Se afișează postările cu eticheta elwis saftoiu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta elwis saftoiu. Afișați toate postările

miercuri, 17 aprilie 2013

o (gă)oază de normalitate:
planeta (r)adio




stiu, am auzit ca aseara a fost felics edmundovich djerjinski la tevere unu.

mie nu'mi pasa, pentru ca eu sint cuplat, de ceva vreme 'ncoace, la un altfel de flucs, care difuzeaza la ora asta (1,30AM) o montare radiophonica dupa "revizorul" de gogol, o inregistrare de prin anii cin'zeci, cu giugaru, beligan si altzi monstri sacri, de existentza carora generatziile actoale vor putea face mult si bine abstractzie, ca nu'i obliga nici macar marea adunare natzionala s'afle ca nu mircea badea, bendeac or chiar radu banciu sint piscurile artii interpretative actoricesti de la romunia, forevar.

pentru putzinii demodatzi care prefera sa le fie gidilate urechile in mod placut de altfel de voci decit ale danei grecu sau robert turcesqiu, tziu sa precizez ca, la adresa care se ascunde sub unu din linkurile de mai sus, se transmit non stop astfel de inregistrari subversive, in ultima saptamina avind ocazia sa degust o serie de spectacole facute dupa operele unor mari rusi, pe linga gogol, mi'i mai amintesc pe cehov, ilf si petrov,  suksin, tolstoi, ba am mai auzit si niste dramatizari dupa dostoievski.

toate astea multzumita radiodifuziunii romune, ramasa, d'ocamdata, libera de restructurari elwis saftoiene, care tocma ce'si publica astazi bi-lantzu amintirilor politico-financiare, din care aflaram ca honarabela institutzie esi'n cistig, mic, da' vesel, dovada da management datator de doi bani sperantzia pentru nostalgicii vremurilor demult apuse, soimii cozilor si vanghelioanelor, carora o antena satelor sau o romunia actoalitatzi le este inca oxigenu' zilnic.

aflai, printre altele, dintr'un articol de blog al prietenului plesu, ca si p'acolo se poarta simbete - si alte zile ale saptaminii - de catre conducerea impusa de organilii da partid si de stat:

Hotărîri de anvergură au apărut, din cîte aud, şi la Societatea Română de Radiodifuziune. Noul Preşedinte Director General a observat, grijuliu, că personalităţile invitate să colaboreze, cu talentul şi prestigiul lor, la realizarea emisiunilor culturale, sunt plătiţi (fie şi cu sume ridicole) din bugetul instituţiei. Or, din bugetul instituţiei nu pot fi plătite decît salariile - mai mult decît consistente - ale superiorilor ei, în speţă salariul PDG-ului. Aşa că, de-acum încolo, toţi scriitorii, actorii, muzicienii care vor „presta” servicii de specialitate la Radio o vor face pe gratis. Capitalism original. Un fel de haiducie pe dos. Se ia de la săraci şi se dă la bogaţi. Dacă vrei să iei bani de la Radiodifuziune nu e rentabil să faci emisiuni. Trebuie să ajungi şef şi să nu faci nimic. Iar CV-ul tău trebuie să conţină unele suspiciuni de incompatibilitate, ba chiar, dacă se poate, cîteva neclarităţi de competenţa CNSAS.



inseamna, daca e sa luam drept bune cele afirmate de mista plesu, ca insasi notziunea de teatru radiophonic va disparea din galantarele productziunilor radio romunia, asa cum, fara gretzuri, o disparut, d'atita amar de vreme, notziunea de teatru teve (e drept c'ala erea mai mult cu activisti d'ai printzului radu duda), si uite ce bine'o ajuns tevereu acuma!

oare o disparea si radio romunia cultural, cum o dispărut tevereu asijderea, pe care exista și oaze de normalitate, cum e cea reprezentata de "planeta radio", o emisiune ce mi'a ramas intiparita'n minte dupa ce am ascultat o editzie de acum citeva luni in care realizatorul (imi pare nespus de rau ca nu pot sa'i popularizez numele) se lua la intrecere cu invitatzii (erau o doamna si un domn - ceva șăfi mari pe la "apele romune") in producerea de platitudini si enormitatzi, pe un strasnic fond de agramaticalitatzi ce erau pasate de la unii la altzii intr'un ping-pong de mai mare dragu, care ping-pong m'o facut pina si pe mine invidios ca n'am sa pot in veci pururi sa fiu atit de normal si spontan ca ei.


