miercuri, 30 septembrie 2009

ce'nseamna sa'tzi arza comunistii, din opozitzie, o revulutzie





sarmani fratzi moldoveni, credeatzi c'atzi scapat ?

asa de usor ?

avetzi de tras, bratzilor !

chiar ma miram ca kaghebistii au fost mai blinzi la voi decit aici la romanika...

n'atzi avut voi nici macar o mineriada a gagauzilor, rusofonilor, cazahilor, etcetera, in afara de scurtu' vostru razbel transnistrean ?!

incepetzi, vad, cu revolutzia pensionarilor, demni urmasi ai amazoancelor care ocupau calea ferata in transnistria acu' citziva ani.

mai avetzi de mincat multa pita cu slana pina sa ne ajungetzi din urma.







ce che guevara ?

voronin frate, calare pe turela tancului monument



















am senzatzia ca am zarit'o, p'acolo printre cratitzi, si pe mona pivniceru

(stiri si) analize la singe

critica ratziunii pure a giurnalistului de la romania consta in a merge pina'n pinzele albe pe axiomele pe care si le creeaza tot singur, dar si pe opusul acestora, aproape in aceeasi masura, ca doar nu'si bate nimeni capu' sa'i contrazica
pai ce poa' sa fie mai axiomatic decit tocarea si rastocarea evidentzei ca pedele viseaza sa guverneze singur ?

partidu' prezidentzial tinjeste dupa declaratzia de independentza fatza de cotroceni, care nu'i lasa, dupa cum s'a dovedit, sa'si ia soarta'n propriile miini, sa'si puna'n aplicare minunatele planuri si progr(o)ame, fara sa mai depanza de nime' pururea !
tot giurnalisti, sau analisti, uneori aceiasi, dar si politicieni, afirma cu tarie ca, dimpotriva, ce partid rezonabil ar fi pedele fara de basescu, si ce bine colaboreaza blaga, videanu, berceanu, pogea, cu ceilaltzi din alte partide, daca n'ar fi tartoru' cotrocean.

marți, 29 septembrie 2009

„Cu banii FMI n-am cumpărat decât timp“

Theodor Stolojan: „Cu banii FMI n-am cumpărat decât timp“
Autori Ovidiu Nahoi , Ion M. Ioniţă
Adevărul 29 sep 2009

Prim-vicepreşedintele PDL se teme de un derapaj bugetar în ultimele luni ale anului. De când a renunţat la funcţia de prim-ministru desemnat, nu mai are uşă deschisă la Traian Băsescu. Totuşi, a rămas prim-vicepreşedinte al PDL, post care i-a permis să ia parte la tumultuoasele şedinţe ale coaliţiei PDL-PSD.


Theodor Stolojan, 66 de ani, dezvăluie pentru „Adevărul“ motivele care l-au făcut, în decembrie 2008, să abandoneze în momentul în care putea deveni pentru a doua oară premier, după mandatul deţinut în perioada 1991-1992. Theodor Stolojan spune că, dincolo de scandalul politic declanşat în sânul guvernării PDL-PSD, ne paşte un pericol şi mai mare: un derapaj economic cauzat de lipsa măsurilor de reducere a costurilor în sectorul cheltuielilor de personal.

Ovidiu Nahoi: Domnule Stolojan, câteva mari economii par să iasă din criză. Dumneavoastră cum vedeţi situaţia României?

Theodor Stolojan: La noi, ieşirea va fi cu mult mai dificilă. Nu vom mai putea avea un deficit bugetar de 7,3 la sută din PIB . Va trebui redus, undeva la 5,9 la sută. Dacă presupunem, în mod optimist, că anul viitor vom avea o creştere de 1 la sută, asta nu va compensa reducerea de deficit de la 7,3 la 5,9 la sută. Şi încă nu ştim cum se termină anul acesta. Dacă se termină cu un derapaj, atunci sarcina pentru anul viitor devine şi mai dificilă.

Ion M. Ioniţă: Dar premierul Boc spune că ne încadrăm în cifrele convenite cu FMI şi Comisia Europeană.

Theodor Stolojan:Deocamdată. Dar dacă vă uitaţi la cifrele de la a doua rectificare bugetară, veţi constata că pentru salarii este prevăzută o sumă de 45 de miliarde de lei. După şase luni, cheltuielile cu salariile erau de 25 de miliarde. Aşa că vom ajunge la sfârşitul anului cu 50 de miliarde. Guvernul trebuie, deci, să reducă cheltuielile cu salariile cu 5 miliarde de lei, până la sfârşitul anului. Or, cu fiecare zi ce trece, factura de salarii este aceeaşi, dacă nu fac nimic. De unde şi soluţia extremă, aceea cu zece zile de concediu fără plată. Încadrarea în acest buget este o problemă. Şi mai există o problemă, că, spre deosebire de sectorul privat, instituţiile publice nu învaţă din greşeli. De exemplu: cine răspunde de datoria externă?

O.N.: Guvernul şi Banca Naţională, dacă m-aţi întreba pe mine...

Theodor Stolojan:Întrebarea nu are deocamdată răspuns. Şi de aceea ne-am trezit la sfârşitul anului 2008 cu aceleaşi greşeli de management al datoriei din 1997-1998. Atunci, România nu avea o datorie externă mare, dar jumătate din ea era scadentă în doi ani. A fost, evident, o greşeală de management.

O.N.: Făcută cu câţiva ani înainte...

Theodor Stolojan:Nu are importanţă. Este inadmisibil şi ne-a creat o vulnerabilitate incredibilă. Vă aduceţi aminte, FMI ne-a trimis să ne împrumutăm la finanţatorii privaţi, dar aceştia nu au vrut să ne dea bani. Şi atunci, soluţia a fost deprecierea brutală a leului, de la 4.000 de lei dolarul s-a ajuns peste noapte la 8.000 de lei şi apoi la 16.000 de lei, ceea ce a dus la o sărăcire a populaţiei.

I.M.I.: Şi spuneţi că am greşit acum în acelaşi mod?

Theodor Stolojan:Da, la sfârşitul anului 2008 ne-am trezit cu 22 de miliarde de euro datorie externă pe termen scurt, făcută de sectorul privat - mai mare decât rezervele internaţionale ale României. BNR raporta rezerve de aproximativ 25-26 de miliarde, dar din care 12 miliarde erau, de fapt, rezervele minime obligatorii, banii băncilor.

Atunci a început degradarea ratingului, care a declanşat o presiune incredibilă pentru ca banii speculativi să fie scoşi cât mai repede din România, indiferent de costuri. În aceste condiţii, când a început criza, România nu avea altă şansă de a-şi păstra încrederea, decât acest acord cu FMI şi Comisia Europeană, de 20 de miliarde de euro. Dar ştiţi ce s-a întâmplat în ultimele şapte luni? Datoria externă privată pe termen scurt a scăzut la 17 miliarde, în schimb a crescut datoria publică cu vreo 5 miliarde.

I.M.I.: Deci, nu am rezolvat, de fapt, nimic?

Theodor Stolojan:Nu... Şi la orizont vedem alt risc major: momentul în care cei mari vor începe să lupte împotriva pericolului de inflaţie. Atunci va creşte nivelul dobânzilor. Banca Centrală Europeană nu va mai menţine dobânda la 1 la sută, FED nu va mai menţine 0,25 la sută. România are deja datoria publică internă şi externă echivalentă cu 30 la sută din PIB. În momentul acela, înseamnă că noi va trebui să ne rezervăm cam 3 la sută din PIB numai pentru plata dobânzilor. Este foarte mult! România trebuie să-şi facă rapid ordine acasă.

O.N.: Nu cumva mesajul acestor bani de la FMI a fost greşit înţeles la noi?

Theodor Stolojan:Cu aceşti bani noi am cumpărat doar timp pentru a face reformă. Dacă nu, lucrurile se vor înrăutăţi când împrumuturile vor veni la plată. Anii trec repede!

Presiuni externe

De îndată ce ţările mari, SUA, Germania, Franţa, Marea Britanie, vor vedea că au ieşit din criză, atitudinea lor faţă de România se va schimba radical. Ei vor deveni mult mai riguroşi şi ne vor cere să revenim cât mai repede la acel deficit bugetar de 3 la sută, convenit prin Pactul de Stabilitate şi Creştere Economică.

