joi, 13 august 2015

aripioară, sau picioruș?


    1. Noutăţi

      daca un filfiit de aripa de fluture in japonia poate provoca o tornada in america, pot cumva sa'l rog pe delaepicentru sa nu mai fluture atita baltonu lu' iohannis si rochiile nevestei acestuia, că poa' să strică concedi'li la oameni, inclusiff al lu' moa?


    vineri, 7 august 2015

    dar bine'ntzeles că iar o să semnalizăm dreapta ca să putem, dup'aia, să ne'o facem cu stînga

    imi pare mie sau domnul aligica a devenit, si el, un admirator, nici macar de taina, al domnului ultra-refomist si pro-atlantist ponta?

    domn ponta care pare a fi ajuns, fara prea mari eforturi, in afara de cele obisnuite, care tzin de copy-pastisat, un fel de idol anapoda al libertarienilor inamici ai statului, supt toate formele, cu masurili "lui" din noul cod si piș cod fiscal, prin care incasarile din taxe si impozite, cica, s'ar reduce in  mod dramatic, imprejurare care pare a le conveni libertarienilor, ca, vorba aia, daca nema bani, nema cheltuieli, nu'i asa?

    eu imi amintesc niste filme comuniste in care un tovaras "mare", de la centru, in general din economia socializda, dupa ce lua o masura, tovarasi, controversata, era trimis "la baza", sa'si aplice el singur masura, sa se loveasca, adica, cu fruntea de pragul de sus.

    un exercitziu de umilintza pe care, mai mult ca probabil, nici domnul ponta, dar nici domnii tovarasi libertarieni, nu vor apuca sa le aplice ei insisi, ci vor pasa magareatza purtatorului de baltoane cu nevasta fas(h)ionabila,  si celor pe care el ii va desemna sa ne conduca spre cele mai inalte culmi de austeritate si radioprogress, tocmai bine ca sa le pregateasca terenul - cui oare? - tot unor pontzi si cacarai, ei insisi sau altzii ca ei, care sa repare nedreptatzili gubernarii naziste a sasului si a sinistrilor lui ageamii.

    deci cui face galerie domnu aligica si ultradreptacii dumisale comilitoni?




    Noutăţi

    Inteleg ca autorul panseului de mai jos este "consultant strategie la Banca Naţională a României":
    "Cu toate acestea şi în ciuda avertismentelor publice venite dinspre Comisia Europeană, Consiliul Fiscal, Banca Naţională a României şi, recent, dinspre FMI, sunt încă o grămadă de analişti care ne fac teoria chibritului despre cum trebuie să fie statul mic şi lăsată piaţa sa regleze ea lucrurile. Aceeaşi piaţă care, de bine ce le-a reglat, a aruncat mapamondul în cea mai gravăcriză financiară a timpurilor noastre? Cea care a declanşat criza datoriilor suverane din Uniunea Europeană şi ne-a aruncat pe toţi în recesiune? OK… Putem să trecem cu înţelegere peste aceste manifestări de Alzheimer şi să lăsăm poeţii macroeconomiei să bată câmpii cu graţie în susţineri aşa zis academice? Răspunsul este da, putem, dar este imprudent să lăsăm să răzbată în opinia publică impresia că acest Cod Fiscal este altceva decât un şoc major adresat unei economii care în acest moment la nivel de indicatori macro arată excelent.”
    Compunerea se numeste "Codul fiscal şi Alzheimerul adepţilor statului minimal". Si reprezinta modul in care se prezinta public un "consultant strategie la Banca Naţională a României": retorica, pozitionare, gandire, argument, stil. Establishment.
    Ca observator detasat (NU am semnat scrisoarea economistilor romani care au indraznit sa aiba alta parere decat cerberii virtutilor macroprudentiale) pot spune urmatoarele:
    Existau o multime de lucruri inteligente pe care cei de la BNR si roiurile, stolurile, raurile, ramurile de experti, consultati, specialisti, autoritati etc etc etc care graviteaza pe acolo (ca altfel cum ar putea economia romana sa faca fata provocarilor pietei daca nu ar fi consiliata strategic de luminarii ca domnul asta de mai sus?!) asadar existau o multime de lucruri inteligente pe care le puteau face de multa vreme pentru a evita situatia de conflict pe care au generat-o si pe care se dovedesc acum pueril-incapabili sa o gestioneze.
    Nu le-au facut. Mai mult, acum in loc sa caute sa inteleaga ce au gresit si in loc sa incerce sa repare gafele de PR si incalcarile grosoalane de protocol minimal aplicabil in comunitatile epistemice, incalcari pe care le comit cu aroganta si autosuficenta de atata vreme, oamenii escaladeaza.
    Am o opinie si un pronostic: Razboiul asta, daca escaladeaza, NU au cum sa-l castige. Vor iesi nu sifonati. Se vor ruga ca "sifonat" sa fie cuvantul prin care sa fie descrisa imaginea si autoritate lor publica dupa ce vor arunca prosopul. "Sifonat" va fi cuvantul magic ce va descrie scenariu optim -de vis, contrafactuala de aur - pentru ei. O sa traim si-o sa vedem.
    Cand te ilustrezi precum d-l "consultant strategie la Banca Naţională a României", oponentii nici nu trebuie sa faca nimic altceva decat sa spuna: "Vedeti, v-am zis noi. Asta e nivelul. Exact despre asta e vorba in propozitie."
    Si in acest moment, sinceri sa fim, ce motiv am avea sa nu le dam dreptate?!
    O sugestie pentru establishmentul roman preocupat de macroprudentialitate (statica si dinamica), sustenabilitate (micro, mezzo si macro) si alte activitati conexe. Nu mai tine: Trebuie infiintat Institutul Roman de Analiza, Sinteza si Reactie Rapida Impotriva lui Florin Citu.
    Data o lege care sa explice necestitatea, functionarea, atributiile si organigrama; si apoi: pus pe treaba. Facute angajari si organizat un sistem de aparare functional. Nu mai merge asa. E clar ca in acest ritm si in actuala conjunctura nu se mai poate face fata. I-a incercuit Citu iar ei se zbat sa sparga barajul. Dar munitie nu e, artileria cam perimata, moralul cam slabut. De pregatirea trupelor, sa nu mai vorbim...Mentine Citu blocada si incercuirea de saptamani bune cu o mana si cu alta face surfing pe internet, la relaxare.
    Asadar, gata. Nu mai tine, ori suntem Establishment ori nu mai suntem: E nevoie de o regrupare de forte si de pregatirea ofensivei de toamna. Cu noua capacitate de inteligence, strategie si macroeconomie prudentiala oferita de noul Institut si angajatii sai, e posibil sa vedem o reechilibrare a fortelor in acest brutal razboi asimetric in care cad prada nenumarate autoritati epistemice si reputatii institutionale nevinovate.

    marți, 4 august 2015

    dezmătz horror (si "colorat"), pe mormîntul lui "motzu" pitiș

    aseara m'am convins, definitiv, ca, intotdeauna, "mai binele" este dusmanul binelui si ca "progresistii" (ceea ce intzeleg eu, in cazul de fatza, prin "progresisti")  merita impuscatzi pina la ultimul.

    cum spuneam, pe nenumaratele mele smartphoane, coexista pasnic la fel de nenumarate iconitze, pe care, din gind in gind, le mai accesez, in lipsa de altceva mai vesel de facut.

    unele dintre acele iconitze isi aveau ca sursa de streaming postul online creat de motzu pitis, fostul radio romania 3 "tineret", care existase inca de pe vremea lui ceashka si care, pe vremea aia, chiar reusea sa ne mai inveseleasca, fiind cam singurul post de radio care se mai putea asculta (in afara de "shopirlica", bineintzeles).

    dupa initziativa de'a dreptul nebuneasca a lui pitis de a emite exclusiv pe net, l'am mai ascultat doar sporadic, in schimb, profitind de faptul ca exista o sectziune cu cele mai bune nu stiu cite (o mie unu?) albume ale tutulor timpurilor, deseori mai "bagam" cite'o auditzie, daca'mi era lene sa caut prin propriile arhive muzicale, imprastiate pe harduri, cedeuri si devedeuri, fara numar.

    ei bine, de cind motzu ne'a parasit pentru o lume mai buna si mai dreapta, in care probabil nu mai e obligat sa'si prinda parul cu agrafe, nici sa se faca membru pecere si presedinte "de sindicat" comunist al actorilor, si mason pe deasupra, nu l'am mai ascultat aproape deloc, dar mi'am plasat iconitzele mai sus mentzionate, care ma ajutau noaptea s'adorm, prin intermediul streamurilor care emiteau, 24/24 ore, ba "pese" de teatru, ba rock, ba bluuuz, etcetera, in vrac.

    de vreo citeva luni, ce sa vezi, iconitzele moarte'n cotetz, asa c'am fost nevoit sa ma reorientez spre alte modalitatzi de gidilat in mod placut urechile, in drumul spre imparatzia lui mos ene.

    n'am aprofundat, in lipsa de timp si de chef, proglema, pina aseara, cind citii pe feisbucu unuia cit de teroare e saitu radio3net.ro/florian pitis.

    si e!

      Noutăţi

      radio3net(pacat de)florian-pitis
      industria nazionala de rasucit persoane decedate'n morminte, repurteaza noi si intestinabile succesuri.





    deci, pe bani publici, niste baetzi si fete au si ei "servici".

    nici vorba sa mai dai de sectziunea cu albumele alea "bune", iar nici unul din streamuri nu mai functzioneste, nu ca as fi avut chef sa ascult sectziunile "latino" si "love".

    de faptul cum arata, nu mai vorbesc (se incaleca unele pe altele tot felul de "ferestre", cum vrea muschii lor).

    asta pentru un numar de 20-30-41 de ascultatori, pe care i'am dedus ca fiind on line din iconitza pe care maretzii creatori ai saitului au avut neinspiratzia sa o plaseze in coltzul din dreapta, jos, foaaaarte jos...


    va fut!

    PS:

    i'am futut, si, intimplator sau nu, am reusit sa dau de arhiva de care nu phutusem aseara sa dau:

    http://www.radio3net.ro/play/1001_albume-4/toate-0#

    linkurile si iconitzele nu le'am incercat, inca

    luni, 3 august 2015

    a cui curea de transmisie este cureaua "mirel" curea?


    Klaus Iohannis, un golem așezat cu spinarea în oberlihtul istoriei României | ANTI-OPINIE

    Autor: Mirel Curea | luni, 03 august 2015 | 27 Comentarii | 2936 Vizualizari


    "Imre Nagy, erou sau criminal? Emil Cioran, gânditor de talie mondială sau apologet al fascismului? Petre Țuțea, filosof mistic redutabil, sau o minte rătăcită? A răspuns Klaus Iohannis! Aștept să răspundă la fel de prompt, atunci când intermediarii mafiilor de adopții internaționale de copii vor fi considerați, fără drept la nuanță, niște jeguri umane."