hysteria, minut cu minut: нула на нула pentru ilie dobre

25 a patra doo mii trei'spe, bucharest, romunia, radio sport total fm, orele cin'spe trecute fics, dupa doo zile de folbal la vax in care neste echipe spanioloaice, mult iubite si stimate, inclusiv pe plaiu romunesc, au primit opt goluri de la niste anonime alemane.

pai, in aceste conditzii, ce fac sacu si petecu, banciu si stanescu, timp de mai bine de 45 de minutzele de la 'nceputu' emisiii?

exicitatzi d'o declaratzie facuta cine stie p'unde de catre péter eckstein-kovács (pentru cine nu cunoaste, asta'i unu din hungur-bungurii "de bine" din peisagiu' politic-os baștinos, care, in urma prestatziilor avute - printre care figureaza si o dimisie d'onoare din fonctzia de consigliere basescian, pe motiv de rosia montana multi-gold corporeișin - a fost propus de catre doamna alina mungiu pippidi - ceea ce nu'i putzin lucru! - si sustzinut inclusiv de catre susemnatu, pentru fonctzia pobleca d'advocat al popo'ului, in locu leguminoșilor numitzi de catre romunii verzi p'acest post, de la origini pina'n prezent), in legatura cu articolu' unu al constitutziii noastre sfinte si dragi iliesciste, domnii banciu si stanescu au des bătut laptzii mămăligichi-natzionalismului domniilor lor pina le'o dat borsu pa nas, facind, din ou, lungi incursiuni in historia zbuciumata a acestor triste meleaguri, cautindu'i la arborele genealogic de supt șeaua calului pe actualii conlocuitori de origine asiatica, pentru ca, intr'un final glorious, s'aduca, drept argument suprem, citate abundente dintr'un profesor universitar sirb de prin novi sad, in care acesta facea misto (desi baetzii nu s'au prins) de blegii de rumuni care le permit atitea mincatorilor de carne cruda cu multa paprika, de pe pozitzia unui apartzinator al vaginicului popor care a reusit sa'si faca praf tzara, de altfel infloritoare, in urma unor aprige razboae, cu sute de mii de mortzi si ranitzi, purtate cu con-locuitorii fostei federatzii yugoslave care vorbeau aceeasi limba cu ei.

stitzi ceva?

in conditziile astea, mie incepe sa'mi fie dor de iliutza dobre!

ps:

banciu a continuat si'n seara asta, cum face cam de fieșcare data cind are acces la microphoanele si camerele de loat vederea ale patriii, sa'si batza joc de natzia majoritara, din rindu careia face el insusi parte, in privintza modului cum administreaza teritoriu pe care d-zeu si marile puteri i l'au lasat in folosintza.

ura de sine, de care sufera in genere ruminu, nu'l 'mpiedica pe acesta sa pretinza dragoste netzarmurita din partea altora, a hungur-bungurilor cu osebire, dragoste eventual insotzita de gesturi complementare bine-venite, cum ar fi: batutu de pas de defilare atunci cind trec p'in fatza f'unui drapel natzional romunesc fîlfîind.

fîl fîl, fîl fîl...

Peter Eckstein Kovacs? Ba Bine Că Nu!

(...)

