urmaresc si te (de)formeaza.
Aceasta este atmosfera pe care o respiram. Ce poti face? Te enervezi, injuri in gand si schimbi pe Discovery. Iei o carte in mana sau te uiti la un film, si ala piratat.
Ce ne facem, insa, cu trompetele noastre? Cum reactionezi? Eu, pe langa enervare, simt o mare rusine si umilinta. Rusine pentru penibilul si propria lor lipsa de rusine, umilinta pentru ca ei, teoretic, ma reprezinta si vorbesc in numele meu. Acum cateva zile, o doamna de la PDL, pusa in fata imaginilor cu votul de la legea pensiilor, sustinea ca nu are ochelari si nu poate vedea pana la ecranul tv!!! Ca atare, nu se putea pronunta. Dumnezeule! Cere-ti iertare si o sa ti-o acordam; daca pana acum ai facut dovada si de acum incolo ne vei convinge de buna ta credinta. Dar nu ne sfida. Mincinos, ipocrit si nedemn.
Am crezut ca experienta Hoara a invatat acest partid ceva. Il mai tineti minte, nu? Plapand, usurel de minte si de caracter, debita nemestecat si cu verva impersonala, la orice ora si la orice televiziune, pe orice subiect si cu orice parteneri de talk-show, punctajul media pe care il faceau cei de la biroul de presa. Devenise icoana PR-ului pedelist. Delirul mediatic al distinsului a sfarsit pe masura penibilului personajului: cu ceva oua, rosii si sticle aruncate in cap pe la un miting sindicalist. Nu ma simt confortabil cu sentimentul; dar m-am bucurat. Am crezut ca se va invata ceva: ticalosiei si minciunii repetate ale celorlalte partide sau institutii media nu le opui tot falsul si ignobilul. Ci verbul asezat, adevarul si prestanta unor caractere puternice si oneste.
Astazi, insa, vad cum PDL-ul, ajuns la 3 metri in groapa, in vecinatatea PNTCD-ului, incepe sa-si toarne singur tarana in cap. Deunazi, ma uitam cu mila la un domn din PDL caruia i-a intrat demult, dar nu i-a mai iesit, broasca in gat. In aceeasi propozitie sasaita si balbaita, domnul in cauza era perfect confortabil, desi se plasa caragialesc intr-un fel de dilema tragica, si cu principiul egalizarii si cu principiul discriminator relativ la varsta de pensionare. Un alt domn, tiz al unui celebru penal, urmareste asiduu sa reaprinda steaua apusa a lui Hoara. Gandeste enorm si turuie agramat. Tot ieri l-am vazut fastacindu-se comic, in mistoul generalizat al ticalosilor din studioul TV, cand, cu justificarile debitate (bani contra furt de voturi), tocmai il plasase pe premier in postura demisionarului din perspectiva prezidentiala.
Nu mai continuu. Ca ei sunt multi altii. Ne zgarie auzul cu bazaitul de vuvuzela. Zi de zi se fac de ras in studiouri tv, imping partidul dincolo de limitele suportabile ale penibilului si, ce-i mai rau, compromit idealuri isi promisiuni in care oamenii au crezut atunci cand au votat cu acest partid si cu presedintele tarii. Nu stiu unde si cum se vor opri. Sper sa mai existe vreo minte lucida prin Modrogan. Daca nu, la o adica, vor ramane tot ei. Singuri, injunghiindu-se intre ei pentru puterea intr-un partid neparlamentar.
Mihai Polițeanu este asistent al europarlamentarei Monica Macovei (Riddick, nu da !)
luni, 7 septembrie 2009
Tremuriciul oilor impotriva Oxford Analytica
de la "opritzi ciobanul" aruncat de un patric inlacrimat, si incatusat totodata, pina la metamorfozarea ziaristilor mogulieni in behaitori adusi la stadiul de a'si disputa firele de iarba ale patriciano-felicsiano-vintosilor, devenitzi si ei, iaca minune, ciobani discretzionari, iata ca si dan tapalaga apeleaza la metaforica trimitere la staul:
Dan Tapalaga HotNews.
Luni, 7 septembrie 2009, 1:49 Actualitate | Opinii
pisi: l'am rugat pe un liberal de stinga sa ma anuntze daca ma lasa sa'i zic ceva de dulce la postarea lui abjecta (cum ne'au obisnuit, in general, liberaloizii astia stingaci) pe marginea aceluiasi articol al lui tapalaga.
astept inca aprobarea...
Dan Tapalaga HotNews.
Luni, 7 septembrie 2009, 1:49 Actualitate | Opinii
Un articol publicat pe data de 27 August de Oxford Analytica, reluat in rezumat de Evenimentul Zilei de vineri 4 septembrie, a generat o reactie virulenta din partea Realitatea TV si a unor jurnalisti dezlantuiti impotriva lui Traian Basescu, cum e Cristian Tudor Popescu. HotNews.ro publica integral articolul Oxford Analytica in documentul atasat, cu acceptul editorilor OXAN de la Londra. E un text care a generat ceea ce, in presa romaneasca de astazi, s-ar putea numi tremuriciul oilor.
Articolul Oxford Analytica:
Subiect: Influenta presei in batalia pentru putere.
Context: Traian Basescu se afla sub tirul presei pe fondul luptei pentru realegerea sa la sfarsitul acestui ani. Popularitatea sa ridicata din sondajele anterioare a scazut odata cu dezamagirea publicului fata de intreaga clasa politica, ca urmare a efectelor crizei economice.
Peisajul media. In anii de dupa 1989, numeroase ziare cu un tiraj foarte mare a jucat un rol in consolidarea pluralismului politic, investigand abuzurile puterii, ridicand astfel asteptari de ordin politic. Totusi, dupa 2005, a avut loc o concentrare a proprietatii in media.
Presa centrala a inceput sa semene cu presa locala. In majoritatea oraselor, liderii locali si regionali activi in afaceri si politica controleaza presa scrisa si televiziunea. Ei cauta sa castige monopolul presei locale pentru a-si sprijini interesele economice si carierele politice, pentru a-si ataca adversarii si pentru a elimina din afacere orice voce independenta. Controlul banilor din publicitate si al distribuirii lor le-a intarit si mai mult pozitia.
Guvernul din 2000-2004 condus de Adrian Nastase, pe atunci liderul PSD, a incercat sa puna botnita presei centrale, insa PSD a pierdut puterea iar Traian Basescu a fost ales presedinte in decembrie 2004. Uniunea Europeana era convinsa ca se va dezvolta o presa competitiva, finantata de publicitatea in crestere dornica de o presa de buna calitate. In plus, UE n-a acordat o atentie speciala presei in strategia de aderarea a Romaniei. (...)
Mogulii media. Sorin Ovidiu Vantu detine Realitatea, cel mai vizionat canal de stiri. Anul acesta, trustul sau s-a alaturat altor doua trusturi media care il ataca regulat pe Traian Basescu.
Vantu a avut doua intalniri intens mediatizate cu principalul rival al lui Basescu, Mircea Geoana, si se crede ca a facut-o pentru a alinia trustul in spatele liderului PSD.
Dan Voiculescu, un politician cu un trecut in comertul exterior comunist, aliat cu PSD de mai bine de un deceniu, detine cel mai vizionat canal de televiziune, Antena.
Dinu Patriciu, al treilea mogul, este cel mai bogat om de afaceri roman si fost deputat PNL. A devenit personaj principal din sectorul energiei, dupa ce o mare parte a fost privatizata in graba dupa 2001. (...)
Romania: Presa nu mai joaca un rol politic pozitiv
Basescu a atacat aceste trusturi pe motiv ca desfasoara un atac concertat impotriva sa si a familiei sale pentru a-i demola reputatia si pentru a-i impiedica realegerea. Incepand cu 2006, Basescu s-a plans ca o mare parte a presei este in complicitate cu forte care combina resurse enorme si putere politica. Barajul de relatari ostile ar putea explica decizia de a-si amana pana in toamna anuntul privind o candidatura pentru al doilea mandat.
