marți, 19 august 2014

dinu patriciu, mai rasfirat decit totzi, se pune, pe ultimul lui drum, tot in slujba cauzii

mare tzi'e gradina cu gealatz si de gradatzi  degradatzi, doamneee!

deci, in zioa in care doodooca isi vedea visul umed cu ochii, acela d'a putea sa se dee in barci, libera si andependenta, ca catindata, cu a cordu in cordat, cam tacit, al tartorelui de la cotroceni, dumnea lui, domnul mielul turbat, "cristi" preda, ii cere, in mod samavolnic, dimisia celei care i'a asigurat o felie babana de cozonac cu stafida pentru tot restu vietzii, asta pentru c'ar fi intinat nobelele ideale ale cristian diaconismului, ideale care isi gaseau cea mai potrivita expresie, cam in aceleasi timp, si cam la aceeasi hora, din pct de vedere temporal si temporar, prin lingerea ranilor de catre protagonistul diaconescian, alaturi d'un alt stilp instelat al tranzitziei relaxa te, viorel cata rama, care elinsusi, cu gura lui adica, abdica, in favoarea partenerului, de la privilegiul executarii ordinelor care s'asculta, nu se discuta, lucru de care se pare c'a tzinut cont, s'a dovedit, cu aceasta bine cumpanita ocazie, chiar si dinu patriciu, conformindu'se, prin deces, intocmai si la timp.

ca corolar, colegii lui, cacodemicienii, de arme si bagaje, dogaru&melescanu, mili tzieni de larga raspindire inter nazzionala si ei, isi string, la rindul lor, semnaturile si semanaturile.



te uita cum ninge'n novembre


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu