joi, 31 octombrie 2013

operatzie reușită: 
victima decedată ('n cotetz)


în sfîrșit, petreanu, individu' dă care făcea mișto banciu săptămânile trecute, m'a făcut și pe mine să 'ntzeleg de unde'm vine dezinteresu' pentru inconsistentu' inconștient din fruntea gubernului de uni(ca)catzi al tzărișoarii:
(...)
Zi de zi, premierul scoate pe gură noi şi noi gugumănii, minciuni flagrante, panglici colorate, glume nesărate şi fraze lipsite de logică. Dl. Ponta aruncă înspre noi stoluri de păsărici nătânge, dar nu scăpate, ci eliberate cu bună ştiinţă, cu scopul de a ne zăpăci şi de a ne-ncurca în timp ce-ncercăm să le prindem pe toate. E o zburătăceală aiuritoare de tâmpenii. E tehnica picăturii chinezeşti, dar vărsată cu găleata, până la abrutizarea ţintei. Nu mai poţi reacţiona pentru că n-ai rezerve pentru atât de multe reacţii. 
Am, în consecinţă, o senzaţie de epuizare urmărind personajul.(...)

c'o fi sau că n'o fi o strategie premeditată de'a consiglierilior turumbaroși ai imberbului p.m., n'am dă un' să știu, cert e că nu s'au prins de ea nici o sumedenie de giurnaliști și blogări de mare supces, care transpiră în a'i dedica personagiului, de la o vreme încoace, întreaga lor activitate, nedîndu'și ei seama că practica aceeași tecnică precum cea a antenii trei, care a reușit să plictisească prin axarea exclusivă pă băsescu, care băsescu bineîntzeles c'avea și el o sumedenie de bube mai mult sau mai putzin dulci pă chelie, da' care nu mai puteau fi receptate ca atare, lucru pe care se bazează, 'n continoare, domnu' diktatoru', pentru c'oricine încearcă să'l mai critice constructiv, primește imediat eticheta d'antenist.

așa că mediile așa zis adversare ale politrucilor noștri, lucrează, de fapt, cu sîrg, în slujba lor.




degeaba-ale(r)gătorului romun merita să'i fie închinat un monument,
fie el și putzin psihot(r)onic...

s'aivă pe un' să'i easă mintea cea de pă urmă/urnă

miercuri, 30 octombrie 2013

click tare și apăsat

(…)

internetul este absolut non-neutru. Nu numai pentru că este bazat pe scule, pe o tehnologie foarte prietenoasă, epitomizată prin revoluţia Apple.

(Îşi scoate iPhone-ul din buzunar.) Noi toţi suntem adicţi faţă de aceste incredibile capodopere prietenoase, în care singura inteligenţă care ni se cere este inteligenţa motrice a apăsării, click-ul, şi a deplasării. Atât. Şi obţinem totul! De ce-ţi trebuie facultate? De ce-ţi trebuie limbi străine? De ce să înveţi matematică? Click şi tras, click şi tras, şi obţii totul. În fond, pe Goagăl găseşti orice…

(…)

Dacă aţi urmărit un tânăr – pentru că la ei se vede foarte bine această deprindere – cum evaluează câmpul vizual când intră pe o pagină, este o inspecţie extrem de competentă şi de rapidă pentru navigare. Face, pac!, un click, evaluează imediat ce e acolo, iese, face altul. Evaluarea durează câteva secunde. Ce citeşti în câteva secunde? Este headline-ul şi ceva de acolo, o imagine etc.

(…)

Inspectarea unui ziar în secolul XIX lua câteva zile. Inspectarea unei emisiuni tv este timpul real în care te uiţi la ea. Dar ceea ce este aproape neverosimil este că inspectarea unei imagini pe internet ia mai puţin timp decât timpul ei fizic de desfăşurare. Sună paradoxal, dar manualitatea asta de apăsat şi de tras face ca, într-un interval de contemplare, să parcurg foarte multe lucruri, să am impresia că am căpătat o informaţie fără să o aprofundez pe niciuna. Asta se cheamă flux, postare.

Rezultatul se cheamă, tot neutru, vizualizări. “- Cum e articolul tău? – E foarte mişto, are 11.000 de vizualizări…”. Şi dacă ai norocul ca, prin Facebook, prin twitter, să faci vizualizări, se cheamă că ai scris un articol viral… Când eşti viral, eşti mega-cool. Se cheamă că ai fost retransmis – nu ştii dacă ai fost citit – prin toţi sateliţii planetei şi ai făcut nu ştiu câte vizualizări… (…) Când devii viral, nu se cheamă că ai scris ceva, că ai produs o cercetare. Nu. Accentul cade pe răspândire, nu pe conţinut. Nu se spune ce-ai făcut, nici măcar titlul articolului. Accentul cade pe faptul de a fi transmis, nu pe ce se transmite.

(…)

luni, 28 octombrie 2013

cu oiștea'n gardu', înăuntru'i- leopardu'?

contributzia romunească la securitatea ievropeană - ce zic eu? - mondială!