Nu ne vor mai aştepta şi pe noi să revenim la o anume creştere. Nu ne vor mai accepta asemenea deficite mari şi nu le vor mai finanţa. Suma cu care ne-am împrumutat este de 20 de miliarde. Orice sumă în plus ne va costa enorm. Deci, noi nu avem încotro. Trebuie să punem control pe cheltuielile publice.

Despre demisia guvernului şi a conducerii BNR

I.M.I.: România şi-a propus să intre în spaţiul Schengen în 2011 şi în mecanismul cursului de schimb, premergător intrării în zona euro, în 2013. Credeţi că mai este posibil? 

Theodor Stolojan:Da, încă mai este. Dar trebuie să existe responsabilitate. De exemplu, pentru intrarea în Spaţiul Schengen există un ministru care răspunde de întregul program. Este ministrul Administraţiei şi Internelor.

Dacă noi nu intrăm în spaţiul Schengen în 2011, acest ministru trebuie să-şi dea demisia. Indiferent cine va fi ministru atunci şi indiferent dacă au fost şi alte instituţii de vină. Pentru că el răspunde de acest obiectiv naţional.

O.N.: Şi pentru zona euro cine răspunde?

Theodor Stolojan:Noi numim acum Consiliul de Administraţie al BNR. În cazul celorlalte numiri, Consiliul nu a primit vreun mandat special, altul decât să aplice legea bancară, unde obiectivul principal este stabilitatea preţurilor şi independenţa Băncii Naţionale. De data aceasta însă avem un obiectiv naţional: intrarea în zona euro, la 1 ianuarie 2015. Ceea ce înseamnă că, la 1 ianuarie 2013, trebuie să intrăm în mecanismul de supraveghere a cursului de schimb. Eu cred că Parlamentul trebuie să fixeze acest obiectiv şi să spună noului Consiliu: dacă aceste obiective nu sunt îndeplinite, vă daţi demisia!

I.M.I.: Dar în acest proces nu este implicată numai Banca Naţională. Este şi Guvernul, prin Ministerul Finanţelor.

Theodor Stolojan:Aveţi dreptate. Sunt trei indicatori de natură monetară şi doi de natură fiscală. Deci, fiecare are partea sa de răspundere.

O.N.: Deci, şi guvernul ar trebui să demisioneze?

Theodor Stolojan:Şi guvernul. Noi trebuie să ajungem la acest gen de responsabilitate faţă de marile obiective naţionale Eu vă voi da un singur exemplu: dacă noi eram acum în zona euro, aveam mult mai puţin de suferit de pe urma crizei. Gândiţi-vă că acum dobânda de referinţă la euro este de 1 la sută. La noi e de 8,5 la sută.Şi atunci, cum să ieşim noi mai repede din criză? Sigur, există explicaţii pentru care la noi dobânda este 8,5 la sută. Noi încă ne luptăm cu inflaţia, o facem de 20 de ani şi tot este a doua ca mărime din Uniunea Europeană, după Ungaria. Desigur, inflaţia arată dezechilibre din economie. Dar de ce alţii le rezolvă şi noi, nu?

"Nu puteam fi al treilea în coaliţie“

O.N.: Regretaţi sau vă felicitaţi acum pentru că nu aţi mai vrut să fiţi premier?

Theodor Stolojan:Nu mă felicit, nici nu regret. Doar atât vă spun: că un premier pe post de-al treilea jucător, pe lângă cei doi preşedinţi de partide, era o sursă de noi conflicte, pe lângă cele deja existente.

I.M.I: Nu ştiaţi asta de la început? De ce, iniţial, aţi acceptat?

Theodor Stolojan:Mi-a devenit clar în momentul în care au început negocierile, între două partide egale, reţineţi. Mi-am dat seama că nu avea cum să funcţioneze în condiţiile în care eram al treilea. Atunci am avut nişte semnale foarte clare în legătură cu ceea ce se dorea. Nu vreau să complic acum şi mai mult situaţia, aşa că vă voi spune doar atât: erau chestiuni cu care nu eram de acord.

Pentru mine, în noiembrie era clar ce se întâmplă cu economia. Eu am propus atunci un moratoriu, începând cu 1 ianuarie, pentru absolut toate creşterile de salarii şi pensii, ca şi pentru măsurile aprobate, dar încă neaplicate. Când le-am vorbit despre asta, am constatat că lucrurile nu prea erau înţelese.

I.M.I.: Nu înţelegeau gravitatea situaţiei?

Theodor Stolojan:Poate unii da, dar unii nu. Sigur, nu era simplu să vii să spui că toate angajamentele din campanie sunt anulate. Deşi, până la urmă, tot la asta s-a ajuns. Avem mari probleme nerezolvate. Închiderea acestui buget, la cifrele convenite, va fi oricum o mare performanţă. Urmează luni de foc.

„Turismul nu se face cu reclame cu sportivi“

O.N.: Dacă vechiul model economic nu mai merge, care ar trebui să fie motoarele creşterii economice în România?

Theodor Stolojan:Ar trebui să ne bazăm pe două motoare. Unul ar fi exportul. Dar nu în industria auto. Industria auto încă nu ştie pe ce lume se află. Or, noi avem mult export care este legat de industria auto, cum ar fi metal şi componente. Trebuie să dezvoltăm mult mai multe sectoare competitive pentru export. Un domeniu ar putea fi agricultura, pentru că produsele agricole sunt printre puţinele care au crescut la export în ultima perioadă. Avem potenţial. Alt domeniu ar fi turismul.

I.M.I.: Să nu ne spuneţi că nu ne trebuie şosele pentru că turismul se face cu avionul.

Theodor Stolojan:Nu. Şi vreau să vă mai spun că nu se face nici cu reclame cu sportivi. Eu nu mă duc în Peru pentru că acolo există nu ştiu ce glorie a sportului. Nu, mă duc în Peru pentru că acolo e cultura incaşă, e Machu Picchu, e junglă. Fiecare ţară trebuie să-şi creeze nişte magneţi care atrag turiştii. Dacă reuşim acest lucru, turiştii vin, trec peste orice.

O.N.: Care ar fi al doilea motor?

Theodor Stolojan:Modernizarea României. Avem 80% din localităţile ţării care nu au apă, nu au canalizare, gropi ecologice, staţii de epurare a apelor. Avem locuinţe neizolate termic, avem de reparat şcoli, dispensare, avem de construit drumuri, şosele, autostrăzi. Am avea astfel capacitatea ca 10 ani de acum înainte să creştem cu un ritm de 4-5% pe an. În campania electorală din 2004 noi avansaserăm următoarea idee. Aveam pe următorii şapte ani de la Uniunea Europeană 32 de miliarde de euro, mai spuneam noi că ne împrumutăm cu 30 de miliarde şi cu 60 de miliarde de euro izbim tare şi putem face un salt. A ieşit pe dracu. Am ajuns la o datorie externă de 70 de miliarde de euro şi n-am făcut nimic.

I.M.I.: Nu trebuie un alt program economic al Guvernului?

Theodor Stolojan:Sigur. Dar, din păcate, vedeţi şi dumneavoastră cu ce ne ocupăm în aceste luni din cauza alegerilor.
 

1Greşelile tranziţiei. Când eram la Banca Mondială, am realizat un studiu privind greşelile făcute de fiecare stat în tranziţie. Concluzia a fost următoarea. Fiecare ţară a făcut greşeli în tranziţie, România, însă, le-a cumulat, nu a scăpat niciuna. Până la urmă noi am făcut ceea ce trebuie, dar mai târziu ca alţii şi cu nişte costuri mai mari decât alţii.

2Ieşirea din criză. România va ieşi mai dificil din criză decât alte ţări. Un alt argument în acest sens este că modelul de creştere practicat în România începând cu anul 2000-2001 a fost un model bazat foarte mult pe intrarea de capital străin, fie prin investiţii directe, fie prin credite. Dar această intrare masivă de capital nu a ţintit dezvoltarea capacităţii productive de export a ţării. A ţintit cucerirea pieţei de consum din România. De acum înainte, acest model de dezvoltare nu mai merge. Nimeni nu va mai da banii care s-au dat până acum în România.