Instituţia Ombudsmanului (Avocatul Poporului) a fost prima dată creată de regele Carol al XII-lea al Suediei în anul 1713, deşi abia prin Constituţia din 1809 a ajuns la o formă apropiată de ce cunoaştem noi azi. A apărut ca urmare a demascărilor repetate ale corupţiei guvernamentale de către presă şi opoziţie şi a unor consecinţe dezastruoase în plan militar ale proastei guvernări. Astea au dus la un context în care s-a acceptat că orice documente pe baza cărora se iau decizii guvernamentale trebuie să fie publice. Avocatul Poporului poate, fie individual, fie prin sesizare, să consulte orice document guvernamental, public sau secret, şi să ceară guvernului sau Parlamentului schimbarea unei decizii sau amendarea legislaţiei. Nu poate impune acest lucru: forţa sa e doar forţa dreptăţii şi a opiniei publice. Dacă la ora asta există în lume 135 de Avocaţi ai Poporului (de la doar 47 în 1990) e pentru că instituţia a fost foarte promovată în efortul de democratizare de după sfîrşitul războiului rece. Şi dacă speranţele nu s-au adeverit, şi foarte rar a ajuns Ombudsmanul să joace un rol aşa de important ca în Suedia este că peste tot puterea a încercat să şi-l însuşească, să anihileze caracterul fundamental al instituţiei, care este de cenzor al puterii. Dar, dacă la agenţiile anticorupţie nu am vreo speranţă (statisticile arată că ţările nu reuşesc doar cu agenţii anticorupţie să devină mai puţin corupte; dimpotrivă, acestea devin instrumente politice, sau dacă au şefi independenţi aceştia sînt daţi afară), în schimb la Avocatul Poporului situaţia e la limită (statistic vorbind): unul-doi avocaţi ai poporului care ar funcţiona (adică în acele ţări corupţia ar face un pas înapoi) ar aduce semnificaţia statistică, şi atunci am şti că merită să luptăm să facem mai autonome aceste instituţii, nu să le închidem. Vă spun deci, şi ştiu ce spun, că sîntem aproape de pragul de semnificaţie, dar încă sub el. Şi, cît peste tot în lume majorităţile parlamentare o să mai numească agenţi supuşi lor în aceste poziţii, nici nu vom vedea vreun progres.

Nu cred că dl. Ponta îşi face iluzii că dl. Barroso nu monitorizează strict această numire. Acesta e testul obiectivităţii şi al capacităţii noii puteri, deocamdată temporară, de a permite existenţa măcar a unei instituţii independente care să poată juca rolul de apărător al intereselor celor fără putere împotriva puterii. În acest context, desemnarea drept candidaţi de către partide a exact acelor candidaţi pe care îi aveau şi anul trecut pe vremea asta e o greşeală enormă, care arată din pornire că nu s-a înţeles ce aşteaptă europenii de la noi. Domnul Dorneanu o fi un om onorabil (numai dacă stenogramele PSD din 2004 au fost un fals), dar este un înalt demnitar PSD (fost preşedinte al Camerei Deputaţilor), deci nu poate juca rolul de independent. Dnul Gheorghe Iancu, ales cu oarecare scandal de PDL data trecută, s-a purtat foarte onorabil, dovadă şi concedierea lui, dar nu se poate întoarce, candidat al PDL, ca să reprezinte opoziţia parlamentară. În mod evident nici unul din cei doi nu îndeplinesc condiţia de bază cerută de dl Barroso, aceea de a întruni încrederea tuturor părţilor. M-aş fi aşteptat ca vara să treacă în căutarea febrilă a acestei persoane, dar USL a preferat să discute de pomană despre numărul votanţilor după fapt şi deci să pierdă vreme şi imagine, în loc să se preocupe cum să marcheze un punct (că are dreptate dl. Ponta în acelaşi interviu că PR-ul lor extern a fost "defectuous"). Iată, ofer eu o soluţie, şi nu e un secret că am la mine în Inbox capacitate de PR extern mai mare la ora asta decît tot USL plus bieţii ambasadori prinşi la mijloc între dl. Corlăţean şi dl. Băsescu (singurii alţi oameni cu asemenea capacitate sînt la Băsescu). Soluţia se numeşte Peter Eckstein Kovacs. Ar fi de extraordinar efect în străinătate, în loc să se tranşeze prin decizia impusă a majorităţii, ca avocatul poporului să fie ales un avocat minoritar, reputat că în viaţa civilă apără pro-bono cauzele celor slabi, ecologist, liberal, fost şef al Departamentului de Relaţii Inter-Etnice. Şi să fie ales prin consens, să cădem la o înţelegere între români şi maghiari, între partide şi societatea civilă, între stînga şi dreapta, pentru alegerea acestui om bun.

vezi tu, alinutza, tată, și kovacs ăsta'i tot băsist împuțit, chiar dacă si'o dat dimisia pe motiv de roșia montana!

m'a lovit un gind! (mai bine ma lovea trinu'n gara la sinaia :))

sa fie rosia montana singuru' proect

al "reformatorului" basescu

care sa reuseasca?

pariu 
(asa, transpartinic )
 cu frica?

il felicit si io pe
Peter Eckstein Kovacs 
ca sa nu se plictiseasca gotziu singur