Mircea Dusa a reamintit, la inaugurarea lucrarilor la Scutul american anti-racheta, ca a dispus inlocuirea gardului de sarma ghimpata de la Deveselu

de R.M.     HotNews.ro
Luni, 28 octombrie 2013, 13:49 Actualitate | Esenţial


 Ministrul Apararii, Mircea Dusa, a povestit, in discursul de la inaugurarea lucrarilor la Scutul american anti-racheta, despre problemele pe care le-a sesizat in timpul verii la gardul unitatii. De notat ca ministrul roman a fost singurul care nu a facut pauza pentru traducere astfel incat discursul sau nu a putut fi tradus in engleza pentru oficialii americani prezenti la ceremonie.

"In aceasta primavara, cand am vizitat baza de la Deveselu, am fost nemultumit de lucrarile efectuate si am dispus reluarea tuturor lucrarilor", a spus acesta.

La ultima vizita la baza militara de la Deveselu, in aceasta vara, ministrul Mircea Dusa s-a aratat nemultumit de gardul care imprejmuieste unitatea, acesta fiind facut din sarma ghimpata.

"Partea romana asta avea datoria sa faca, sa asigure imprejmuirea bazei de la Deveselu cu un gard, dar si sa realizeze un drum de patrulare in perimetrul bazei. La ultima mea vizita aici am fost nemultumit de tipul de gard folosit, am schimbat documentatia si am cerut inlocuirea cu un gard de tip NATO. Asa cum va spuneam, acum observ ca acest gard s-a finalizat, suntem cu mult inainte de termen, acesta fiind estimat in cursul anului 2014, dar iata ca s-a facut. De asemenea, am vrut sa verific calitatea drumului si modul in care au fost realizate rigolele de scurgere a apelor pluviale. Gardul este realizat complet, la drum inca se lucreaza, astfel incat in cel mai scurt timp lucrarile partii romane sa fie asigurate si sa poata veni americanii sa realizeze partea lor de lucrari, la pavilioane si la baza propriu-zisa", a declarat, in septembrie, Mircea Dusa, citat de B1 TV.




sâmbătă, 26 octombrie 2013

vai de capu' tău si de zilele noastre, domnule cristian preda!






ei, lăsatzi, că d'abea acuma ne'apucăm de'o falcă să facem
marea constructzie dă pă partea dreaptă...

















totuși, băsist fiind, p'arc'am uitat ceva...

sau pe cinevaaaaa...




Elena Udrea: Daca se propune excluderea lui Cristian Preda din PDL, voi vota pentru

de R.M.     HotNews.ro
Luni, 2 aprilie 2012, 11:38 Actualitate | Politic


 Presedintele PDL Bucuresti, Elena Udrea, a afirmat luni ca ar vota pentru excluderea lui Cristian Preda din partid, dar personal nu va propune acest lucru.

Reactia sa vine dupa ce a fost intrebata de ziaristi cum comenteaza ultimele declaratii ale europarlamentarului PDL, dupa ce Preda a scris pe blogul lui ca il va vota la Primaria Capitalei pe independentul Nicusor Dan, si nu pe candidatul PDL Silviu Prigoana. 

"Daca se propune excluderea (lui Cristian Preda), eu voi vota pentru", a spus Elena Udrea, care este si vicepresedinte al PDL.

Ea a afirmat ca declaratiile facute de Cristian Preda ar trebui sanctionate si a afirmat ca acesta "ar putea avea o contributie importanta la scorul partidului daca ar putea intelege ca intr-un partid vii ca sa sprijini" si nu pentru a-ti construi o cariera.

Elena Udrea a adaugat ca de doi ani de zile Cristian Preda face declaratii impotriva PDL si a conducerii partidului iar toleranta de care s-a dat dovada pana in prezent "a facut foarte mult rau".

vineri, 25 octombrie 2013

ceai soporific de sunătoare

Ultimele stiri | Editie online
25.10.2013

Joe Biden l-a SUNAT pe Traian Basescu la doua zile dupa intilnirea cu Victor Ponta. Vicepresedintele american i-a MULTUMIT pentru modul in care Romania se implica in proiectele politice si militare