3 Datorii. România a intrat în incapacitate de plată pe vremea lui Ceauşescu, în 1981-1982, când avea o datorie de 11 miliarde de dolari. Atunci, din cauza şocului petrolier, au crescut foarte mult dobânzile, ajungând la 17 % . Ceauşescu a înnebunit şi a luat decizia să plătească anticipat datoria externă. Acum nu se va mai duce aşa mult dobânda, dar există riscul creşterii ponderii datoriei publice, şi orice majorare cu un punct a dobânzii va crea o povară în bugetul ţării. O să vedeţi chiţăială când trebuie să dai 3% din PIB numai pentru plata dobânzilor.

4Trecerea la euro. S-au dus 20 de ani din 1989. Cine nu s-a ajustat deja la noile realităţi, nu se mai ajustează o sută de ani de aici încolo. Trecerea la euro pune ordine în întreaga economie. Lucrurile devin foarte simple, faci un produs, l-ai vândut, ai obţinut euro. Nu, nu! Ai credibilitate, te duci la bancă, obţii un credit. Nu, nu!

5 Dărnicia FMI. Şi eu m-am mirat cum de FMI a acceptat acest deficit de 7,3 la sută şi să ne finanţeze cheltuielile de personal. Dar, în anumite discuţii, mi s-a spus, cu diplomaţie, că noi am fost doar o picătură în efortul global de a se pompa bani în economii, pe orice căi. Pericolul imens era ca întreaga economie să se prăbuşească. Noi avem acordul cu Comisia Europeană şi FMI. Dacă noi nu respectăm acest acord, nu mai este o problemă între noi şi FMI, ci între noi şi celelalte 26 de state membre.

-----------------------------------------------------------------------

-----------------------------------------------------------------

Bulgaria: Primul conflict în guvernul Borisov 

RFE 29.09.2009 
Petio Petkov

Disputa în jurul propunerii ca pensiile, plățile sociale și salariile bugetarilor să fie înghețate în următorii 4 ani.
Viceprim-ministrul si ministru al finanțelor, Simeon Diankov, a provocat primul conflict în guvernul condus de centristul Boiko Borisov, prin propunerea sa ca pensiile, plățile sociale și salariile în sectorul de stat să fie înghețate în următorii 4 ani. Proiectul prevede ca în 2011 să fie modificat mecanismul de actualizare a pensiilor. Diankov a mai propus înghețarea salariului minim pe economie la nivelul de 240 de leva /123 de euro/ și reducerea ajutorului de șomaj. El a adăugat că astfel de măsuri nu vor afecta puterea de cumpărare întrucît inflația va fi foarte mică. Încă în acest an administrația va fi redusă cu 15%. O altă propunere vizează majorarea la 63 de ani a vîrstei de pensionare a femeilor.

Ministrul în problemele sociale, Totiu Mladenov, și-a exprimat dezacordul cu planurile colegului său avertizînd că dacă la anul salariul minim va fi de 240 de leva, cei care îl primesc, după plata taxei unice de 10%, vor fi nevoiți să trăiască sub pragul săraciei.

Diankov nu a răspuns criticilor și a declarat că partidul centrist GHERB își îndeplinește programul cu care a cîștigat alegerile în iulie evocând drept exemplu restituirea mai rapidă a TVA-ului agenților economici.

Primul ministru Boiko Borisov a încercat să liniștească spiritele declarănd că la anul daca vom ieși din criza, dacă contrabanda va fi redusă și încrederea Bruxellesului – restabilită, se va putea vorbi din nou de majorări de pensii și salarii. Răspunzând criticilor predecesorului său, Serghei Stanișev, Borisov a declarat că liderul socialist a știut foarte bine că în iulie bugetul de stat a fost deja „pe roșu” cu 1,3 miliarde euro – situație inacceptabilă în condițiile consiliului monetar care nu permite tipărirea de bani fără acoperire și fixează cursul levei de cel al monedei europene.

Sindicatele de asemeni au sărit la propunerile ministrului finanțelor avertizănd că la toamna va putea avea loc o greva generală. Patronatul a fost însă de partea lui Diankov declarînd că pentru primă dată de la declanșarea crizei guvernul bulgar a elaborat o strategie viabilă care va asigura relansarea economiei.

---------------------------------------------------------------------

situatzii in oglinda:

bulgarii, cu excedente bugetare masive in ultimii ani, fara imprumut de la fmi, se gindeste la inghetzari de salarii si pensii pe 4 ani.

la noi, stolojan renuntza sa preia functzia de prim ministru dupa ce incercarea de moratoriu pe 6 luni esueaza !



blestemu' pamint(i)ului


zgriptzuroaica kaghebista, calare pe situatzie, nu pe matura, ca de fiecare data in, cel putzin, ultimii douazeci de ani, ne stropseste printre dintzii implantatzi, made in israel, fara strungareatza originara: "e un act samavolnic, sa nu se joace cu focul!", referindu'se la miscarea suprarealista a premierului boc, care a vrut sa faca si el poc, ca sa parafrazaez o sintagma foarte populara la mogul in ultimu' an, cu al nu stiu citelea ministru de interne din partea pesede din ultimele zece luni.
asa e !
indiferent ca a fost "la putere" cdr, pd, aliantza da, emil constantinescu, traian basescu, tot ciuma asta rosie a controlat si a manevrat totul, de la servicii secrete, ofitzeri acoperitzi din presa, federatzii sindicale, justitzie, diplomatzie, armata.
el si'a implantat oamenii potrivitzi in punctele cheie, si si'a croit legislatzia de asa natura incit sa nu'i poata schimba nimeni, incit itzi dai seama ca asta nu putea fi opera unui singur batrinel cu inima'n stenturi, care sa aiba asa capacitatzi persuasive de la mama natura.
poate de la maika rossia !
ca prea aratam a tzara sub ocupatzie...
stiu ca cel mai comod e sa aruncam vina pe straini, si ca paranoia unora ca vadim, coja, roncea,samd, ne'ar scoate cu onoarea nereperata, da' macar cu fatalismu' de rigoare atirnat ca stindard de lupta.
uite ca si acu', cind pericolu' dictatorului sasiu de la cotroceni bintuie hertzienele si pixelii patriei, tot el, impreuna cu nestiutele lui legaturi subterane, e cel ce degaja fortza, mobilizare extrema,disciplina de tip paramilitar, atentate, feroviare, aparute ca din senin, greve organizate "spontan" la justitzie, militzie, bugetari.
atmosfera leit cea din anii 1998-1999, cind hoardele mineresti se aruncau asupra jandarmilor neajutoratzi, atent supravegheatzi de automobilele ambasadei maicii rossia, si cind antena, ca atunci era numai una, devenise cartierul general al insurgentzilor.
pina si miscarea asta de azi a lu' boc, care presimt ca o sa faca iarasi poc, scuze, mi'e scirba de jocurile astea ieftine de cuvinte, in loc sa arate ca un gest de fortza, care sa impuna respectu' pina si al dusmanilor, arata tot a improvizatzie grotesca, fara stampila "aprobat" aplicata de ambasadorul perpetuu al moskovei pe linga noi.
ne putem da seama ce inseamna stampila asta daca comparam doua situatzii identice: cea de azi si cea cind premierul "moliceanu" isi asigura sprijinul papashei, aruncind pedelistii de la guvernare fara sa produca vreun frison de groaza, chiar in uralele televiziunilor de trust, porecla moliceanului transformindu'se astfel intr'un aprig renume, ce'l va tzine'n jiltzul puterii inca doi ani, linistit.