Consiliul National al Audiovizualului incearca sa mentina standarde media acceptabile, dar este divizat politic iar puterile sale sunt limitate. Fiind in trecut o forta care a ridicat stacheta asteptarilor publice si a consolidat spiritul civic, o mare parte a presei pare sa fie acum o extensie a unor interese de afaceri (...) Nu mai este o arena unde optiunile politice pot fi serios discutate, ci pare setata sa invenineze ceea ce probabil va fi o lupta grea pentru prezidentialele din aceasta toamna.
Proprietatea concentrata in mainile catorva personaje bogate a condus la schimbari dramatice. Jurnalismul de investigatie a fost ingropat. Numerosi ziaristi cu gandire independenta au fost destituiti sau fortati sa se plieze pe noua linie editoriala. Continutul trivial sau senzationalist a inlocuit relatarile serioase.
De la sfarsitul dictaturii in 1989, peste 80% dintre romani si-au obtinut majoritatea informatiilor politice de la televizor. Strategia posturilor de televiziune controlate de Vantu si Voiculescu pare sa fie centrata pe reducerea interesului pentru politica. Strategia a avut succes in noiembrie 2008, cand participarea la alegeri a cazut sub 40%.
Reforma blocata. PSD si PD-L-ul lui Traian Basescu sunt intr-o coalitie marcata de tensiuni, care este incapabila sa cada de acord asupra unor reguli care sa guverneze media. Controlul asupra televiziunii publice este puternic denuntat. O lege anti-trust care sa previna concentrarea proprietatii de media se bucura de un sprijin politic insuficient. PDL proclama ca e nevoie de reforma, dar cel putin doua din ministerele sale au fost acuzate ca directioneaza publicitatea de stat catre presa in care ar putea avea un interes personal.
Perspective. Romania ar putea sa se confrunte cu o cadere a PIB mai mare de 8% in acest an, ceea ce ar face dificil pentru presa sa continue descrierea luptei politice in termeni de tabloid (...) O mare parte a industriei de presa este puternic indatorata catre stat. Numai cateva ziare cu proprietari straini si cateva platforme de stiri pe internet incearca sa furnizeze continut impartial in relatarile lor si analize de profunzime pe teme majore.
Concluzie. Din cauza esecului reformelor in multe domenii, efortul de a consolida media independenta ca o forta progresiva in tanara democratie fragila a esuat. In schimb, o mare parte din media a fost capturata de moguli, care par hotarati sa o foloseasca pentru a influenta politica in propriul lor interes.
Nota: Sublinierile apartin redactiei.
Observatii pe tema reactiilor la textul Oxford Analytica:
Atat prin ton cat si prin informatii, articolul OXAN este prudent si indulgent fata de comportamentul corupt, cu implicatii penale, al trusturilor controlate de Vantu si Voiculescu. Actionari ai trustului Realitatea sunt cercetati penal pentru o returnare de TVA in valoare de 60 de milioane de euro, suspectata ca fiind ilegala. Si Realitatea si Antena 3 au fost complice in afacerea Ridzi-2 Mai, fostul ministru al tineretului fiind cercetat de DNA pentru modul in care a cheltuit la televiziuni peste 600 de mii de euro. Cele doua trusturi vaneaza prin orice metoda publicitatea de stat, se comporta ca organizatii mafiote care percep taxe de protectie de la politicieni. Prin metodele lor anti-jurnalistice, ele submineaza functionarea statului de drept, presa fiind unul dintre pilonii de baza intr-o democratie.
Desi articolul se limiteaza la observatii generale si evidente, a generat reactii contestatare vehemente. Toata ziua de vineri, Realitatea TV s-a caznit sa distruga credibilitatea textului, nu sa combata ideile de forta ale studiului OXAN. Au facut-o, spre rusinea lor, jurnalisti care s-au luptat in trecut pentru libertatea de exprimare ca Emil Hurezeanu si Cornel Nistorescu. Lor, li s-a alaturat Cristian Tudor Popescu.
