Se afișează postările cu eticheta melescanu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta melescanu. Afișați toate postările

joi, 2 octombrie 2014

un boboc dă fată!
mai răsfiratzi, băetzi?
cît mai răsfiratzi?

oare bobocii sînt halucinogeni?



de Raluca Boboc , 02 octombrie 2014



După 14 ani, Teodor Meleșcanu revine din nou în cursa prezidențială. De data aceasta din postura de candidat independent, dar cu mult mai multă experiență politică și într-un moment extrem de dificil pentru țara noastră, din punct de vedere al evoluțiilor geo-politice. Fostul șef al SIE are nu numai expertiza care îl va împiedica să facă greșeli, dar și înțelepciunea și maturitatea necesară pentru a fi președintele României pentru următorii ani. Ani extrem de grei pentru țara noastră. Meleșcanu știe că până în anul 2016 nu va putea juca decât un rol de reprezentare. Interesul național și nevoia de stabilitate internă îl vor determina să coabiteze cu actuala majoritate. Ca să conducă cu adevărat România, Meleșcanu va avea nevoie de un Guvern favorabil. De aceea este dispus să demisioneze, după doi ani de mandat, pentru a cupla din nou alegerile prezidențiale cu cele parlamentare. O demisie care nu îl împiedică însă să candideze din nou. O demisie prin care Meleșcanu poate realiza ceea ce Traian Băsescu nu a reușit să facă în anul 2005, atunci când a încercat să provoace alegeri anticipate care să aducă majoritatea necesară ”Alianței DA”, în Parlament. Un plan inteligent care, cu multă pricepere și abilitate, poate fi dus până la capăt. Alături de ce partid va intra independentul Meleșcanu într-o nouă cursă electorală, în anul 2016, rămâne de văzut. Cu siguranță va fi nevoie însă de un partid nou, format din oamenii noi care să împărtășească aceeași idealuri și viziuni pentru România. Un partid cu oameni curați, cu multă expertiză politică și administrativă, a căror principală calitate trebuie să fie iubirea. Iubirea față de țara lor.

România are nevoie de Teodor Meleșcanu. Are nevoie de un președinte care să îndeplinească toate criteriile cerute de provocările externe ale României. Are nevoie de un președinte calm, dar ferm, care să vorbească despre unitate, interes național înainte de toate, de un președinte care să prezinte soluții viabile pentru țară. România se învârte de 25 de ani într-un cerc vicios. Aceste alegeri reprezintă cu adevărat un mogeri cruciale. De aceea ar trebui să aleagă să meargă împreună înainte. Împreună cu Teodor Meleșcanu.


o fi boboc - boboc, sau boboc de rata (as da o rata la banca pentru ea!)?

marți, 19 august 2014

dinu patriciu, mai rasfirat decit totzi, se pune, pe ultimul lui drum, tot in slujba cauzii

mare tzi'e gradina cu gealatz si de gradatzi  degradatzi, doamneee!

deci, in zioa in care doodooca isi vedea visul umed cu ochii, acela d'a putea sa se dee in barci, libera si andependenta, ca catindata, cu a cordu in cordat, cam tacit, al tartorelui de la cotroceni, dumnea lui, domnul mielul turbat, "cristi" preda, ii cere, in mod samavolnic, dimisia celei care i'a asigurat o felie babana de cozonac cu stafida pentru tot restu vietzii, asta pentru c'ar fi intinat nobelele ideale ale cristian diaconismului, ideale care isi gaseau cea mai potrivita expresie, cam in aceleasi timp, si cam la aceeasi hora, din pct de vedere temporal si temporar, prin lingerea ranilor de catre protagonistul diaconescian, alaturi d'un alt stilp instelat al tranzitziei relaxa te, viorel cata rama, care elinsusi, cu gura lui adica, abdica, in favoarea partenerului, de la privilegiul executarii ordinelor care s'asculta, nu se discuta, lucru de care se pare c'a tzinut cont, s'a dovedit, cu aceasta bine cumpanita ocazie, chiar si dinu patriciu, conformindu'se, prin deces, intocmai si la timp.

ca corolar, colegii lui, cacodemicienii, de arme si bagaje, dogaru&melescanu, mili tzieni de larga raspindire inter nazzionala si ei, isi string, la rindul lor, semnaturile si semanaturile.



te uita cum ninge'n novembre


marți, 27 aprilie 2010

pai da !


asta ziceam si io mai hacana,

miscindu'ma mai far' de talent !



SENATUL EVZ: Anti-anticorupţia în România

Autor: Sorin Ioniţă


Dacă dv. aţi fi judecător la Curtea Constituţională, numit acolo pe termen fix prin intermedierea unui partid politic şi aţi afla că inspectorii ANI se pregătesc să se uite în declaraţia dv. de avere şi interese, care pare a avea unele problemuţe, ce aţi face? Păi, dacă aţi putea, n-aţi desfiinţa ANI?