--------------------------------------------------------
completare, de la doamna Tia, despre imblinzirea scorpiei intr'un picior

Şmecherii
Curentul - marţi, 29 septembrie 2009

luni, 28 septembrie 2009

"chestionar" pentru linistea noastra

buna ziua ! sint un operator de interviu de la compania de sondaje (care ?)si efectuam un studiu sociologic privind aspectele vietii publice din sectorul dvs. ptr a respecta regulile statistice, as dori sa stau de vorba cu persoale (persoanele ?) din gospodaria dvs. cu virsta peste 18 ani

Q1 sinteti multumit/a de activitatea primariei din sectorul dvs ?
1 DA
2 NU

Q2 ati semna pentru sustinerea candidaturii lui sorin oprescu la presidentia romaniei ?
1 Da
2 NU

Q3 ce parere despre aceasta candidatura ?
1 sint total de acord
2 sint partial de acord
3 (lipsa ?)
4 nu prea sint de acord
5 nu sint deloc de acord

Q4 considerati corecta eventuala implicare a presedintelui traian basescu sau a fratelui sau in afaceri cu armament ?
1 nu este corecta
2 este corecta

Q5 ce parere aveti despre faptul ca elena udrea este anchetata in parlament pentru fapte de coruptie si risipire a banului public ?
1 sint total de acord
2 sint partial de acord
3 (lipsa ?)
4 nu prea sint de acord
5 nu sint deloc de acord

Q6 care considerati ca este principalul motiv care sta la baza demisiei monicai iacob ridzi din functia de ministru al tineretului si sportului ?
1 i-a cerut traian basescu
2 i-a cerut pd-l
3 procurorii dna au demonstrat ca este corupta
4 din proprie initiativa, pentru a-si proteja partidul si pe presedintele traian basescu

Q7 .....................

Q8 .....................

Q9 .....................

Q10 credeti ca presedintele psd bucuresti, daniel marian vanghelie, poate rezolva problemele bucurestenilor in aceasta perioada de criza ?

1 DA
2 NU

Q11 credeti ca mircea geoana, odata ales presedinte al romaniei, va fi un presedinte responsabil si eficient ?
1 DA
2 NU

pace intre basescu si vintu ?



PDL pune Poşta în plicul lui Vîntu
Ionuţ Stănescu
Liviana Rotaru EVZ, Luni, 28 Septembrie 2009


Tudor Bohâlţeanu, noul director al societăţii de stat, este conectat la gruparea SOV - Luca. Conducerea Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR) a intrat, de săptămâna trecută, pe mâinile lui Tudor Gabriel Bohâlţeanu, fiul unuia dintre oamenii de casă ai tandemului Sorin Ovidiu Vîntu - Liviu Luca.

Ioan Bohâlţeanu, tatăl noului şef al Poştei, este membru fondator al Asociaţiei Salariaţilor din Petrom (PAS), entitate condusă de Liviu Luca, şi membru al Consiliului de Administraţie al companiei Petromservice. În prezent, e anchetat de DNA într-o afacere legată de rambursarea ilegală a TVA în valoare de 62 de milioane de euro.

Oficializată doar parţial (prin publicarea pe pagina web a Poştei), schimbarea conducerii companiei de stat este învăluită în ceaţă. Ministrul Gabriel Sandu spune că e vorba doar despre o delegare de atribuţii către directorul economic, Tudor Bohâlţeanu, care îl înlocuieşte pe actualul director Marius Vătavu - aflat la un tratament medical. Vătavu se fereşte să comenteze situaţia în care se află.

Contactat de EVZ, Sorin Ovidiu Vîntu s-a delimitat atât de schimbările de la vârful Poştei, cât şi de familia Bohâlţeanu: „Nu îi cunosc pe cei doi. Nu am nicio legătură cu această situaţie. Acum, fie vorba între noi, credeţi că Băsescu mi-ar face mie un favor?”. EVZ nu a reuşit să ia legătura cu Tudor Bohâlţeanu, noul director al Poştei.

„Evenimentul zilei” a dezvăluit în urmă cu trei ani că Poşta Română - una dintre puţinele instituţii de stat cu un patrimoniu important care nu au fost încă privatizate - a intrat pe orbita afacerilor controlate din umbră de Vîntu.

În 2006 s-a încheiat un contract prin care serviciul de curăţenie şi întreţinere al Poştei a fost încredinţat, pentru 27 de miliarde de lei vechi pe lună, firmei Postcom, înfiinţată cu banii lui Maricel Păcuraru, un tradiţional partener şi interpus al lui Sorin Ovidiu Vîntu.

Firma Postcom a fost fondată şi organizată după modelul Petromservice (în cazul Petrom - de sindicatul condus de Liviu Luca), pe filiera sindicatului poştaşilor, urmând ca după externalizarea unor direcţii din Poştă să obţină drept de preemţiune în afacerile conexe.

În plus, sub paravanul firmei Petromservice - fosta mare „că puşă” a Petrom, despre care EVZ a dezvăluit acum trei ani că e controlată de Vîntu, acesta a devenit proprietarul sediului central al Poştei: un bloc de zece etaje din Piaţa Unirii.

„Delegare de competenţă”

Marius Vătavu, fostul director general al Poştei, a fost înlocuit din funcţie la începutul săptămânii trecute din ordinul ministrului comunicaţiilor, Gabriel Sandu. Membru de vază al organizaţiei PDL Suceava, prezidată de Gheorghe Flutur, el s-a aflat la conducerea Poştei de la începutul acestui an. Contactat de EVZ, Gabriel Sandu a declarat: „Nu s-a făcut nicio schimbare, la nicio Poştă. Este o delegare de competenţă, până vine domnul Vătavu de la tratament. Are o problemă medicală. Când se întoarce, vom lua decizia finală. Locul lui, provizoriu, a fost luat de domnul director economic, Tudor Bohâlţeanu, care asigură continuitatea conducerii”.

Oficial, neoficial

Cu toate că ministrul susţine că e vorba doar de o situaţie temporară, pe site-ul oficial al CNPR, Vătavu figurează deja printre foştii directori ai companiei de stat, numele său apărând la secţiunea „persoane cu mandatul încheiat”. Tudor Bohâlţeanu este prezentat ca actualul director general.

Contactat de EVZ, Marius Vătavu nu a pomenit nimic despre starea lui de sănătate şi a amânat comentariile legate de statutul său de la Poştă: „Nu ştiu dacă mai am calitatea să fac declaraţii. Înţeleg interesul dumneavoastră faţă de unitatea noastră. (…) Mâine (azi - n.r.) o să am o discuţie… şi voi putea face mai multe declaraţii”. Apoi, a trimis către şeful său, ministrul Sandu: „Sunt informaţii pe care doar ministerul vi le poate da. (…) Înţelegeţi omeneşte că nu e o situaţie în care să doresc să răspund la foarte multe întrebări”.

„Întăriţi-vă statul!”

Tudor Bohâlţeanu, noul director al Poştei Române, a deţinut până la începutul acestui an poziţia de vicepreşedinte al băncii de stat Eximbank.

În primăvara acestui an, vorbind despre influenţa pe care o are asupra instituţiilor statului, Sorin Ovidiu Vîntu a declarat: „Lista lui Vîntu în structurile publice are în jur de 150 de nume. (...) Evident că sunt şi oameni plasaţi pentru interese. Dar statul are poliţie, structuri pentru a se apăra. Dacă este incapabil să se apere, omul de afaceri încearcă. (...) Întâriţi-vă statul!”.

FUNDAL

Bohâlţeanu senior, anchetat de DNA


Ioan Bohâlţeanu, tatăl lui Tudor Gabriel Bohâlţeanu, este pus sub acuzare de procurorii DNA pentru evaziune fiscală alături de foştii administratori ai Petromservice în legătură cu o returnare ilegală de TVA în valoare de 62 de milioane de euro. Afacerea a fost comentată inclusiv de preşedintele României, Traian Băsescu.

Tranzacţia a fost încheiată pe 18 septembrie 2007. Atunci, Petrom a anunţat că a achiziţionat trei din cele patru divizii ale Petromservice, pentru care a plătit 328 de milioane de euro, ce a mai rămas din companie fiind botezat PSV Company. Ulterior PSV a încasat de la stat TVA-ul de 62 de milioane de euro. Afacerea a ajuns pe masa DNA în aprilie 2009, anchetatorii dispunând începerea urmăririi penale pentru evaziune fiscală faţă de toţi administratorii PSV Company. Motivul: banii încasaţi trebuiau daţi înapoi statului, rambursarea de TVA fiind ilegală.