Preşedintele Traian Băsescu şi vicepreşedintele SUA, Joseph Biden, au avut, joi, o conversaţie telefonică, la cererea oficialului american. Convorbirea a avut loc la doua zile de la întâlnirea dintre Joe Biden şi premierul Victor Ponta.Temele principale ale discutiei au fost legate de scutul antiracheta de la Deveselu, criza din Siria, summitul de la Vilnius, precum si investitiile americane in tara noastra, Biden subliniind "potentialul mare de crestere economica al Romaniei in urmatorii ani daca aceasta va continua sa dezvolte un mediu de afaceri predictibil si transparent". Din subiectele de discutie a lipsit statul de drept, o tema prezenta, potrivit comunicatului difuzat de Casa Alba, in intalnirea avuta marti de premierul roman cu vicepresedintele SUA.
Printre subiectele abordate s-au numărat  relaţiile bilaterale, baza de la Deveselu, criza din Siria, UE, prespectivele economice ale României şi investiţiile americane, potrivit unui comunicat al Preşedinţiei.
”Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, şi vicepreşedintele Statelor Unite ale Americii (SUA), domnul Joseph Biden, au avut în cursul serii de joi, 24 octombrie a.c., o convorbire telefonică. Aceasta s-a desfăşurat la cererea vicepreşedintelui SUA, domnul Joseph Biden.
Domnul vicepreşedinte Joseph Biden şi-a exprimat recunoştinţa faţă de preşedintele României, domnul Traian Băsescu, pentru modul în care ţara noastră se implică în proiectele politice şi militare care privesc securitatea internaţională, precum şi pentru participarea trupelor româneşti în misiunile militare din Afganistan. Totodată, domnia sa a salutat, de asemenea, în numele Statelor Unite ale Americii, începerea lucrărilor la situl pentru amplasarea sistemului antirachetă de la Baza din Deveselu, o componentă a securităţii şi a structurii de apărare a NATO.
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a reiterat interesul deosebit pentru Parteneriatul strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii, subliniind că relaţiile bilaterale dintre ţările noastre reprezintă, în acest moment, una dintre cele mai puternice garanţii pentru securitatea României, precum şi pentru stabilitatea regională în Europa de Sud-Est.
Domnul preşedinte Traian Băsescu şi domnul vicepreşedinte Joseph Biden au făcut o evaluare a crizei din Siria şi au analizat capabilităţile disponibile vizând implementarea cât mai rapidă a deciziilor politice privind eliminarea arsenalului chimic sirian.
Domnul preşedinte Traian Băsescu şi domnul vicepreşedinte Jopseph Biden au făcut o analiză a şanselor de succes în procesul de apropriere de Uniunea Europeană (UE) ale Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius (Republica Lituania) din perioada 28 - 29 noiembrie a.c., domnul preşedinte Traian Băsescu considerând că cele trei state au şanse reale în procesul de asociere la UE şi că România le va susţine fără rezerve.
Domnul presedinte Traian Basescu a vorbit si despre importanta deosebita a investitiilor americane in tara noastra, cu un accent special pe domeniile care ar genera dezvoltarea economica, asa cum sunt cercetarea in domeniul tehnologiilor de varf, industria IT, industria auto, agricultura, industria alimentara si industria echipamentelor petroliere.

Vicepresedintele Statelor Unite ale Americii, domnul Joseph Biden, a subliniat potentialul mare de crestere economica al Romaniei in urmatorii ani daca aceasta va continua sa dezvolte un mediu de afaceri predictibil si transparent."
Convorbirea Biden-Basescu are loc la doua zile dupa ce premierul Victor Ponta a fost primit la Casa Alba de catre vicepresedintele SUA. In cadrul intrevederii, Joe Biden i-a reamintit premierului roman despre importanta statului de drept in tara noastra.
"Succesul Romaniei ca partener democratic, cu un stat de drept puternic, este vital pentru intretinerea unui mediu de afaceri sanatossi reprezinta un interes comun, potrivit unui comunicat de presa difuzat de Casa Alba.
Mesajul vicepresedintelui american survine pe fondul scandalului declansat in Romania cu privire la inlocuirea unor sefi de la DNA, scandal ce a generat de asemenea si o reactie publica din partea Ambasadei SUA la Bucuresti.
La rindul sau, Ponta i-a dat asigurari ca justitia va fi scoasa din batalia politica.
"Mi-a spus că pentru companiile americane o justiție independența și eficientă e foarte importantă, sunt total de acord și l-am asigurat că Justiția va fi din ce în ce mai mult scoasă din bătăliile politice interne.  L-am asigurat, ca fost procuror și că om care înțeleg cum funcționează justiția în America și în Europa, că Justiția nu va mai intră în bătăliile politice. Nu vom mai avea discuții că "ăștia sunt procurorii mei și trebuie să va bag pe toți în închisoare".
Luni, 28 octombrie, la Baza Militara Deveselu va avea loc ceremonia oficiala de marcare a inceperii lucrarilor principale de constructie la Facilitatea antiracheta din cadrul Bazei, la care vor participa oficialitati romane, americane si din partea NATO.
Victor Ponta a dat asugurari in timpul discutiei de la Casa Alba ca va sprijini exploatarea gazelor de sist.
Cuvinte cheie: pontatelefonbasescubidenintilnire










joi, 24 octombrie 2013

un dujman al cauzii

da, despre banciu e vorba!

homunculu' asta, dupa ce vreme d'atitzia ani părea confectzionat din altfel de materie prima decit majoritatea ălora care invadaseră undele herzzziene, continua sa se dee in stamba, odata cu fiecare aparitzie, dovedind ca, 'ntr-adevar, televizia le ia mintzile multora din cei care lasau senzatzia, pina la un moment dat, ca sint oameni normali la cap, daca nu stimabili de'a dreptu', cum ereau, imi vin in minte niste nume la intimplare, un huhurezeanu, undelemntanase, un iaru sau un dinescu, ca sa ma limitez doar la cei provenitzi din zona culturalnica.

goana nebuna dup'o iluzorie audientza, care sa se transpuna, generos, in (multzi) bani pesin in contu' personal, ii desfigureaza pina dincolo de grotesc, spre monstruos (n'oi fi io de vina ca simtz enorm si vaz monstruos!), cum e cazu' amicului banciu, de cultu' personalitatzii caruia sint si io vinovat, intr'o oarecare masura, cum am mai spus.

dovada ca televizia (si politica) e de vina, e imprejurarea ca respectivu' banciu e inca digerabil in varianta audio, varianta in care presteaza in fieșcare zi, intre trei si cinci dupa-masa (pe radio sptfm), si unde doar cind abordeaza tematica hungur-bungurilor ma face sa schimb postu'.