Asta fiind România, sigur că asta sar întâmpla - sau chiar s-a întâmplat. Motivele invocate de Curte, din câte a înţeles mintea mea profană, sunt pericolul amestecului în viaţa privată a demnitarilor, plus acela, mult mai subtil, ca inspectorii ANI să nu facă cumva o justiţie paralelă, ceea ce ar fi întradevăr neconstituţional.

Chiar şi aşa, le-a luat judecătorilor Curţii câteva zile ca să pună motivaţia pe hârtie. Nu e de mirare că unii dintre ei nici nu sunt de fapt judecători, ceea ce face toată frumuseţea sistemului românesc. De exemplu, omul UDMR-ului, Zoltan Puskas, a fost jurist la o asociaţie cooperatistă, apoi (oficial) senator şi (neoficial) intermediar de terenuri în zona Sf. Gheorghe, după cum a documentat amplu presa locală de limbă maghiară. Cu aşa ocupaţii care te absorb complet, n-a apucat să practice vreodată efectiv ca avocat sau judecător în vreun tribunal. Deci, numai bun pentru o instanţă supremă a statului.


Nu e singurul: după cum aţi auzit recent, dl senator Meleşcanu şi-a declarat interesul pentru instituţie, deci alergarea continuă. Şi în fond, de ce ne formalizăm noi în privinţa Curţii Constituţionale, care oficial nici măcar nu este parte a sistemului de justiţie, când aţi văzut că şi la instanţa cu adevărat supremă, adică Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se intră pe bază de interviu la CSM gen Marius Chicoş Rostogan: iaşte că astrul care răsare ziua pe firmamentul naţiunii se cheamă Constituţiunea? Iaşte, domnule, răspunde diligent dl judecător Jipa, şi iacaşa mai promovează o clasă, dacă se cere.

Revenind la constituţionalişti, rămâne să ne lămurească Domniile Lor câteva dileme. Unu: care anume date din declaraţiile de avere încalcă dreptul la viaţă privată şi care nu. Pentru că degeaba se munceşte acum guvernul ca să facă respiraţie artificială lui ANI, degeaba dau declaraţii neobişnuit de transparente Barroso şi ambasadorul american: orice s-ar include acum în noile declaraţii, poate fi găsit peste un an, doi sau şapte din nou neconstituţional. Mai bine să ne spună dânşii dinainte ce e voie şi ce nu, ca să ştim pe ce picior jucăm (ştiu că nu e procedural, dar pun cazul).

Doi: de ce anume ANI ar fi o justiţie paralelă, din moment ce inspectorul de integritate face verificările de rigoare, iar dacă găseşte falsuri în declaraţii sau venituri neexplicate trimite mai departe dosarul la procuratură sau Curţii? Mai pe înţelesul dlui Zoltan Puskas, de la cooperaţie, e ca la legarea bateriilor cu sârme: nu-s în paralel, onorată instanţă, ci în serie, deoarece vin una după alta, şi dacă se întrerupe întrun loc, se stinge lumina şi nu mai merge nimic. Adică exact situaţia dinainte de crearea ANI în 2007, când nimeni nu verifica şi toată lumea dormea liniştită.

Dar decizia Curţii este suverană, aşa legată cu sârmă cum e, deci trebuie respectată. Nu mi-e clar cum va reuşi guvernul să scoată lucrurile la o culoare, deoarece orice se va face, va trebui să se ajungă în parlament, care, din ce se aude, era supus în această perioadă verificărilor în procent de 25%. Aici opoziţia se va opune, UDMR va scoate la înaintare pe marii stegari ai luptei cu ANI şi DNA, Frunda şi Marton, iar de independenţi ce să mai vorbim, de vreme ce-l au în rândurile lor pe Nicolicea.

Observând ce gaşcă numeroasă de PDL-işti erau căutaţi recent la avere şi ce zâmbet satisfăcut avea Berceanu când s-a anunţat decizia Curţii Constituţionale, e clar că nici în partidul lui Boc anticorupţia nu mai are sprijin majoritar, dacă a avut-o vreodată. Aşa-i când vrei să faci reformă cu instituţii populate de oameni ce trebuiau să fie ei înşişi primii reformaţi.

joi, 1 aprilie 2010

scroafa patrica se urca'n copacu' pastelui ma'sii

DECI


DECI



DECI



timpu' (patricu) nu mai are rabdare






i'au cedat nervii urit in saptamina mare (mare prost)



"se stringe latzu' miroane"



miercuri, 4 noiembrie 2009

"putea sa fie si Angela Merkel si tot pica"

rinjete, fetze buhaite, martzafoi, calare pe urnele funebre de la capatul salii de un kitsch cosmic unde salasluie vietatzile ciudate ce se considera alesii poporului.

indeaproape supravegiatzi de un guzgan rozaliu.

pohta ce'au pohtit vintu, voiculescu, patriciu, si balalaica ce se afla in spatele lor,

acu' citeva minute melescanu, ofitzeru de la penele, a comis citatul din titlu.

basescule, vezi ce faci de ziua ta, ca astia chiar itzi vor pielea pe batz...