Poşta Română a rămas printre ultimele instituţii de stat încă neprivatizate. Dincolo de activele fixe - clădiri şi terenuri arondate celor 7.100 de oficii poştale grupate în zece direcţii regionale - miza privatizării e reprezentată de externalizarea serviciilor. Concret, activităţile derulate de angajaţii Poştei trec în responsabilitatea unor firme private, cu care se încheie contracte separate.

sâmbătă, 26 septembrie 2009

Monica Macovei + bonus niste catindatzi nevolnici





astazi, desi n'aveam de gind sa produc vreo postare noua, scot din lada de vechituri, vechi gata de noi, un articolas de'al lu' andrei postelnicu fost jurnalist la financial times, si actual consilier al mr giuana, de acu' citeva zile.

de unde se vede ca proximitatea individului ce vrea sa'si transforme porecla in renume e contagioasa



ANDREI POSTELNICU: Regatul meu pentru un cal! Sau o navă

EvZ Miercuri, 23 Septembrie 2009





Se spune că cei care nu învaţă din greşelile istoriei sunt blestemaţi să le repete.



Aforismul nu vine însă cu adăugiri despre care istorie, din care ţară, în ce perioadă, aşa că avem de unde alege. Devine astfel util să luăm uneori un punct de referinţă mai puţin cunoscut din trecut pentru a înţelege mai bine prezentul.



Eroul nostru este scund şi plin de vicii. Lista defectelor abia începe. Vrea însă cu orice preţ puterea. Completează intens să o obţină. Întrun prim stagiu, îşi sacrifică fratele pentru a-şi împlini ambiţia. Ulterior, seduce o femeie, deşi îi provocase o enormă suferinţă, şi în ciuda deformităţilor sale fizice sau a carenţelor de caracter: este intempestiv, paranoic, lipsit de capacitatea de a avea încredere în cineva.



De la un anume punct, eroul acesta principal adună păcate atât de multe şi de josnice, încât unul dintre călăii pe care îi tocmise decide că nu-şi poate respecta ordinele. Este însă prea târziu. Miza e prea mare şi este prea aproape ca să renunţe - în ciuda tuturor cadavrelor pe care a trebuit să calce pentru a ajunge aici.



Când puţină distanţă îl mai desparte de putere, eroul nostru principal declară public că nu aceasta îi este ambiţia. Dar, dacă poporul o vrea, se va sacrifica pentru el şi îşi va asuma datoria de conducător.



La puţin timp după aceea însă, poporul vede care îi este adevărata faţă. Puţina popularitate pe care o mai avea se spulberă. Răzmeriţele şi comploturile pentru a-l uzurpa se înteţesc. În bătălia finală, eroul nostru este nimicit.



Ironia rândurilor de mai sus este că licenţele artistice şi devierile de la cronici nu-mi aparţin, ci sunt vechi de sute de ani. În ciuda multiplelor asemănări cu contextul actual dintr-o anumită ţară est-europeană, rândurile de mai sus sunt de fapt rezumatul unei piese a lui Shakespeare, tragedia lui Richard al III-lea, cel care şi-a găsit sfârşitul când nimeni nu a vrut să-i accepte oferta de a primi regatul în schimbul unui cal.



Prin 1591, când se estimează că a scris Shakespeare această piesă, scopul lui era să abordeze prin teatru teme de actualitate la acea epocă. Concepută ca o tragedie, Richard al IIIlea se vrea a fi o parabolă foarte elaborată despre legitimitatea monarhului şi obligaţia poporului de a i se supune atunci când o ia razna. Aceasta este doar una dintre teme, alta fiind conflictul dintre fatalism şi capacitatea individului de lua propriile decizii - adică de a face bine sau rău din proprie iniţiativă, nu pentru că i s-a dat ordin „de sus”.



Ca atât de multe texte ale Bardului britanic, piesa rămâne de foarte mare actualitate. În privinţa asemănărilor dintre Richard al III-lea şi actualul peisaj politic românesc, avem fiecare opţiunea de a decide care personaj actual poate intra în pielea eroului shakespearean. Istoricii ne pot spune că au mai fost de-a lungul timpului contexte similare, cu deznodăminte; poate chiar mai dramatice.



Un lucru este însă cert. Ca să cităm un alt bard, autohton de data asta: „Toate-s vechi şi nouă toate”.



Autorul este consilier al dlui Mircea Geoană, preşedintele Senatului în Parlamentul României şi candidat social-democrat la preşedinţie

si pentru ca doar articolu' asta nu era suficient ca sa ma scoata din papucii de vichend, iata ca -catindatzii barbatusi crin/olin si pese/dac/pro/stanac, prin folosirea cu obstinatzie a componentei feminine din propria familie, nu numai aia pe care o tzin in pantaloni, m'au determinat sa stric o postare pe care ar fi meritat'o, in exclusivitate, Doamna Monica Macovei.

astfel ca domnu' giuana ne oboseste de citeva zile prin intermediu' consoartei sale, bagate'n fatza ca nu s' ce scula pe la crucea rosie, compromitzind astfel o initziativa ce, poate, ar fi meritat sa fie promovata altfel.

iar miine avem parte de citeva momente de neuitat prin intermediul cunascutul spalator tatulici, ca doara barbatushu' crin s'a maritat putzin, si evenimentu merita promovat cum trebe...

am vazut un promo in care aparea si fetitza nevinovata a proaspetei maritate, ce aparea si'ntr'o postare ceva mai veche a mea

vineri, 25 septembrie 2009

in vichendu' asta ne iubim patria cu masca pe figura

hotttt

urmeaza statzia marea revolutzie bugetara din octomrie, peronu' pe partea stinga




d'aia erau asa de linistitzi&plictisitzi crinutzu&mr giuana la prezentarea raportului basesc ?

marți, 22 septembrie 2009

si'a dat foc la valiza

ULTRAPOPULISTU'

cum indraznesti, ma prapaditule, sa te legi de pensiili popo'ului ?

luni, 21 septembrie 2009

impăunesc si'mi pare rău


paunescuiesc pe plaiu' dacia felics, filiala intact


Bilanţul pe care şi l-a făcut preşedintele în faţa Parlamentului a bucurat pe toată lumea prin reamintirea faptelor de arme, a viselor şi a ficţiunilor sale liderului.

(bilantz cu atit mai apreciat de totzi dusmanii presedintelui, printre care se numara, mai nou, si apreciatul bard/ă de partid si de stat.)

Totuşi, în avântul său retoric reînviat (adica, daca a avut vreodata vreo inclinatzie retorica, aceasta i'a murit, intre timp), dl Băsescu a uitat câteva dintre realizările sale cele mai semnificative (tentativa de ridiculizare prin invaluire).

E drept că intrarea în Europa era opţiunea întregului popor român, împlinită de guvernarea anterioară (si de pesede, care, impreuna cu penele-pece, s'a straduit din tozi bojocii s'o sprijine pe doamna Macovei, ce se legana, singura, pe craca guvernamentala). Tot aşa de exact este să recunoaştem că succesele economice ale perioadei nu au fost obţinute de Traian Băsescu împotriva lui Călin Popescu Tăriceanu, ci din contră (adica, pentru neinitziatzi, marele premieru' taricelu' a aparat, cu ghiare, dintzi, si alte anexe, economia romaneasca de spoliatoru' natzional, lucru cu atit mai evident in zilele noastre).
Conform logicii sale de fier forjat (spre deosebire de cea a autorului, care e de sirma ghimpata), prezidentul (cum bine îi zicea judecătoarea cu nume rezonant la cel doamna Pivniceru) (se naste, incet - incet, un cult al personalitatzii judecatoarei comsomoliste printre reprezentantzii politici antedeluvieni, si nu numai) şi-a făcut nedreptatea de-a nu se referi la următoarele vârfuri ale carierei sale (dovada peremptorie ca, de fapt, subiectul n'a avut nici un succes pe plan profesional):

1) Mai ales că dumnealui a romanizat Dacia, căreia, cu multă aplicaţie, i-a zis şi Logan ;

(se'ntzelege ca basescu n'avea cum sa romanizeze dacia, el fiind, dupa cum bine se stie, tatar, apud adrian severin);