(sa fiu corect: exista pe radio cultural o sumedenie de emisiuni pe care le ascult cu mare placere,  iar exemplul cu "planeta radio" mi'a venit in minte doar ca sa ilustrez ce misto e ca mai exista si oameni ce'si duc existentza in institutziile de stat, la fel ca 'nainte de rebolutzion, indiferent de nivelu' la care performeaza, ceea ce'i minunat si linistitor)


duminică, 17 februarie 2013






papa bun,
cu cheleap ulii,
din ou la tvr!

dupa un pupincourist intermezzo ghedesist, iata ca tvr-u revine la adevaratele valori: 

printre aceste mari valori, eu l'am remarcat pe marele specialist in papa, bogdan "pielea pulii" chireac

marți, 9 octombrie 2012

DOUĂ

LO(Ă?)TURI

Scrisoare deschisă către domnul Traian Băsescu
May 29, 2012

Acum şapte ani, la presiunile dumneavoastră şi ale subordonaţilor politici, am demisionat din funcţia de preşedinte-director general al TVR. La acel moment, făceam o fotografie sumară a situaţiei în care lăsam televiziunea publică: 20 de milioane de euro profit net pe anul 2004, 17 milioane de euro în conturi, sub 3000 de angajaţi, spaţii de producţie şi de birouri nou construite (mii de metri pătraţi), procesul de retehnologizare într-un stadiu avansat, operaţiunea de rebranding – o reuşită pe plan intern şi internaţional, poziţia doi-trei în topul naţional al audienţelor TV şi, cel mai important, faptul că angajaţii redobândiseră mândria de a lucra în TVR. Televiziunea Română devenise „imaginea timpului său”, ajungând o instituţie puternică şi respectată.

Astăzi, Televiziunea Română, pe care aţi aservit-o şi aţi umilit-o cum niciodată nu s-a mai întâmplat, înregistrează pierderi economice uriaşe, cumulează datorii de aproape 150 de milioane de euro, personalul este supradimensionat (3500 de angajaţi) prin angajarea ziariştilor obedienţi şi oferirea de sinecuri clientelei politice, audienţele sunt prăbuşite (tronsoane lungi de timp cu audienţe zero), este decredibilizată şi lipsită de respect public, iar lista dezastrelor poate continua. Un amănunt: actualul preşedinte-director general, Alexandru Lăzescu, a fost numit de dumneavoastră personal.

Cine e vinovat de ce s-a întâmplat în aceşti şapte ani? În primul rând Traian Băsescu. Aţi dispus aservirea TVR cu orice preţ, ordinul fiind executat de Mona Muscă şi Raluca Turcan, ajutate de un şir lung de cozi de topor, ce au beneficiat de colaborarea unora dintre şefii TVR şi de susţinerea unor acoperiţi din presă. Băsescu-Muscă-Turcan este triumviratul care a declanşat distrugerea TVR. Punând conducători incompetenţi, aţi obţinut garanţia fidelităţii lor, iar, ca recompensă pentru slugărnicie, le-aţi dat mână liberă la jaf.

Problema depolitizării TVR v-a fost doar un subiect de campanie electorală. După alegeri, v-aţi întrecut înaintaşii, subordonând-o politic şi mai mult, ca de altfel pe toate celelalte instituţii publice. Tot ce aţi reproşat cândva altora aţi făcut înzecit odată ajuns la putere: „corupţie la vârf”, trafic de influenţă, politizare excesivă, nepotism, impostură etc.