In cel mai pur stil securist, prin mijloacele propagandei si manipularii de joasa speta, cei trei au incercat sa distruga credibilitatea sursei: Oxford Analytica. Cu insinuari si supozitii in loc de argumente, au sugerat ca OXAN, fiind o companie privata, a produs un text la comanda lui Traian Basescu, scris de corespondentii din Romania ai prestigioasei companii britanice. (Vezi aici editorialul lui Cornel Nistorescu.)
Critica lor sufera insa la capitolul logica elementara. Pe de-o parte, pretind ca studiul OXAN este o minge la fileu ridicata lui Traian Basescu in razboiul sau cu mogulii. Spun ca autorul textului e Alina Mungiu Pippidi. Sa zicem c-ar fi adevarat. Insa de la europarlamentare incoace, Pippidi e in razboi deschis cu Traian Basescu din cauza fiicei sale.
Daca Pippidi l-a scris, atunci meritele textului sunt si mai mari. Nu gasim in el umori personale sau pozitii partizane. E o privire de ansamblu corecta, care surprinde esenta discursului jurnalistic din trusturile mogulilor, scrisa pentru un public care nu stie prea multe despre presa din Romania.
Penibila executie s-a realizat si cu sprijinul lui Cristian Tudor Popescu, care a minimalizat ideile de forta insa a facut mare caz de unele stangacii sau formule stilistice rezultate probabil din traducerea in engleza, decretand ca sunt inadecvate cu analiza de tip britanic. Si el a tras concluzia ca avem de-a face cu un studiu realizat de sustinatori ai presedintelui, altfel spus e un text bun de ingorat. Azi, in editorialul sau din Gandul, vede si cealalta fata a Realitatii, pentru care n-avea ochi cand scuipa foc si para impotriva OXAN. Pare sa regrete ca a jucat un rol sinistru in piesa mogulilor si vede exact Realitatea descrisa in articolul OXAN, dar continua sa-l conteste. (Vezi aici editorialul lui CTP)
O alta manipulare lansata vineri de inamicii OXAN a fost teza ca televiziunile de stiri reprezinta un procent infim din peisajul presei, restul pietei fiind ocupat de televiziuni generaliste, de postul public si alte publicatii. O manipulare grosolana: televiziunile generaliste aloca spatii insignifiante sau chiar deloc politicii, fiind orientate spre show-biz. Televiziunile de stiri stabilesc agenda publica, ele lanseza teme false pe care le expandeaza celelalte publicatii din trust. Prin metoda rostogolirii subiectelor, Vantu si Voiculescu incearca sa influenteze si sa demobilizeze cetatenii activi, interesati si implicati politic. Ei reprezinta tinta principala, nu consumatorul de show-biz si tabloide.
Trusturile moguilor au reactionat grotesc si disproportionat pentru ca adevarata lor fata se vede in afara tarii, proiectata de companii prestigioase, care cu greu pot fi puse sub semnul partizanatului politic. Chiar si asa, au incercat sa tarasca discutia in mlastina dezbaterilor dambovitene, unde tot ce conteaza este daca te pozitionezi pro sau contra Basescu, mai putin adevarul si argumentatia detasata.
S-au isterizat si din cauza ca textul reia ideea unei legi anti-trust. O astfel de lege i-ar impiedica pe Vantu si Voiculescu sa detina in acelasi timp televiziuni, radiouri si presa scrisa.
Viziunea mogulilor fata de ziaristii din trusturile lor a exprimat-o plastic Dinu Patriciu intr-un editorial publicat in Adevarul pe data de 7 august, intitulat Razboiul oilor. “Asa cum nu imi plac lupii imbracati in piele de oaie, tot asa nu iubesc oile care se cred lupi. La fiecare behaiala, ele pierd cateva fire de iarba.” Era vorba despre ziaristii de la Adevarul care-l criticasera pe Nistorescu pentru epurarile de la Cotidianul.