2) Traian Băsescu este Ştefan cel Mare, dar n-a declarat-o, pentru că s-a temut să nu-i vină la plată prea multe pensii alimentare;

(cu alte cuvinte, departe de a fi la fel de mare ca stefan cel mare, a fost la fel de futacios, daca nu mai rau)


3) Dumnealui este Mihai Viteazu, dar n-a insistat asupra acestui detaliu ca să nu se certe cu UDMR;

(e clar: secuii 'i vor taia capu')


4) Dumnealui este Horia, Cloşca şi Crişan, n-a vorbit despre asta, căci pe vremea aceea nu era permis pluripartitismul. Dumnealui este şi roata;

(basescu e'n toate, si-n cele ce miine vor ride la soare)


5) Dumnealui a pornit şi a câştigat Războiul pentru Independenţă de la 1877, dar i-a dat Regelui să rostească replica "Asta-i muzica ce-mi place" după ce i-a lăsat tunului libertatea de a trage;

(nici macar tunuri nu se pot trage in tzara asta fara basescu)


6) La Revoluţia de la 1848, Traian Băsescu n-a participat, întrucât nu i-a dat voie şeful său de şantier, Noe;

(sefu' cu arca, din aceasi bransa cu basescu, si'a manifestat spiritu' tutelar, ca sa nu spun tzutzelar)


7) T.B. ar fi fost şi la Răscoala de la 1907, dar venea de la un bal şi nu s-a trezit la timp să pună foc palatelor CDR;

(se reitereaza sabloanele de mare scandalagiu malefic, si betziv)


8) A fost dorit şi a dorit el însuşi să participe la Marea Unire de la Alba-Iulia, pentru a promova Declaraţia Tătarilor din Murfatlarul Dobrogei, dar nu a găsit mijloc de locomoţie să ajungă la Alba, aşa că, dacă nu se ferea, îl prindea ziua de 23 august 1944 pe lacul Sutghiol, cu bărcuţele, şi-l putea lovi;

(pe linga ca se rintareste certitudinea apartenentzei alogeno-tatare a lui basescu, se face si asociatzia cu podgoriile murfatlar care i'ar fi putut imprumuta subiectului caracterul de mare consumator bahic; si din cauza acestui lucru, ne'a inrautatzit relatziile cu germania, alasca, noua caledonie, tzara lui nabucodonosor, pe o perioada nedeterminata, odata cu intoarcerea nelegiuita a armelor la 23 august 1944)

9) A fost trimis la Anvers ca să implementeze capitalismul în Ţările de Jos, dar dosarul său de simpatie pentru serviciile democratice de informaţii din Occident s-a pierdut;

(se certifica prin prezenta ca numitul basescu traian a participat la activitatea de spionaj impotriva aliatzilor nostri naturali, tzarile nato, de partea compromiselor structuri informative ale uniunii sovietice);

10) A vrut să fie el Nicolae Ceauşescu, dar nu a avut loc de Petru Groza, de Gheorghiu-Dej şi de Ana Pauker;

(adica ar fi vrut sa fie personajul cel mai pupat in cur de catre adrian paunescu)

11) Pornise pe calea baletului, dar nu l-a lăsat Petre Roman să se afirme şi el nu s-a lăsat până când nu i-a oferit lui Petre Roman marea debarcare;

(abscons zis, dar e clar ca e de rau, ca nu l'a lasat pe petrica roman sa nu'si urmeze chemarea spre liberalism)

12) A făcut toate reformele agrare, când într-o parte, când în alta a brazdei;

(din ce in ce mai abscons, cred ca a consumat ceva intre timp)

13) Era pe punctul să facă şi reforma Mării Negre, dar s-a împiedicat de un lac rusesc;

(a vrut sa dea si marea neagra la reforma, ca sa poata s'o vinda, noroc cu rusii)

14) A dezvoltat relaţii de caldă posesiune cu toţi licuricii. Dar licuriciul cel mare de peste gârlă i-a refuzat un drum la el în grădină şi i-a băgat un ambasador (bun cunoscător al situaţiei) în ochi;

(se vede pornirea de gelozie, ca din partea unui mare practicant al felatziei, plus complexele de tip oedipian, in urma unor traumatisme petrecute in frageda tineretze, undeva, in fundul gradinii parintesti)

15) A participat cu dăruire patriotică şi cu acelaşi hohot de râs la toate botezurile, nunţile, înmormântările şi restul parangheliilor, cu excepţia parastasului propriului său regim pe care deocamdată n-a reuşit să-l organizeze;

(regim ce se putea sa fie si de slabire, pentru autor, asociat cu o minima constintza a propriului handicap, de a nu se putea bucura de fericirea altora, fara incercarea de a'i subordona, dirija, supra taxa);

16) A făcut toate reformele de care era nevoie: kilometrul e mai lung la ducere decât la întoarcere, kilogramul e mai greu când dai şi mai uşor când iei, nimic din ce promiţi nu trebuie să şi faci. Lâna e la fel de grea ca plumbul;

(sacosa din portbagajul jepului, cu care urmeaza sa lovesti, si sa ucizi, trei persoane nevinovate, e la fel de grea);

17) A încăierat pe toată lumea cu toată lumea şi de aceea vrea să concureze la Premiul Nobel pentru pace;

(premiu ratat, la mustatza, de catre idolul lui adrian paunescu, cel pacificat cu floarea'n gura la tirgoviste);

18) A încurajat tot felul de apa-ridzi şi dispa-ridzi;

(foarteee tareee ! domnu' paunescu, aveam pretentzii, ce naiba ! n'a sarit ritzoaica deloc la cap ? un cenaclu subventzionat, ceva ? nimic ? nenorocitaaa !)

19) A cultivat turismul şi futurismul, mai cu seamă că futurism e un alt nume al ştiinţei viitorului;

(iar se leaga de priapismul lui basescu, si de relatzia futurologica cu ministra turismului, certificata medico-legal de doctorul ciomu)

20) S-a zbătut eroic să-i bage pe Ion Iliescu şi pe Adrian Năstase în puşcărie, dar l-a împiedicat rigidul stat de drepţi;

(ei, asta'i durerea ce ne doare ! noroc cu statul de dreptzi pivniceresc)

21) Nu s-a decis dacă va mai candida sau nu, dar, în fiecare zi, merge din om în om, să-i convingă să nu-l aleagă.

(impreuna cu numerosii militzeni, profesori, invatzatori, preotzi, ce vor incerca contrariul)

22) Traian Băsescu este trecutul, prezentul şi mai mult ca perfectul României.

(noroc cu mostenirea lasata acum douazeci de ani, de cineva, nemuritorul ctitor, carpatziul gindirii, fara filtru)

Acestea n-ar fi decât câteva dintre perlele din coroana băsesciană, pe care domnia sa nu trebuia să le neglijeze. Dacă a spus dumnealui că i se datorează creşterea economică din perioada Tăriceanu, pe care tocmai îl dădea afară din două în două săptămâni, pe motiv că nu merg bine lucrurile, de ce să nu recunoaştem că Traian Băsescu este cioplitorul care a făcut "Babele" din Bucegi şi doinitorul care i-a suflat lui Alecsandri poezie populară?

(am lamurit odata problema, incepe sa se repete, devine obositor, nu'si da si singur seama ?)

Ne lipseşte bărbăţia de a recunoaşte că este singurul şef de stat care, întrebat la o emisiune de televiziune despre Imnul Naţional, n-a reuşit să spună măcar o strofă, cuvânt cu cuvânt din el.

(domnu' paunescu, pai ce facetzi domnule ? facetzi o grava confuzie: asta a fost inainte de a fi basescu presedinte... si'apoi chiar dumnevoastra v'atzi pronuntzat, intr'o lunga serie de emisiuni, pentru schimbarea imnului natzional, sau macar pentru o simplificare a textului, prea lung dupa parerea d'voastra; devenitzi inconsecvent, daca nu paranoic)

Aşa ceva e un fapt oarecare? Au existat români care au murit pentru că au recitat ori au cântat "Deşteaptă-te, române"

(incercare penibila de permutare a tuturor neimplinirilor natziei asupra persoanei fizice basescu, ajuns, intimplator, si tragic, prezidente)

Iată că domnul preşedinte Băsescu tocmai de-aia trăieşte, pentru că nu ştie.

(cine stie cunoaste)

Nu ştie imnul, va­lorile ţării, culturale, ştiinţifice, politice. Acestea l-ar putea încurca, atunci când el dă impresia că e foarte familiar cu toate. Şi hohoteşte întruna.

(aceste cuvinte ne doare)

Nu se ştie, în peisajul în care se află, de care dintre amănuntele pe care le vede râde. E drept că au cam început oamenii să-l întrebe cum e cu trăitul bine,

(pai traiesc bine aia care mai iau si'un surplus de'njuratura de la mogul, ceva maruntzis de zeci de mii de ioro)

dar dl Băsescu mai are încă multe de mărturisit despre existenţa sa bogată în fapte de arme (nici o aluzie la muniţia din zvonuri).

(faptele de inalta tradare, trafic de arme cu teroristi, la fel ca idolu' lu' matale ? pai nu'l mai suspendatzi o data ?)

Ca să-l putem cu adevărat evalua, ar trebui să ne amintim de reacţia unora dintre realităţile care i-au stat cel mai mult în preajmă: vapoarele, unele dintre ele izbucnesc în flăcări, iar altele pur şi simplu dispar.

(dispar ajutate si de fostul - actualul - protector al d'voastra, domnu' vacaroiu, si de prietenul spaga michi, un adevarat mecena)

La fel şi noi, oamenii, noi, concetăţenii săi, noi, cei care îl rugăm să nu ezite şi să ne mai povestească, să-şi atribuie tot ce do­reşte, să ne amintească întâmplări şi gânduri, să ne mintă cu patos, să ne mai întărească în convingerea că însăşi coborârea omului din maimuţă s-a petrecut sub privirea blândă a acestui actor care, de atâtea roluri câte a jucat, nu mai ştie nici el cine e şi trebuie să cheme laboranţii pentru a-l identifica în unicitatea sa tainică.

(cu nervii la pamint - serie noua)

foaia verde d'acasa, de la dictatoru', sa traiasca !

am devenit, ca orice persoana respectabila de virsta mea, un nostalgic al "timpurilor noi" alea care d'abia fac acusica doo'j de ani de cind, cica, ne'au parasit.

al timpurilor da' si al personajelor de p'atunci.

caaaci, cine'si mai aducea aminte de gheorghe vermorel, pardon, wermaht, iihhh, verman ?

io uitasem completamente de existentza lui, pina acu' vreo saptamina, cind il zarisem, pasind tinereste pe strada popa tatu, coltz cu nuferilor, imbracat intr'o impecabila uniforma blug.

pentru cei care au deschis mai tirziu aparatele de radio, si televizoarele, le aduc la cunostintza ca verman era unu' din pionii propagandei de partid in agricultura socialista, prin intermadiul emisiilor de la tvr antedecemvrist. si de la el aflau, uitindu'se la telejurnal, soldatzii, elevii, studentzii, profesorii, cind au sfirsit de recoltat strugurii, cartofii, porumbu', patlagelele, patriei.  chiar daca mai erau jumatate de cules... pentru ca tzaranu' nu prea era pe cimp ! tzaranu era mai mult in capu' locului pindind pin' se cara avtobuzele cu  amarastenii de la oras. ca sa poa' sa fure in liniste.

asa ca n'ai cum sa nu fii nostalgic, mai ales cind il si auzi ridicindu'i mingiutze la fileu prezidentului nostru; ce se pare ca s'a 'ndragostit de cladirea din strada nuferilor, aceasta asigurindu'i doua prezentze lungi de cite o ora la rra in ultima saptamina.

si la o emisiune de maaare interes: "iarba verde de acasa" difuzata la...

o ora din prime time pentru mulsu' vacii...

pe linga evocari ale carierii de marinel, ce fi'vor tocate in urmatoarele zile pe canale: anvers, incendii, numirea pe crucisatoru' flotii cu doar doi ani vechime, domnu' piratu' a reiterat o chestie ce pare sa fie una din liniile de fortza ale campaniei sale.

mindria de a fi roman !

si nemernicia celor ce denigreaza tzara, popo'u', institutziilii...

nu stiu daca isi alege singur temele de campanie sau ii sint impuse de consultantzii politici, da' cre' ca aceasta tema e tot asa de utila pe cit de adevarata e alegatzia precum ca populatzia n'ar mai fi interesata de tema coruptziei. ca  tot se straduie, cu obstinatzie, unii analisti s'o impuna de citziva ani.

imi si imaginez grimasele, locutziunile, localizarile, trimiterile, adnotarile, convivialitatzile condescendente, ale lu' mircia badia cind  o sa ia la shtanga interviu' prezidentului...

ca doar el, badia, mircia badia, a fost unu' din cei vizatzi c'ar denigra tzarisoara.

si daca dom' dictatoru' vrea el sa se identifice cu actualu' statu' palma barba cotu' asta ticalositu, atunci se prea poa' s'o cam ia in bo'. lasind astfel cale libera fantzilor d'obor crinu'+felceru'=love, multe love/

-----------------------------

-----------------------------------------


circulara ff urgenta !!!!

aducem la cunostintza organelor responsabile, antena3 & realitateatv, intentziile criminale ale ipochimenului basesc !

tendintza dictatoriala e cit se poate de evidenta.

calcind in picioare orice respect pentru constitutzie, dictatoru' "in nuce" vrea sa mai stea inca cel putzin doo mandate la cotroceni (in traducere: treicoceni).

RUSHINE !

sâmbătă, 19 septembrie 2009

vichend pe uscate

privirea mustratoare a seniorului

-------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------

ZAICA !

----------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------


gradinilii, de zarzavat, suspendate ale cetatzii lu' bucur

--------------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------------

mestesuguri populare romanesti

-----------------------------------------------------------------------------

-----------------------------------------------------------------------------

noul iubit al elenei basescu era cunoscut inca din vechime, stirile despre el populind vechile ateliere mestesugaresti unde se prelucrau masele plastice

------------------------------------------------------------------------------

------------------------------------------------------------------------------

tinara generatzie pasind, voios, spre viitor, strabatind stravechi urme ce atesteaza superioritatea tehnologica protocronica a spatziului geto-daco-mamular


-----------------------------------------------------------------------------

-----------------------------------------------------------------------------

curtea veche nu e acasa

si aici vin  vremuri cacacioase

---------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------

titan ais

------------------------------------------------------------------------------

------------------------------------------------------------------------------

a se spune repede, fara a se uita pe goagal, pe cine a vrut artistu' sa reprezinte aici

-----------------------------------------------------------------------------

-----------------------------------------------------------------------------

ii curge mucu' si magistrului rebenciuc...

sa se oprescu ?

sper sa mai aiba din hirtia aia higienica

------------------------------------------------------------------------------

------------------------------------------------------------------------------

opritzi gratarele: mosh guerila oprescu apare...

de dupa weceuri, care te face pe tineeee...

-----------------------------------------------------------------------------

-----------------------------------------------------------------------------

ca si revolutziunii, operei asteia ii lipseste o roata

prietenii stie de ce...

---------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------

coop metalica executa garaje, hale industriale, baraci, biserici, etc

--------------------------------------------------------------------------

--------------------------------------------------------------------------

apa e otravita in parcu' lu' piedone

teroristii ie cu noi

------------------------------------------------------------------------

------------------------------------------------------------------------

bula cu buletinu'

-------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------

la margine de bucuresti

coltz cu phenian

------------------------------------------------------------------

------------------------------------------------------------------

depozitu' de calculatoare se transforma, incet, incet, in muzeu

----------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------

ce cauta bulgaru' pe calea dudesti ?

----------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------

noile orologii ale primariei sector trei ce arata cu precizie ora exacta


de doo ori pe zi...

_______________________________

--------------------------------------------------------

coltzu' natzionalistului roman e pe toate gardurile

-------------------------------------------------------- 
------------------------------------------------ 

---------------------------------------------------

si comunistii romani se ascundeau fara sa'i caute nime'...

_________________________________

-----------------------------------------------------------

solutzie fezabila pentru casa popo'ului

sa'ncerce, dom'le cu sequoia

joi, 17 septembrie 2009

daniletz vrea in ceseme

 asa deci:
Doamnă, acum justiţia trebuie să se hotărască în ce sens medierea. Sigur, doamna Pivniceru înţelege un fel de mediere...Eu am avut o mediere între guvern şi CSM, ca vârf al justiţiei. Pe urmă, am aflat de la doamna Pivniceru că nu CSM-ul îi reprezintă, ci asociaţiile magistraţilor. Aici discutăm de magistraţi. Eu consider că în momentul de faţă justiţia încalcă grav un drept constituţional al românilor, accesul la justiţie. Îmi este foarte greu, foarte greu să am în faţă, dacă CSM-ul pentru dânşii nu e bun, dânşii sunt buni, câţiva pe care îi veţi vedea - vă asigur - candidând pentru a fi membri CSM, pentru că la anul sunt alegeri la CSM. Ce vedeţi, nişte lideri din ţară, indiferent cum se numesc, ei sunt acum în bătălie electorală în interiorul sistemului pentru a fi aleşi în CSM. Pentru asta ar face orice, inclusiv blocarea justiţiei. Este aprecierea mea că toţi au ca ţintă să intre în CSM şi atunci fac frumos şi încalcă legea şi Constituţia, pentru a arăta colegilor lor că luptă pentru ei. Bun!

Realizator: Dar judecătorii şi magistraţii, în general, îşi apără nişte drepturi pe care le-au câştigat prin lege.

Traian Băsescu: Prin care lege, doamnă?

Realizator: Legile acelea care le dau dreptul la anumite salarii, că de aceea este problema cea mai...

Traian Băsescu: Nu, doamnă. Aici este o dezinformare pe care...

Realizator: Haideţi să lămurim!

Traian Băsescu: Da. În timpul mandatului domnului Valeriu Stoica, toate sporurile pe care le aveau, cu acordul magistraţilor, au fost introduse în salariu, ca să nu mai aibe un lung şir de sporuri, şi s-a făcut un singur salariu şi mai mergea sporul de vechime, dacă nu mă înşel, dar toate celelalte sporuri au fost incluse în salariu. În anul 2007...au şi făcut eroarea uriaşă că au făcut aprecieri constituţionale la Înalta Curte, deci au încălcat flagrant atribuţiunile Curţii Constituţionale, şi legea abrogată în timpul ministrului Stoica, prin care sporurile erau transferate în interiorul salariului, dânşii au spus că nu e constituţional. Eu vă redau exact sensul la ceea ce au făcut: că din punct de vedere constituţional acea lege abrogată este valabilă, că o consideră dânşii, drept pentru care şi-au aplicat sporuri, în baza unei legi abrogate. Eu am deschis conflicte între puterile statului la Curtea Constituţională, am câştigat şi totuşi dânşii spun: 'Aveţi în Constituţie că hotărârile judecătoreşti au putere de lege? Ei, noi ne-am dat salariile astea şi trebuie să le plătiţi'. Păi, a crea un astfel de precedent este groaznic. Păi, înseamnă că îi facem pe judecători miniştri de finanţe. Nu mai e nici o certitudine pe utilizarea banului public pentru salarii. Deci, acest lucru este greşit. Justiţia a mai făcut un lucru care, din punct de vedere profesional, a însemnat un alt blam - dincolo de faptul că nu le-a dat dreptate Curtea Constituţională în amestecul Înaltei Curţi în chestiuni constituţionale - a mai făcut un lucru: au făcut dânşii plângere la Curtea Constituţională să se constate că sunt valabile hotărârile lor judecătoreşti. Au pierdut din nou la Curtea Constituţională. Dacă totuşi suntem cu o justiţie care nu respectă hotărârile Curţii Constituţionale, avem o altă problemă. De aceea, eu sunt foarte reticent în a mă angaja în discuţii cu cei care se proclamă a fi rezultat...a fi liderii reali ai celor care muncesc în justiţie. Sunt foarte reticent, pentru că - o să vedeţi - vor apărea şi nişte evoluţii politice, în care partide vor sări să apere justiţia. Nu voi intra în acest joc. Mă tem că există o puternică amprentă politică în atitudinea la vârful justiţiei şi acest lucru îmi este confirmat şi de alt lucru. Mandatul domnului preşedinte Popa a încetat la 1 septembrie. Am făcut scrisoare CSM-ului, să declanşeze procedurile de desemnare a unui nou preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Nu ştiu ce vor face. Cert este că îşi propuseseră să dea doamnei Bărbulescu un mandat interimar de şase luni. Deci, pentru dânşii legea nu există. Dânşii aveau obligaţia ca în 30 de zile de la expirarea mandatului dlui Popa să-mi propună un alt preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Sper să revină la lege. Sigur că este un joc politic. Un grup de judecători importanţi, probabil majoritatea din CSM, vor ca desemnarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se facă de către un alt preşedinte, nu de actualul!

Realizator: Joc politic, înţeleg, în care nu doriţi să mai interveniţi.

Traian Băsescu: Nu.

Realizator: Şi soluţia aceasta ar fi?

Traian Băsescu: Care?

Realizator: Un nou preşedinte care să intervină?

Traian Băsescu: Nu, nu, eu nu vorbesc...dânşii aşteaptă un nou preşedinte pentru desemnarea...

Realizator: Asta este soluţia din punctul dumnealor de vedere, evident, asta...

Traian Băsescu: Pentru desemnarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar eu nu am avut nici o jenă să le spun acest lucru la CSM, deci nu spun aici o noutate.

Realizator: Deci, încă o situaţie care aşteaptă alegerile!

Traian Băsescu: I-am atenţionat că au intrat într-un joc politic, bineînţeles, ştiind şi nişte legături şi inspiraţii de la un anume partid, afinităţi politice, numiri anterioare; le ştiu foarte bine şi veţi vedea - eu vă dau scris - că mai devreme sau mai târziu va fi reacţie de partide politice pe tema justiţiei, în loc să stea, să nu se bage.

ce'i aia "leberal de stinga" ?

am intrat azi prin citeva bloage ale liberalilor de stinga.
e posibil sa se eziste asa ceva ?
da; daca nu visez...
din momentu' asta pot sa decretez, cu asupra de certitudine, ca visu' lu' basescu de a se configura alea doo fortze politice, pe esi(e)chieru' bastinos, s'a infaptuit cu succes.
astia's papagalii care se bat cu pumnii'n pept ca iei l'au votatara pe matrozu' dictatorial, da' acu', gata, s'o zvirsit, sa li se usuce minurile care'or mai facea'o vreodat'.
daca'i crede cineva !
pen' ca ie o gresala, mare, de logica la astia care vor sa nasca o la fel de mare miscare de massa.
io, par examplu, ca fost, si, mai mult ca probabil, viitor votant basesc, nu ma identific cu o anume culoare. nici macar din spectru' optic, dar'mite politic !
cu toate astea liberalo-stingistii astia peremisti arunca, impreuna cu idolu' lor de pe antene, spre mine, spre cine ? cu apelativu' asta, cica, infamant de "portocaliu"
pai bine, bai, loazelor, daca spunetzi c'atz votatara in 2004 impotriva lu' nastacase, inseamna ca si voi insiva atz fost portocalii, baaa !
si cum nu stiu ca intre timp sa se fi produs partajarea simbolico-juridica a aliantzei DA, nici culoarea respectiva n'a fost. asa ca va injuratzi, ca prostii, pe voi !
sau, ceea ce cred ca e, de fapt, adevaru': n'atzi fost, ba, niciodata, portocalii, si, deci, si ca urmare, nici nu l'atzi votat vreodata pe baselu.
cum nici crinutzu, patricu, taricelu, si multzi altzi liberaloizi asistentzializatzi n'au facut'o !
voi speratzi din tot sufletzelu' vostru mic si negru sa iasa bombonelu !
ca si acu'...
sperantzia voastra ramine tot la taica ilici, si la scutieru' lui, cosminca
ca prea uritzi, cu atita patima, o culoare si ia acolo...