Aţi câştigat alegerile din 2004 cu sloganul „Dreptate şi Adevăr”. În fapt, lucrurile au fost exact pe dos, guvernarea dumneavoastră a stat sub semnul nedreptăţii şi al minciunii, pe fundalul unei stări conflictuale pe care aţi avut grijă să o alimentaţi permanent. Sloganul mai potrivit ar fi fost „Jaf şi incompetenţă”, pentru că în TVR, ca în întreaga ţară, asta s-a petrecut. Este uluitor cum în numai şapte ani au fost prădaţi aproximativ 150 de milioane de euro! Iată „eficienţa” regimului Băsescu şi felul în care s-a concretizat mult clamata „modernizare a statului”. Multiplicând situaţia dezastrului din TVR la realitatea celorlalte instituţii publice, avem dimensiunea ororii unei politici de destabilizare a structurii de rezistenţă pe care stă orice stat suveran. Dumneavoastră vă aparţin cuvintele care sună ca un blestem: „statul nu mai poate fi responsabil pentru fiecare dintre cetăţenii săi”, ce au declanşat cel mai crunt individualism, maximizând indiferentismul social. În fapt, aţi militat pentru un stat iresponsabil, condus de indivizi responsabili doar pentru propria lor îmbogăţire şi preocupaţi să-l menţină captiv cu orice preţ.

Nu aţi fost un preşedinte-jucător, ci un preşedinte-distrugător, spre nenorocirea multor români. Veţi spune că nu aţi făcut totul de unul singur, că la ruinarea sistemului public (mass-media, sănătate, învăţământ etc.) şi la haosul general din administraţie au contribuit şi alţii. Sigur că nu aţi demolat solitar, dar cei care v-au pus planurile în fapte au fost aleşi de dumneavoatră dintre fidelii incompetenţi şi şantajabili, deci uşor de controlat într-un sistem structurat după reguli mafiote, România cotropită fiind sistematic spoliată şi siluită. Dacă CSAT ar funcţiona normal, ar fi trebuit de mult să se autosesizeze de pericolul pe care l-aţi reprezentat pentru România.

Cine ştie de cât timp va fi nevoie să se repare dezastrul pe care îl lăsaţi în urmă? Sunt stricăciuni care nu vor mai putea fi vreodată îndreptate. Aţi degajat atâta ură împotriva propriei ţări, încât epoca Băsescu va rămâne în amintire ca un coşmar, trauma războiului pustiitor pe care l-aţi purtat aiurea cu propriul popor, o calamitate pe care aţi abătut-o asupra României într-o perioadă istorică în care i-ar fi putut fi mult mai senin. Niciodată nu au fugit din propria lor ţară atâţia români, niciodată n-am trăit atâta dezrădăcinare. De data asta, răul cu care românii s-au confruntat a fost nu numai imens şi perfid, dar a venit din interior, de aceea şi doare atât de tare, iar răul poartă numele dumneavoastră, domnule Traian Băsescu.

Dincolo de durerea de a vedea distrusă munca mea şi a colaboratorilor mei din TVR, vă sunt recunoscător pentru că, încercând să-mi faceţi rău acum şapte ani, mi-aţi făcut un mare bine, determinându-mă să mă întorc la vechile mele preocupări, departe de mizeria fizică şi morală care a înflorit, sufocând ţara în epoca Băsescu şi, pentru asta, vă mulţumesc.






Oct 07
Delirul din TVR
Nori de furtuna

L-am văzut pe Elwis C. Săftoiu ieşind disperat să comunice, în fapt să se facă de râs încă o dată. De la aiurelile cu Euronews, la interviurile jenante date pentru Hotnews şi Antena3 – a amestecat minciuna cu fanfaronada. Delirul groparului TVR este efectul febrei pe care incompetentul violent o capătă din cauza propriei imposturi, impostură ce începe să provoace dezastre unul după altul. Neştiind parcursul istoric al televiziunii publice române şi neînţelegând mecanismele ei de funcţionare, Elwis C. Săftoiu a făcut aprecieri jignitoare la adresa profesioniştilor din TVR, lucru nedrept pentru mulţi dintre angajaţii a căror singură vină este că sunt conduşi de unul ca Elwis C. Săftoiu.

Unii dintre angajaţii TVR nu mai aşteaptă mascarada restructurării şi pleacă deja la alte televiziuni. Pleacă meseriaşii care nu vor să fie umiliţi dând simulacre de concursuri. O parte dintre profesioniştii adevăraţi părăsesc TVR sau o vor părăsi, scârbiţi de toate câte se întâmplă acum… Apropo, ştiţi că în ROF al SRTv este înscrisă obligativitatea angajatorului de a asigura obiectul muncii şi condiţii necesare desfăşurării profesiei? În schimb, angajaţilor din TVR li s-a impus să stea de pomană şi să asiste cum totul se năruie.

