dacă'i adevărat că evaziunea fiscală și spălarea de bani a rusnacilor de la lukoil pun(e) în pericol locurile de muncă ale celor peste 3.000 de angajatzi, oare evaziunea fiscală și spălarea de bani efectuată de statul romun, devoalată d'un ofitzer acoperit, actualmente descoperit, răzvan temeşan, ce fac(e)?

 
Reporter: Aţi declarat că aţi fost agent acoperit şi că v-aţi deconspirat.
   
Răzvan Temeşan: Nu, m-a deconspirat ziarul "România Liberă" din 2002 prin publicarea fişei de recrutare, care însă nu era semnată.
Eu am replicat atunci ca un ofiţer acoperit, că nu pot să răspund, pentru că asta ar însemna să încalc secretul de stat. 
După vreo trei ani, a apărut domnul Ioan Talpeş la televizor şi a confirmat că sunt adevărate informaţiile publicate de România Liberă şi că el însuşi a semnat ordinul de recrutare. 
Atunci, având în vedere că Ioan Talpeş era fostul şef al Serviciului de Informaţii Externe (SIE), nu mai puteam să spun că nu sunt ofiţer pentru că deveneam ridicol.
Cineva a vrut să mă compromită nu în România, ci în străinătate, pentru că eu aveam, şi încă mai am, o reputaţie cum nu mai are nimeni din România.
 
Reporter: Aţi declarat recent că aţi recuperat o parte din banii lui Ceauşescu. 
   
Răzvan Temeşan: Nu este vorba despre banii lui Ceauşescu. Şi aceasta este dovada influenţei pe care cercurile infracţionale o au asupra opiniei publice şi asupra formării opiniilor în România. 
Istoria se prezintă altfel.
Înainte de 89, Nicolae Ceauşescu era şeful statului şi a impus o lege în baza căreia nu se mai puteau cheltui bani din conturile statului decât cu aprobarea lui personală, prin decret al consiliului de stat al preşedintelui. 
Când Ministerul Comerţului Exterior sau Banca Naţională aveau nevoie de cheltuieli, iar în planul lor nu mai era nimic, pentru că exista o rigoare absolută, trebuiau să se ducă cu note speciale la tovarăşul Nicolae Ceauşescu să le dea o semnătură ca să poată încasa nişte bani. Şi, atunci când discutau colocvial între ei, subalternii lui Ceauşescu spuneau: "Hai să facem o notă să ne dea tovarăşul de la el"!
Şi de aici a existat legenda că Ceauşescu avea banii lui. Erau de fapt banii statului. 
Ceea ce am spus eu, de fapt, a fost că am recuperat bani din operaţiunile comerciale, de management comercial şi financiar pe care Securitatea le făcea prin operaţiuni speciale. 
Este la mintea cocoşului că orice serviciu de informaţii din lume se foloseşte de firme fantomă şi spală bani ca să îşi desfăşoare activitatea. Un serviciu secret nu poate să-şi plătească spionii prin ordin. De obicei, folosesc firmele cu pui congelaţi.
Această spălare de bani este tolerată de autorităţi pentru că, altfel, ar însemna să îşi dea în vileag operaţiunile, reţelele. 
Cu alte cuvinte, nimeni nu are voie să spele bani pentru că s-ar duce la puşcărie, cu excepţia statului care are voie să spele bani ca să-şi ascundă operaţiunile secrete.





intrebarea se bazeaza pe semnalarea lui cristian, caruia se cuvine sa'i multzumesc, cum probabil ca trebuie sa'i multzumim si d-lui temesan precum si nenumaratzilor lui coledgi, mai mult sau mai putzin acoperitzi



PONTA PRESEDINTE AL CHINEI VREM!我們的蓬總裁