ca nu l'o fi egalat deocamdata pe mirciulica badea nici in abjectzie, nici in audientza, sta marturie tot prop'ia'mi persoana, ca mai am puterea sa'l mai ascult pe radio, lucru care mi'ar fi de neconceput la modelul lui, badea, care am intzeles c'ar avea si el emisie pe un post al varanului.

ca'si face banciu dujmani, intr'un mod absolut gratuit, asta'i treaba lui, da', prin natura lui imposibila, dauneaza si "cauzii", pentru ca, oricit ar vrea el sa pozeze in impartzial, presteaza mult prea evident in slujba gruparii basescu-udrea.

cum a fost si aseara, cind s'a luat, in stilu'i caracteristic, de "amaritu" de oreste, care, chiar dus cu pluta fiind, prin revelatziile lui "ezotero-paranoice", e, in esentza lui, un personaj benign, in comparatzie cu altzii, ba', am putea zice, poseda si o alta mare calitate, era unu' din "tradatorii" taberii lu' "dom' profesor felics", prin atitudinile luate in ultimele zile, care, orice s'ar zice, il afectau din punct de vedere material, ca nu oricine are curaju' (nici macar, sau, mai ales, banciu), sa'si puna in pericol piinica de fiecare zi scuipind in sus, spre conducatoru' suprem al trustului unde avea (nu cre' c'o sa mai aiva) o emisie (precizez ca nu i'am vazut nici una din editzii, asa ca, daca ar exisa motive sa'l desfi'ntzezi p'acest oreste - si nu ma indoiesc ca s'ar putea gasi - eu unu' nu le cunosc, dar nici banciu nu l'a atacat pentru f'un astfel de motiv).

in felu' asta, prin atitudinea lui, banciu n'a facut decit sa descurajeze altzi defectori din tabara, aparent, vrăjmașă, fapta pentru care, intr'un razboi real, nu mimat, ar fi fost condamnat la temnitza grea, daca nu ar fi luat direkt calea plutonului d'executzie.

drept urmare, rog organele abilitate, si care cindva erau destul de rotunjoare, ale duduchii, sa ee d'urgentza măsuri, si greutatzi!

miercuri, 23 octombrie 2013

după cîteva gubernări strălucitoare, tzinute oportun numai din ambreaj și frînă de mînă mult prea lungă, am ajuns campeogni mondiali la clacson viteză

tcheaușhesku să ne ertzi, că'n decemvrie am fost betzi!

și d'atunci, tot așa, betzi, în fiecare novembre, decemvre, aprilie, mai, iunie, sau cînd mama dracu' datoria ciuvică ne'o scos din casse ca să ne implementăm apăsat ștampiloiu' pe hîrtea hegienică folosită pă post de buleftin de bot, da'le'aș, desigur că involuntar, la vot tutulor vitezomanilor ali-gică, fă lamba mai mică, care ne'or tot coafat doctrinar, omorîndu'ne, între tîmpi, definitiv nervu' electiv sangbovin, cu oiștea nimerită'n afară'i boxit gardu', înăuntru leopardu'i un mister, indiferent că cîte unii s'ajunge să'ncalică, firește, p'în f'un minister, o ambasadă, o ambuscadă, cevaaaa, cumvaaa...

întrebarea retorică andresată cu fieșcare ocazie și cu aplomb maxim, absolut legitim, dă către colognelu' turcescqiu, colegu' fratelui de suferintză incurabilă banciu, aia cu "ponta, gubernăm și noi ceva???", mă face mai dilematic decît însuși pretenu' meu pleșu, înecat și scuturat de sughitzu' întrebării omonim de anonim de nevinovate: am fost cumva noi gubernatzi f'odată altfel decît cu claxonu'?

că, în dibaciu' si cîrmaciu' lor avînt gubernamental, mai totzi, dă la originile glorioase la prezentu' înfloritor  au tot semnalizat, care sp'e stînga care sp'e dreapta, au ni-na ni-na din girofare, da tot la clacxon s'au rezumat, urmîndu'si neabătut și c'o perseverentză pă care ai putea'o bănui de premeditare, calea victoriei consensualismului coabitac, pă care o propovăduia cîndva taikutzu-cutzu ilici, și la care, se pare, au ajuns, taman acum, într'un final apoteotic, în care oaea urlă calupu și lupu mănînca earba verde de după cassă, d'au ajuns d'alde aligică să cînte'n aceeași fanfară-sprintzară cu shpagatistu' badea area 'ndependentzii ienergetice la talanga-banga.

acuma, io n'am dă un' să știu dacă mirciulică mai sus amintitu' chiar o cîntă, da' l'am dat ca p'un exemplu demonstrativ de cum să pupă asa zisele stîngi și drepte pă bot, facîndu'se că se ceartă, că, dacă n'ar fost așa, nu l'ar mai fi loat pontosu' pri-ministru, pă el și pă ceilaltzi baptisti antenisti, la 'nalta poartă din america, ca să se 'mpărtășească din înaltele comandamente de partid și de stat acassă pă oo ale tainului.