Trist este faptul că unii angajaţi sau foşti angajaţi din TVR şi-au mai tranzacţionat încă o dată conştiinţa devenind complici ilegalităţilor comise în numele restructurării. Unii au cedat la oferta de a intra în comisiile de evaluare, având astfel nu doar garantat locul în TVR, dar şi asigurată una dintre opţiunile cu care au fost ofertaţi: “Ce-ţi doreşti, emisiune sau să fii şef?” Aceasta a fost nada cu care unele “caractere” au fost cooptate în respectivele comisii. Câţiva dintre cei abordaţi cu întrebarea de mai sus m-au întrebat ce ar putea păţi în consecinţa faptului că au refuzat târgul. Nu ştiu cum se vor răzbuna Elwis C. Săftoiu şi C. Zgabercea, dar sigur ştiu că cei care au refuzat vor avea conştiinţa împăcată şi vor putea să-şi privească în ochi colegii fără să le fie ruşine.

Printre membrii Comisiilor de evaluare regăsim politicieni, membri marcanţi ai alianţei USL. Dincolo de “ciudăţenia” de a fi fost nominalizaţi numai politicieni dintr-o singură parte a spectrului politic, numirea în comisiile de evaluare a unor politicieni este o mare eroare. Vorbim de ani de zile de depolitizarea televiziunii publice ca astăzi să fie politizată la maxim prin astfel de ingerinţe într-un proces de selecţie ce ar fi trebuit să fie construit doar pe criterii exclusiv profesionale şi înafara oricăror influenţe politice. Cred că niciodată TVR nu s-a confruntat cu o mai mare presiune politică ca în această perioadă, să ne reamintim că actualul PDG este un activist de partid, fost şef de serviciu secret.

Elwis C. Săftoiu, C. Zgabercea şi colaboratorii lor au pregătit o cerere-capcană pe care o prezintă ca obligatoriu de semnat de către toţi angajaţii. Din cererea de înscriere rezultă că angajatul e cel care solicită “înscrierea în procesul de selecţie”, în vederea obţinerii unui “viitor loc de muncă” şi că este “de acord cu Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea selecţiei salariaţilor SRTv”! Cu această şmecherie se încearcă anularea efectelor juridice ale ilegalităţilor şi erorilor de procedură comise de către şefii TVR în toată această perioadă. Intenţia perfidă este ca prin semnarea Cererii de înscriere să-l determine pe angajat să-şi solicite singur pierderea actualului loc de muncă! Grav este că toate documentele legate de procesul de restructurare (Regulamentul, Cererea de înscriere, Anexele) nu au fost aprobate de Consiliul de Administraţie, aşa cum nici componenţa comisiilor de evaluare nu a fost aprobată de CA. Toate documentele aduse la cunoştinţa angajaţilor prin publicarea lor pe intranet, duminică 7 octombrie 2012, sunt consecinţa unui ordin al PDG al SRTv datat 2 octombrie 2012. În realitate, se pare că ordinul este antedatat, 2 octombrie 2012 corespunzând zilei de dinaintea publicării în M.O. a hotărârii CCR de demitere a celor 8 membrii numiţi politic în CA al SRTv, printre demişi figurând şi Elwis C. Săftoiu. Altfel spus, data de 2 octombrie a fost ultima zi (legală) de lucru ca PDG al SRTv a lui Elwis C. Săftoiu. Doar că în toată această perioadă, din 3 octombrie şi până astăzi, 7 octombrie 2012, Elwis C. Săftoiu a venit la serviciu (cum de i s-a făcut accesul în incinta TVR, cine i-a permis folosirea biroului şi a maşinii de serviciu etc?) şi a acţionat în sensul continuării procedurilor de restructurare, făcând în această perioadă şi declaraţii publice în acest sens, ca şi cum ar fi continuat să ocupe legal funcţia de PDG al SRTv. Este evident o uzurpare de funcţie şi, pesemne, fals în acte publice dacă este adevărată antedatarea documentelor publicate pe intranet duminică 7 octombrie. Uluitor câte ilegalităţi, câte falsuri şi toate pe fondul unei enorme incompetenţe girată politic!