Pe fondul crizei economice, oile pierd tot mai multe fire de iarba din gura asa ca prefera sa behaie numai la comanda ciobanilor. Iar cand cineva le pune oglinda in fata, imbraca iute blana de lup si incep tremuriciul, tremuriciul oilor manate cu bata. Pe altele, le apuca tremuriciul de fiecare data cand behaie ceva despre Traian Basescu.
Articolul Oxford Analytica:
Subiect: Influenta presei in batalia pentru putere.
Context: Traian Basescu se afla sub tirul presei pe fondul luptei pentru realegerea sa la sfarsitul acestui ani. Popularitatea sa ridicata din sondajele anterioare a scazut odata cu dezamagirea publicului fata de intreaga clasa politica, ca urmare a efectelor crizei economice.
Peisajul media. In anii de dupa 1989, numeroase ziare cu un tiraj foarte mare a jucat un rol in consolidarea pluralismului politic, investigand abuzurile puterii, ridicand astfel asteptari de ordin politic. Totusi, dupa 2005, a avut loc o concentrare a proprietatii in media.
Presa centrala a inceput sa semene cu presa locala. In majoritatea oraselor, liderii locali si regionali activi in afaceri si politica controleaza presa scrisa si televiziunea. Ei cauta sa castige monopolul presei locale pentru a-si sprijini interesele economice si carierele politice, pentru a-si ataca adversarii si pentru a elimina din afacere orice voce independenta. Controlul banilor din publicitate si al distribuirii lor le-a intarit si mai mult pozitia.
Guvernul din 2000-2004 condus de Adrian Nastase, pe atunci liderul PSD, a incercat sa puna botnita presei centrale, insa PSD a pierdut puterea iar Traian Basescu a fost ales presedinte in decembrie 2004. Uniunea Europeana era convinsa ca se va dezvolta o presa competitiva, finantata de publicitatea in crestere dornica de o presa de buna calitate. In plus, UE n-a acordat o atentie speciala presei in strategia de aderarea a Romaniei. (...)
Mogulii media. Sorin Ovidiu Vantu detine Realitatea, cel mai vizionat canal de stiri. Anul acesta, trustul sau s-a alaturat altor doua trusturi media care il ataca regulat pe Traian Basescu.
Vantu a avut doua intalniri intens mediatizate cu principalul rival al lui Basescu, Mircea Geoana, si se crede ca a facut-o pentru a alinia trustul in spatele liderului PSD.
Dan Voiculescu, un politician cu un trecut in comertul exterior comunist, aliat cu PSD de mai bine de un deceniu, detine cel mai vizionat canal de televiziune, Antena.
Dinu Patriciu, al treilea mogul, este cel mai bogat om de afaceri roman si fost deputat PNL. A devenit personaj principal din sectorul energiei, dupa ce o mare parte a fost privatizata in graba dupa 2001. (...)
Romania: Presa nu mai joaca un rol politic pozitiv
Basescu a atacat aceste trusturi pe motiv ca desfasoara un atac concertat impotriva sa si a familiei sale pentru a-i demola reputatia si pentru a-i impiedica realegerea. Incepand cu 2006, Basescu s-a plans ca o mare parte a presei este in complicitate cu forte care combina resurse enorme si putere politica. Barajul de relatari ostile ar putea explica decizia de a-si amana pana in toamna anuntul privind o candidatura pentru al doilea mandat.
Consiliul National al Audiovizualului incearca sa mentina standarde media acceptabile, dar este divizat politic iar puterile sale sunt limitate. Fiind in trecut o forta care a ridicat stacheta asteptarilor publice si a consolidat spiritul civic, o mare parte a presei pare sa fie acum o extensie a unor interese de afaceri (...) Nu mai este o arena unde optiunile politice pot fi serios discutate, ci pare setata sa invenineze ceea ce probabil va fi o lupta grea pentru prezidentialele din aceasta toamna.