aruncînd noi, cu sperantză, cîte'un coltz d'ochi către dreapta noastră ca caviaru, o băgarăm, între timp, tot pe mîneca stîngă, așa cum stăteam, sta'ne'ar norocu' ăsta chior, c'ochii belitzi pă televizor


ramîne cum am stabilit: industria autohtonă dă clacxoane și tromboane, cu acompaniament d'o-boi și buhai, a rămas singura viabila și de viitor, perspectiva unor binevenite furnituri pă bază dă cianuri și gheze bitumibasinoase făcînd'o pă ea, industria, da' nu numai pă ea, să tremure imperceptibil, dar hotărît pofticioasa, din barbădupă cum poate oricine observa, dac'ar avea spir't dă sinucigaș foarte accentuat și ar mai avea curaju' să citească cele doo oficioase în oglindă, "jn" si "evz", sau să se uite labe unu și la 'ntena tre.

baetzi finutzi și de caracter, cum ne stitzi, noi tot la dreapta ne uitam mai cu jind, lungindu'ne gitzii, poate se hotărăște odată boc sa preia claxonu de la dottore, caruia i'l cedase, tot el (saracu' mru n'a apucat sa'l exerseze prea tare), anterior.
da' finu' falca ce are?



singura incertitudine pă care o mai am, cu 'ndependentza asta ienergetică și cu perspectiva c'o să ne punem totzi dintzi dă aur la drujbe, e dac'o să mai fim sufitzient de multzi ca să putem să ne cumpărăm înapoi auru' și ghezele ălea 'ndependente ienergetic dă la ăia care vor să ne dee diverse găuri si orificii în solu' și supt solu' patriei, că după cum merg lucrurile, în cinci ani romunica ca soarele sfînt dă pă cer n'are să mai aivă mai mult d'un bulion de lefegii publici și privatzi laolaltă, iar, pîn'atunci, nici de vîndut dă pe lîngă cassa homunculului n'o să mai fie, că pădurea și pogoanele moștenite de la bunicu' s'or fi vîndut deja demult, iar gipanele și plasmele or să se 'nvechească și ele.



oricît caracter am avea, nu putem, măcar din gînd în gînd, să nu ne dezbrăcăm dă el, tragînd cu ochiu' maro mai mult tot spre partea noastră dreaptă, și să 'ntrebăm, într'un glas și cu mînurile'n șold lîngă șold: băi, mai gubernatzi și voi ceva?







ps:

sâmbătă, 19 octombrie 2013

ponta plimbă ursu în america?



am auzit, și'm pare rău că nu'mi amintesc unde, că "d-l" adrean ursu, noa sculă pă basculă a antenii trei, insotzit de o de legatzie compusă și din altzi comici vestitzi ai ecranului mai sus amintit, plus domnu' p.m. ponta, care'i și întrece, va face o vizită de lucru in statele nimerite ale americii.


oare d-l antonescu, fost sau actoal antenescu,
așa cum este 'mnelui acuma, adică:
o fi aflat c'antena nu'i mai apartzine?






vineri, 18 octombrie 2013

blestemu' pămîntiului doi


ce ghinion pe populu' asta amărît că smarturile teve pe care și le tot achizitzionează cu furie au ajuns mai smart și decît ăia d'apar "pă sticlă" și decît ăia de'și belesc ochii la ele...

aifoanele și alte jucăriutze d'astea erau deja, de ceva vreme!





pro fund, nu?

marți, 15 octombrie 2013

două vești bune de la d'l preda, care nu trebuie trecute cu vederea, zice domnia sa, dar care s'ar putea sa ne afecteze (d-zeu știe la ce mod) alte zimtzuri

d-l "cristi" preda continua sa devie din ce in ce mai plicticos, dupa ce eu insumi il propuneam - in urma cu f'un an sau doi - drept un catindat plauzibil al dreptzii 'mprejur la prezidentziale, cu militantismu' dumisale dezlinat in slujba unitatzii de nezdruncinat în juru' conducătorului suprem.


Două vești bune, care nu trebuie trecute cu vederea

Prima a venit de la Arad: primarul Falcă s-a înscris în cursa internă din PDL pentru preezidențiale, dar nu pentru a-și mângâia orgoliul, ci pentru a pleda în favoarea unificării dreptei în jurul unui proiect politic pentru România anului 2020. E un demers necesar, iar curajul lui Ghiță Falcă trebuie salutat.
A doua veste bună vine de la Chișinău: E. Tomac și MRU au reafirmat acolo dorința de colaborare a unor partide care susțin, la rândul lor, o politică inspirată de doctrina PPE.
Voi sprijini, așa cum voi putea, acțiunea celor trei lideri – Falcă, MRU și Tomac -, care au, de altfel, ceva important în comun, și anume susținerea pentru Traian Băsescu.
Va fi interesant de văzut cum vor reacționa adversarii unificării mișcării de centru-dreapta din PDL, mai ales că aceștia și-au desemnat drept exponent un fost penelist, care a făcut deja un prim pas greșit, așezând orgoliul propriu deasupra interesului public: le-a transmis pedeliștilor că, dacă nu-l desemnează drept prezidențiabil, nu mai vrea să conducă nici guvernul din umbră.
UPDATE
Vă recomand să citiți interviul acordat de G. Falcă pentru ziare.com

ce s'o mai zguduim atîta,
la noi important nu e numai trandafiru',
important e patrafiru'!
 patrafiru' popii de la cotrocatză


atmosphera din avtodeclaratele partide da dreapta îmi evoca tot mai tare pe cea din pesedeaoa ante alegerile din doo mii, cind totzi gugustiucii nevolnici se puneau bine pe linga taica ilici, ca sa'i salveze din foame prin tractarea din nou la putere.