Chiar dacă Elwis C. Săftoiu îşi va duce proiectul de demolare a TVR până la capăt, pe lângă mormanul de moloz pe care-l va lăsa în urmă vor fi sute de procese pe care angajaţii le vor câştiga, unii dintre aceştia nu atât pe motive de substanţă, ci pe baza multelor ilegalităţi şi a lipselor de procedură pe care Elwis C. Săftoiu, C. Zgabercea şi colaboratorii lor le-au făcut. Atât de prost a fost întocmit acest proces de restructurare, în conţinut şi în formă, încât el nu doar că nu va restructura şi moderniza televiziunea publică din România, ci o va culca la pământ generând ulterior, prin procesele pe care TVR le va pierde în favoarea angajaţilor concediaţi, hotărâri judecătoreşti de reintegrare în muncă şi plata de despăgubiri. Şi toate aceste daune nu le vor plăti groparii, ci “mortul” TVR.

marți, 3 iulie 2012

jos laba păroasă pedelistă
dă pă plagiatu' lu' ponta!

văz ca  buldogii bevebisti asezonatzi cu carnitză proaspată  de cristi preda, ca să'i sensibilizeze gustativ pă amaritzii de 'telectuali șovăielnici, nu mai au răbdare ca brigănzile roșii cu tricoloare usele să'si rupă nas-gitzii si urechile, așa cum bine și mișto de tine, mine, fabrici si uzine au pornit, și vor să scoatză  lumea'n stradă, parcă le'ar fi dor d'o mică fugăreală cu strigături.

din pun'tu' ăsta de vedere mă văd nevoit să fiu iar d'acor' cu magistru' cristoa, care'i sfătuiește pe bevebisti să stee dreacului în banca lor, că poulimea n'a uitat'o, încă, pă duduka, și nici n'a procesat informatzia că dînsa face opozitzie constructivă din interior.

lăsatzi'i, băi, p'ăia "cu ghilimelele" s'o facă, c'o fac mai bine și mai credibil decît voi, dinozaurilor!

ochii plînsi ai poulimii  sînt ocupatzi cu altceva acuma, mînatzi "pe la spate" (cunoastem prea bine, cardiaci dumneavoastră, expresia "fund de ochi", nu?) de doamna memorialului durerii'n cur romunesti, ca și de altzi domni si doamnitze "de bine", mai mult sau mai putzin exilatzi/exilate din realitate.


reproduc, din ou, cu îndîrjire, aceste doo mici bijuterii hartistice , pîna ce s'o gasi f'un binevoitor (se tot vîntură  cîtziva p'aici - mă  dau și eu rotund ca persecutat politic, n'am voe?) sa mă  reclame la ceneau' gogleristic pentru profanarea drepturilor d'autor d'astfel de perle cu șorici, c'asa poate m'obligă să  m'ocup și eu cu 'ndeletniciri ceva mai "lucrative".  



profit d'ocazie, pînă nu devine efectivă decizia de numire a omului fără însușiri elwis saftoa, ca să  plagiez mai jos un fragmentzel ceva mai mare, dincolo de cît permit normele de citare, cu sau fără ghilimele, dintr'un articol apărut pe saitu' tvr-info, că  p'ormă are grijă elwis să nu mai fie cazu' să'i plagiez:


Foştii deţinuţi politici resping asocierea lui Adrian Năstase cu Iuliu Maniu sau Gheorghe Tătărăscu

Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România şi ai Asociaţiei “21 Decembrie 1989”  îşi exprimă dezacordul, într-un comunicat de presă, faţă de compararea unei persoane condamnate pentru acte de corupţie cu personalităţi pe care le consideră “martiri ai neamului românesc care au suferit torturi sau şi-au jertfit viaţa pentru ţară".

“Considerăm că este inandmisibil ca o persoană condamnată de cea mai înaltă instanţă din ţară, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru acuzaţii de corupţie, să fie comparată cu martiri ai neamului românesc care au suferit torturi sau şi-au jertfit viaţa pentru această ţară, sau cu luptătorii pentru libertate din Decembrie 1989 şi până în iunie 1990”, se arată în comunicat.