Proprietatea concentrata in mainile catorva personaje bogate a condus la schimbari dramatice. Jurnalismul de investigatie a fost ingropat. Numerosi ziaristi cu gandire independenta au fost destituiti sau fortati sa se plieze pe noua linie editoriala. Continutul trivial sau senzationalist a inlocuit relatarile serioase.
De la sfarsitul dictaturii in 1989, peste 80% dintre romani si-au obtinut majoritatea informatiilor politice de la televizor. Strategia posturilor de televiziune controlate de Vantu si Voiculescu pare sa fie centrata pe reducerea interesului pentru politica. Strategia a avut succes in noiembrie 2008, cand participarea la alegeri a cazut sub 40%.
Reforma blocata. PSD si PD-L-ul lui Traian Basescu sunt intr-o coalitie marcata de tensiuni, care este incapabila sa cada de acord asupra unor reguli care sa guverneze media. Controlul asupra televiziunii publice este puternic denuntat. O lege anti-trust care sa previna concentrarea proprietatii de media se bucura de un sprijin politic insuficient. PDL proclama ca e nevoie de reforma, dar cel putin doua din ministerele sale au fost acuzate ca directioneaza publicitatea de stat catre presa in care ar putea avea un interes personal.
Perspective. Romania ar putea sa se confrunte cu o cadere a PIB mai mare de 8% in acest an, ceea ce ar face dificil pentru presa sa continue descrierea luptei politice in termeni de tabloid (...) O mare parte a industriei de presa este puternic indatorata catre stat. Numai cateva ziare cu proprietari straini si cateva platforme de stiri pe internet incearca sa furnizeze continut impartial in relatarile lor si analize de profunzime pe teme majore.
Concluzie. Din cauza esecului reformelor in multe domenii, efortul de a consolida media independenta ca o forta progresiva in tanara democratie fragila a esuat. In schimb, o mare parte din media a fost capturata de moguli, care par hotarati sa o foloseasca pentru a influenta politica in propriul lor interes.
Nota: Sublinierile apartin redactiei.
Observatii pe tema reactiilor la textul Oxford Analytica:
Atat prin ton cat si prin informatii, articolul OXAN este prudent si indulgent fata de comportamentul corupt, cu implicatii penale, al trusturilor controlate de Vantu si Voiculescu. Actionari ai trustului Realitatea sunt cercetati penal pentru o returnare de TVA in valoare de 60 de milioane de euro, suspectata ca fiind ilegala. Si Realitatea si Antena 3 au fost complice in afacerea Ridzi-2 Mai, fostul ministru al tineretului fiind cercetat de DNA pentru modul in care a cheltuit la televiziuni peste 600 de mii de euro. Cele doua trusturi vaneaza prin orice metoda publicitatea de stat, se comporta ca organizatii mafiote care percep taxe de protectie de la politicieni. Prin metodele lor anti-jurnalistice, ele submineaza functionarea statului de drept, presa fiind unul dintre pilonii de baza intr-o democratie.
Desi articolul se limiteaza la observatii generale si evidente, a generat reactii contestatare vehemente. Toata ziua de vineri, Realitatea TV s-a caznit sa distruga credibilitatea textului, nu sa combata ideile de forta ale studiului OXAN. Au facut-o, spre rusinea lor, jurnalisti care s-au luptat in trecut pentru libertatea de exprimare ca Emil Hurezeanu si Cornel Nistorescu. Lor, li s-a alaturat Cristian Tudor Popescu.
In cel mai pur stil securist, prin mijloacele propagandei si manipularii de joasa speta, cei trei au incercat sa distruga credibilitatea sursei: Oxford Analytica. Cu insinuari si supozitii in loc de argumente, au sugerat ca OXAN, fiind o companie privata, a produs un text la comanda lui Traian Basescu, scris de corespondentii din Romania ai prestigioasei companii britanice. (Vezi aici editorialul lui Cornel Nistorescu.)