sitoatzie care nu s'a mai repetat pe parcursu' celui de'al treilea mandat, cind bunicutzu-cutzu a început sa fie tratat, supt înaltu' patronaj al lui bombonelu-nelu, el însuși, cu tot mai multa condescendentză, daca nu direct cu milă voit superioară, culminind cu episodu' de la congresu' sau conferintza de dupa înfrângerea lu' bombo, cind  kaghebici a fost umilit în public de o întreagă adunare prin alegerea prostănacului drept prezidente al găștii mafiote zise "de stinga", ipostaza in care kaghebelu' a continoat sa se complaca de atunci 'ncoace, deși, uneori, gura nu'i mai tace, da' cine'l mai baga'n zeama!

pe cind, "pe partea dreapta", cu cit trece timpu', se produce un fenomen invers, tot mai multzi dintre inșii care se revendică de la aceasta zona tinjesc plingacios tot mai tare după soarele care, deși s'apropie vertiginos d'apusu' careerii, este rugat în genuntzi sa urce iară falnic spre zenit.

"dreapta" nu este lăsată (de catre cine? ei, na, acuma!) s'aiva și ea bomboneii, prostanacii si pontosii ei.

asa cum i'o da 'mniezău!

și cum 'mniezău nu bate cu paruuuu'...

bine zice... prietenu' meu, plesu!

joi, 10 octombrie 2013

ponta vine mîncînd,
băse vine plecînd,
pînă cînd?

acuma - ce să spui? - io unu' întîmpin dificultătzi de ne surmontat în a le urmări mișcările browniene și discursu' abundent actoalilor gubernantzi, în frunte cu cuplu' comico-clowneresc, doi într'unu', pontantenescu.

asta nu 'nseamnă că aparitzia unor antene trei pe invers îmi creează mai mult confort psihic, chestie care mă îngrijorează suficient încît să'mi imaginez că la fel cum antena trei și realitatea vîntoasă l'au scos președinte pe băse, cel putzin în cazu' realegerii lui, așa s'ar prea putea ca o labe unu teve să'l scoatza președinte pe f'unu din componentzii duo-ului mai sus amintit.

lipsa de măsură a unora și unicordalismu' celorlaltzi reușesc performantza d'a mă tzine departe d'orice angajament sau empatie fatză de f'una din tarabele politico-mediatice.
băi pontosule, io 'ntzeleg că tzi'e foame de cît mai multă putere, 
da' mai respiră și tu...


dacă pontosului pri' ministru nici nu mi'am propus și nici n'am reușit să'i urmăresc vreodată, nici măcar din întîmplare, f'una din aproape cotidienele'i aparitzii pe micile sau mai marile ecrane ale patriei, iată că, eri sau alaltăeri seară, cînd s'a produs cea de'a doa aparitzie în fatza nazziunii a d'lui președinte-diktator-care-vrea-să-devie-iar-jucător, văzîndu'i determinarea și martzialismu' bătzos cu care'și justifica semnarea pactului și păcatului de coabitare, făcîndu'se că uită că qui s'excuse s'accuse, și profitind de faptu' că horică ivanovich a fost exilat pe etno teve (sau cam așa ceva), am mutat p'un post de sport gavarit, fără cea mai mică mustrare de co'știntză c'am să perd ceva esentzial pentru existentza mea actoală sau viitoare.

 de mult prea binele care 'ntodeauna 'nvinge, 
tzi s'apleacă de la lingurică, adică,
carevasăzică că te ea cu leșin, d'atîta spliiiin, 
măi dragă bliiiiiiiin

cu niște consiglieri politici precum albazapadoiu și axintoiu nici măcar nu'i de mirare că d'l președinte, căruia orice i se putea reproșa - și, doamne, cîte i se pot reproșa! - da' numa' că'i plicticos ba, a devenit irelevant precum o cioara.

'tu'i cioara mă'sii de treabă!

luni, 7 octombrie 2013

lupta dintre mai binele
șforzzzatului domn ponta
cu foarte binele
justitziarului domn
fost sau actoal antenescu
și cu exceptzional de binele 'nvinge
al iisusului din murfatlar

haidi, breee, păstratzi'vă calmu' și calmantele de cal mare, că marmelada letală care ne este servită zilnic de către politrucii romuni, împreună cu mămăliga care nu explodează, are daru' să ne zgudue mai tare creerii decît toate cutremurele vrîncene și alea gălătzene de la origini pînă'n prezentu' mic ș'albastru.

pe mine unu', cursa nebună și nebunatecă în care s'or înscriseră ăștia pentru cine va fi alergat cu furci și topoare de către multzimile înfometate dincolo de doo mii pai'șpe, mă spărie mai tare decît faptu' c'aș putea fi unu' din beneficiarii truselor sau trusourilor, cu vată'n nas, ale dottore-ului oprescu.



c'ăl'lalt dottore, ăla de la palasu' și parastasu' victorea, se păstrează drept iresponsabil vesel numa'n imaginatzia micutză și cabotină a magistrului jak cristoa, el fi'nd, de fapt o figură de'o tristetze iremediabilă, dacă nu direkt tragică, urmîndu'și neabătut destinu' hărăzit de zei și de 'mniezăi, plus pecetluit de'o coabitare umoristică ce ne'a născut o mărgică, care are drept destinatzie viitoru' de aur al tzărișoarii, cu oiștea'n gard.

e neesentzial că d'abea acuma pontosu' pri' ministru a 'ncălecat p'o șea și și'a pus căpăstru și pe denea, putem pentru că să zicem, fără nici o teama că am putea greși, că mișcarea erea mai mult decît previzibilă încă din clipa semnării pactului și păcatului tripartit asupra justitzichii, c'avea nevoe și imberbu' trist d'un onstroment cu care să'și regleze și să'și reguleze relatziile de supt ordonare din coaltzia tristelor figuri de ceara mă'sii de treabă și din p'opiu'i partid, fără a afecta prin asta în nici un fel șuvitzele mai mult sau mai putzin blonde ale co-semnatarilor, cu toată garagatza dă operetă afișată pentru uzu' și abuzu' populicilor.


că s'a trezit (oare chiar s'o fi trezit?) și mareșalu' fost sau actoal antenescu c'a căzut și de data asta de fazan, cu victime colaterale nenumărate și neremunerate corespunzător, după bujet, coane fănică, aprope exclusiff din partidu' bretelienilor cu papion, este deja tardivus captivus, după cum d'altfel l'am atentzionat personal, nu accelerat, pe madam crin a, încă din vremile imemoriale ale fostelor alegeri cu cîntec de jeleu din doo mii noo c'ar fi fost oportun ca tocma' el să încerce să'i șutească mîrtzoaga deșelată a anticoruptziii diktatorelui, c'avea fătzău, și antecedente, mult mai corespunzător/oare? decît acesta s'o încalice, da' nu m'o ascultat.

a preferat s'asculte cîntecu' de sirena lu' roaită al varanului, pe care - să nu uităm nicicînd să iubim trandafirii! - în seara anuntzării rezultatelor primului tur de scurt-in din doo mii noo, îl acuzase - împreună cu confratzii de mogulie, de toate relele pămîntului, mai ceva decît diktatorele însuși, lucru' care i'a trecut extrem de repede spre fulgerător, noaptea aceea de pomină dovedindu'se a nu fi fost un sfeșnic mult prea bun pentru viitorul fost președinte, c'atuncea probabil că s'o fi petrecut și momentu' propunerii indecente de nerefuzat din partea detzinătorului antenelor, care i'o fi zis,:făcîndu'i complice cu ochiu fără lentilă "io te fac prezidente cu mîna mea de hocheist, și cu aparatu' de pișare din dotare, să moară la moară mama!", pecetluindu'i soarta de vecinic pierzant.



acuma, așteptînd înfrigurat însp'e cine va înclina balantza ghilotinii puterii domnu' diktatoru', îmi declar în fatza marii adunături nazzionale, excedat fi'nd de banalu' fapt că's fericitu' posesor al unei bogate recolte dă matreatză de productziune handmade proprie, incapacitatea fiziologica dă a'mi mai turna, pe deasupra, și'nc'o cantitate de cenusă'n cap, astfel încît să'l mai potz priza, ca'n alte vremi lulii de suflet duse, pe actoalu' conlocatar al duduchii de la cotroceni drept iisusu' ce are să 'nvieze ș'are să ne mîntuească, eară, cum o mai făcut'o d'atîtea ori, d'atîtea ori, așa cum par a crede multzi dintre pretenarii mei dreptaci, hai taci!

eu iau drept "de bună" ne buna vorbă aruncată undeva într'un comentar de bliiiiin axintoiu, care zicea, glumetz - cum altfel? - că dac'ar fi în locu' lu' băse (de parcă nici n'ar fi!) le'ar propune monichii și alinii mungiu pippidi, dacă fac totuși partid anti-cianuros, să le pue pă elena mare și pă elena mică pe locurile trei-patru pe lista de la evroparlamentare, din care nu se întzelegea prea bine dacă elena mare e elena duduka sau eba însăși.

sînt absolumente convins că ăsta'i marele și singuru' tzel în veatza care i'a mai rămas jupinului, acela de a'și vide urmașii (nu aia politici, c'a avut grije să n'aive) aranjatzi cu încă f'un coledgi, ceva, undeva, care fameglia lor de la pa'ș'opt, și dăi și luptă, neicușorule, puicușorule, mă 'ntzelegi? 

pentru asta, n'ar pregeta să devie cel mai mare fan inclusiv al buldogului, dacă i'ar garanta o alegere lipsită d'emotzii ebii, cu toate că madam ridtzi-pitzi lipsește motivat momental, că duduka să descurcă & încurcă și singură, că'i majoră, vaccinată, tabloidizată și imunizată.

o fi avut iisus copii?
dar nepotzi?

"DE VORBĂ CU BUNICUL" Traian Băsescu Preşedinţie

Elena Băsescu a postat, pe pagina sa de Facebook, o fotografie în care președintele Traian Băsescu îşi ţine nepoata în braţe şi drept comentariu a...



ca să nu mai zică lumea că diktatoru' nu apleacă urechile
la doleantzele popolului, iată ca deseară are sa fie prezent,
din ou, "la marutză", să le ee mau' atentatorilor
la honoarea lui de famiglist 
video
kamikadjii e de vină!



operazziunea ceatză si fum continoă,
cînd p'un picior, cînd pe celălalt, maruntzel



PS înmărmurit, domnule înmărmureanu-bazalt:

S'A MODIFICAT SCHIMBAREA????

mărutză o rămas de cărutză și dictatoru' o preferat să s'adreseze iară nazziunii în războiu' d'o sulă de ani cu classa politică, din care el însuși nu face parte, să n'am parte!

nu stiu (!) de ce, da'l preferam să fie bunic în seara asta...

duminică, 6 octombrie 2013



Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Metalele rare de la Rosia Montana: exista sau nu exista?

de     Smile Media
Vineri, 4 octombrie 2013, 9:06 Rosia Montana - Monitorizare


 Una dintre intrebarile constante, atunci cand se vorbeste despre exploatarea aurifera de la Rosia Montana, se refera la celelalte metale care ar putea fi descoperite in minereul prelucrat. De la bun inceput trebuie precizat ca cel mai comun metal care se gaseste alaturi de aur este argintul. Minereul mai include, desigur, si alte minerale sau metale, insa in cantitati pe care le-ai putea gasi, sa zicem, intr-o galeata de pamant din curtea blocului sau din gradina.



Au circulat in ultima perioada teorii conform carora ar fi acolo metale rare in cantitati diferite - ba in starea cea mai pura, ba in cantitati "inestimabile". 

La Rosia Montana aurul si argintul sunt singurele metale prezente in zacamant in concentratii suficient de mari incat sa permita exploatarea si valorificarea lor. De altfel, licenta detinuta de RMGC acorda drept de exploatare strict pentru aur si argint, iar compania si-a demonstrat transparenta prin publicarea integrala a raportului tehnic (actualizat in 2012).

  • La Rosia Montana s-a derulat cel mai amplu program de cercetare geologica din Romania.
In etapa de explorare a zacamantului de la Rosia Montana, RMGC a derulat un program amplu de cercetare (1997-2006), care a inclus peste 1.000 de foraje, pentru a intelege mai bine structura geologica atat de suprafata, cat si de adancime. Pe parcursul acestui program s-au recoltat peste 200.000 de probe care au fost analizate pentru a afla cantitatea de aur si de argint existenta, precum si concentratia pentru alte 47 elemente identificate.

Programul s-a desfasurat in mod unitar pe toata suprafata perimetrului de licenta din Rosia Montana, care include toate cele 4 cariere propuse, care se suprapun pe exploatarea veche: Cetate, Carnic, Orlea si Jig. A fost, de altfel, cel mai extins si mai detaliat program de cercetare geologica realizat vreodata in cadrul unui proiect minier din Romania.

Acest program a fost verificat si monitorizat in mod independent de experti si firme de consultanta romanesti si internationale (din SUA, Canada si Australia), pe diverse domenii de expertiza, iar datele se afla la Agentia Nationala pentru Resurse Minerale.

  • Aurul si argintul, singurele metale care pot fi valorificate.

In urma studiilor specialistilor a reiesit ca la Rosia Montana exista resurse de 330 tone de aur si 1.600 de tone de argint.
In ceea ce priveste continutul altor metale in minereu, rezultatele obtinute nu prezinta concentratii suficient de importante pentru ca acestea sa fie extrase si valorificate economic. Cu alte cuvinte, ele nu pot fi recuperate in cadrul procesului de prelucrare a minereului.

Cea mai mare parte a continuturilor sunt apropiate de continutul mediu al acelui element in scoarta terestra -fondul natural-, de multe ori fiind chiar mai mici decat acesta (asa cum este cazul cu celebrele metale Uraniu, Germaniu, Nichel sau Strontiu). In putinele cazuri in care valorile sunt mai mari decat media in scoarta terestra, ele nu pot fi considerate recuperabile, fiind mult sub limita exploatabila intr-un proces tehnologic, la scara industriala. Ca sa poata fi exploatate, continuturile acestor elemente trebuie sa fie de mii sau chiar de zeci de mii de ori mai mari.

Stiati ca:

  • RMGC a investit aproape 100 de milioane de dolari in programul de explorare geologica?
  • La Rosia Montana, RMGC a efectuat 1200 de foraje pana la 300 metri adancime, pentru 47 de elemente chimice?
  • La Rosia Montana exista rezerve de 314 tone de aur, din care numai 80% vor fi recuperate, adica 251 tone? Prin extragere si prelucrare se obtine un randament de extractie de cca. 80%.
  • Aurul si argintul sunt singurele metale prezente in zacamant in concentratii suficient de mari incat sa permita exploatarea si valorificarea lor
  • ANRM confirma: celelalte metale identificate sunt sub gradul de a fi exploatate
Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) si-a exprimat pozitia oficiala cu privire la acest subiect intr-un comunicat publicat de Agerpres. "In afara de aur si argint, celelalte metale identificate in zacamantul de la Rosia Montana sunt sub gradul de a fi exploatate", a afirmat Gheorghe Dutu, presedintele ANRM, dupa audierile din Comisia Speciala parlamentara pentru proiectul minier din Muntii Apuseni. Oficialul ANRM a mai mentionat ca produsul final minier ce va iesi in urma exploatarii de la Rosia Montana va contine 17% aur si 83% argint, conform legii si proiectului de acord care asteapta votul Parlamentului.


Citeste mai multe despre     •  •  • 




poate va era dor de corurile
si cururile reunite
video
ale fanfarii 3 prajini