Reprezentanţii foştilor deţinuţi politici subliniează că nu pot accepta asocierea celor care reprezintă reperele morale ale poporului roman cu “infractori condamnaţi, chiar dacă au deţinut vremelnic funcţii politice”.



Ediţia tipărită a Jurnalului Naţional de marţi, 3 iulie, a publicat pe prima pagină numele şi fotografiile foştilor premieri ai României care au ajuns, în perioada comunistă, deţinuţi politici.

Fotografia şi numele lui Adrian Năstase stau alături de cele ale lui Iuliu Maniu, Gheorghe Tătărăscu, Constantin Argetoianu, Ion Gigurtu şi a generalului Arthur Văitoianu.


Iuliu Maniu (1873 - 1953) a fost un om politic român, deputat român de Transilvania în Parlamentul de la Budapesta, de mai multe ori prim-ministru al României, președinte al Partidului Naţional-Ţărănesc, deținut politic după 1947 şi decedat în închisoarea Sighet. Iuliu Maniu a luptat împotriva preluării ţării de către comunişti, proces pe care a refuzat să-l accepte. A fost arestat la 14 iulie 1947 de autorităţile comuniste şi judecat pentru „înaltă trădare” în procesul început la 29 octombrie 1947. Prin sentinţa dată la 11 noiembrie 1947, Iuliu Maniu era condamnat la închisoare pe viaţă. Moare în detenţie.

Gheorghe Tătărăscu (1886 - 1957) a fost prim-ministru al României în perioada 1934-1937 şi în perioada 1939-1940. Implicat de comunişti în procesul lui Lucreţiu Pătrăşcanu, Tătărăscu a fost forţat, în urma unor încarcerări succesive începute odată cu noaptea de 5/6 mai 1950, când a fost săltat de la domiciliu, să depună declaraţiile necesare autorităţilor comuniste. Chiar dacă nu a fost condamnat sau judecat, fostul premier a rămas în închisoare. A murit în martie 1957 la Spitalul Panduri.

Constantin Argetoianu (1871 - 1952) a fost prim-ministru al României (între 28 septembrie 1939 şi 23 noiembrie 1939), prosper om de afaceri, director şi acţionar la numeroase companii. De-a lungul perioadei interbelice, a trecut prin mai multe partide politice şi a deţinut de mai multe ori portofoliul de ministru, în diferite guverne. A fost arestat în 1950 de regimul comunist şi încarcerat la Închisoarea Sighet (după ce trecuse şi prin Jilava şi Galaţi), alături de alte personalităţi marcante ale României interbelice. A murit fără a fi judecat, la închisoarea Sighet, în anul 1952.

Artur Văitoianu (1864 - 1957) a fost general şi prim-ministru al României în anul 1919 (12 septembrie - 4 decembrie). În cursul mandatului său au avut loc primele alegeri din România Mare. Deşi avea o vârstă foarte înaintată în anul 1947, a fost arestat şi întemniţat la Sighet. A fost eliberat cu un an înaintea morţii. Generalul Arthur Văitoianu este înmormântat la mausoleul de la Mărăşeşti, alături de mareşalul Alexandru Averescu.

luni, 27 februarie 2012

discriminare negativa

miscarea d-lui basescu de a'l propune pe d-l melescanu ca inlocuitor al d-lui MRU la sefia SIE este o dovada de lipsa de imaginatzie, dupa umila mea parere, daca tot era vorba sa alega dintre liberalii patricieni, pentru ca mult mai surprinzatoare - si nimerita - ar fi fost o desemnare a d-nei saftoiu, care ar fi avut ocazia sa demonstreze, inca o data, ca e mult mai desteapta decit fostul ei barbat, elwis, ba ar fi rupt si cutuma discriminanta de a numi drept sefi ai serviciilor numai masculi scopitzi  scrobitzi.


 
asa, ocazia'i pierduta, raminindu'i viitorului prezidente, d-l crin antonescu, sa sparca gheatza si s-o numeasca la sefia SRI pe d-na udrea, un post care i'ar veni ca turnat, daca nu va renuntza, cumva, sa numeasca sefii de servicii din rindu' viitoarei opozitzii.