Critica lor sufera insa la capitolul logica elementara. Pe de-o parte, pretind ca studiul OXAN este o minge la fileu ridicata lui Traian Basescu in razboiul sau cu mogulii. Spun ca autorul textului e Alina Mungiu Pippidi. Sa zicem c-ar fi adevarat. Insa de la europarlamentare incoace, Pippidi e in razboi deschis cu Traian Basescu din cauza fiicei sale.
Daca Pippidi l-a scris, atunci meritele textului sunt si mai mari. Nu gasim in el umori personale sau pozitii partizane. E o privire de ansamblu corecta, care surprinde esenta discursului jurnalistic din trusturile mogulilor, scrisa pentru un public care nu stie prea multe despre presa din Romania.
Penibila executie s-a realizat si cu sprijinul lui Cristian Tudor Popescu, care a minimalizat ideile de forta insa a facut mare caz de unele stangacii sau formule stilistice rezultate probabil din traducerea in engleza, decretand ca sunt inadecvate cu analiza de tip britanic. Si el a tras concluzia ca avem de-a face cu un studiu realizat de sustinatori ai presedintelui, altfel spus e un text bun de ingorat. Azi, in editorialul sau din Gandul, vede si cealalta fata a Realitatii, pentru care n-avea ochi cand scuipa foc si para impotriva OXAN. Pare sa regrete ca a jucat un rol sinistru in piesa mogulilor si vede exact Realitatea descrisa in articolul OXAN, dar continua sa-l conteste. (Vezi aici editorialul lui CTP)
O alta manipulare lansata vineri de inamicii OXAN a fost teza ca televiziunile de stiri reprezinta un procent infim din peisajul presei, restul pietei fiind ocupat de televiziuni generaliste, de postul public si alte publicatii. O manipulare grosolana: televiziunile generaliste aloca spatii insignifiante sau chiar deloc politicii, fiind orientate spre show-biz. Televiziunile de stiri stabilesc agenda publica, ele lanseza teme false pe care le expandeaza celelalte publicatii din trust. Prin metoda rostogolirii subiectelor, Vantu si Voiculescu incearca sa influenteze si sa demobilizeze cetatenii activi, interesati si implicati politic. Ei reprezinta tinta principala, nu consumatorul de show-biz si tabloide.
Trusturile moguilor au reactionat grotesc si disproportionat pentru ca adevarata lor fata se vede in afara tarii, proiectata de companii prestigioase, care cu greu pot fi puse sub semnul partizanatului politic. Chiar si asa, au incercat sa tarasca discutia in mlastina dezbaterilor dambovitene, unde tot ce conteaza este daca te pozitionezi pro sau contra Basescu, mai putin adevarul si argumentatia detasata.
S-au isterizat si din cauza ca textul reia ideea unei legi anti-trust. O astfel de lege i-ar impiedica pe Vantu si Voiculescu sa detina in acelasi timp televiziuni, radiouri si presa scrisa.
Viziunea mogulilor fata de ziaristii din trusturile lor a exprimat-o plastic Dinu Patriciu intr-un editorial publicat in Adevarul pe data de 7 august, intitulat Razboiul oilor. “Asa cum nu imi plac lupii imbracati in piele de oaie, tot asa nu iubesc oile care se cred lupi. La fiecare behaiala, ele pierd cateva fire de iarba.” Era vorba despre ziaristii de la Adevarul care-l criticasera pe Nistorescu pentru epurarile de la Cotidianul.
Pe fondul crizei economice, oile pierd tot mai multe fire de iarba din gura asa ca prefera sa behaie numai la comanda ciobanilor. Iar cand cineva le pune oglinda in fata, imbraca iute blana de lup si incep tremuriciul, tremuriciul oilor manate cu bata. Pe altele, le apuca tremuriciul de fiecare data cand behaie ceva despre Traian Basescu.
pisi: l'am rugat pe un liberal de stinga sa ma anuntze daca ma lasa sa'i zic ceva de dulce la postarea lui abjecta (cum ne'au obisnuit, in general, liberaloizii astia stingaci) pe marginea aceluiasi articol al lui tapalaga.
astept inca aprobarea...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)