impăunesc si'mi pare rău

paunescuiesc pe plaiu' dacia felics, filiala intact


Bilanţul pe care şi l-a făcut preşedintele în faţa Parlamentului a bucurat pe toată lumea prin reamintirea faptelor de arme, a viselor şi a ficţiunilor sale liderului.

(bilantz cu atit mai apreciat de totzi dusmanii presedintelui, printre care se numara, mai nou, si apreciatul bard/ă de partid si de stat.)

Totuşi, în avântul său retoric reînviat (adica, daca a avut vreodata vreo inclinatzie retorica, aceasta i'a murit, intre timp), dl Băsescu a uitat câteva dintre realizările sale cele mai semnificative (tentativa de ridiculizare prin invaluire).

E drept că intrarea în Europa era opţiunea întregului popor român, împlinită de guvernarea anterioară (si de pesede, care, impreuna cu penele-pece, s'a straduit din tozi bojocii s'o sprijine pe doamna Macovei, ce se legana, singura, pe craca guvernamentala). Tot aşa de exact este să recunoaştem că succesele economice ale perioadei nu au fost obţinute de Traian Băsescu împotriva lui Călin Popescu Tăriceanu, ci din contră (adica, pentru neinitziatzi, marele premieru' taricelu' a aparat, cu ghiare, dintzi, si alte anexe, economia romaneasca de spoliatoru' natzional, lucru cu atit mai evident in zilele noastre).
Conform logicii sale de fier forjat (spre deosebire de cea a autorului, care e de sirma ghimpata), prezidentul (cum bine îi zicea judecătoarea cu nume rezonant la cel doamna Pivniceru) (se naste, incet - incet, un cult al personalitatzii judecatoarei comsomoliste printre reprezentantzii politici antedeluvieni, si nu numai) şi-a făcut nedreptatea de-a nu se referi la următoarele vârfuri ale carierei sale (dovada peremptorie ca, de fapt, subiectul n'a avut nici un succes pe plan profesional):

1) Mai ales că dumnealui a romanizat Dacia, căreia, cu multă aplicaţie, i-a zis şi Logan ;

(se'ntzelege ca basescu n'avea cum sa romanizeze dacia, el fiind, dupa cum bine se stie, tatar, apud adrian severin);

2) Traian Băsescu este Ştefan cel Mare, dar n-a declarat-o, pentru că s-a temut să nu-i vină la plată prea multe pensii alimentare;

(cu alte cuvinte, departe de a fi la fel de mare ca stefan cel mare, a fost la fel de futacios, daca nu mai rau)

3) Dumnealui este Mihai Viteazu, dar n-a insistat asupra acestui detaliu ca să nu se certe cu UDMR;

(e clar: secuii 'i vor taia capu')

4) Dumnealui este Horia, Cloşca şi Crişan, n-a vorbit despre asta, căci pe vremea aceea nu era permis pluripartitismul. Dumnealui este şi roata;

(basescu e'n toate, si-n cele ce miine vor ride la soare)

5) Dumnealui a pornit şi a câştigat Războiul pentru Independenţă de la 1877, dar i-a dat Regelui să rostească replica "Asta-i muzica ce-mi place" după ce i-a lăsat tunului libertatea de a trage;

(nici macar tunuri nu se pot trage in tzara asta fara basescu)

6) La Revoluţia de la 1848, Traian Băsescu n-a participat, întrucât nu i-a dat voie şeful său de şantier, Noe;

(sefu' cu arca, din aceasi bransa cu basescu, si'a manifestat spiritu' tutelar, ca sa nu spun tzutzelar)

7) T.B. ar fi fost şi la Răscoala de la 1907, dar venea de la un bal şi nu s-a trezit la timp să pună foc palatelor CDR;

(se reitereaza sabloanele de mare scandalagiu malefic, si betziv)

8) A fost dorit şi a dorit el însuşi să participe la Marea Unire de la Alba-Iulia, pentru a promova Declaraţia Tătarilor din Murfatlarul Dobrogei, dar nu a găsit mijloc de locomoţie să ajungă la Alba, aşa că, dacă nu se ferea, îl prindea ziua de 23 august 1944 pe lacul Sutghiol, cu bărcuţele, şi-l putea lovi;

(pe linga ca se rintareste certitudinea apartenentzei alogeno-tatare a lui basescu, se face si asociatzia cu podgoriile murfatlar care i'ar fi putut imprumuta subiectului caracterul de mare consumator bahic; si din cauza acestui lucru, ne'a inrautatzit relatziile cu germania, alasca, noua caledonie, tzara lui nabucodonosor, pe o perioada nedeterminata, odata cu intoarcerea nelegiuita a armelor la 23 august 1944)

9) A fost trimis la Anvers ca să implementeze capitalismul în Ţările de Jos, dar dosarul său de simpatie pentru serviciile democratice de informaţii din Occident s-a pierdut;

(se certifica prin prezenta ca numitul basescu traian a participat la activitatea de spionaj impotriva aliatzilor nostri naturali, tzarile nato, de partea compromiselor structuri informative ale uniunii sovietice);

10) A vrut să fie el Nicolae Ceauşescu, dar nu a avut loc de Petru Groza, de Gheorghiu-Dej şi de Ana Pauker;

(adica ar fi vrut sa fie personajul cel mai pupat in cur de catre adrian paunescu)

11) Pornise pe calea baletului, dar nu l-a lăsat Petre Roman să se afirme şi el nu s-a lăsat până când nu i-a oferit lui Petre Roman marea debarcare;

(abscons zis, dar e clar ca e de rau, ca nu l'a lasat pe petrica roman sa nu'si urmeze chemarea spre liberalism)

12) A făcut toate reformele agrare, când într-o parte, când în alta a brazdei;

(din ce in ce mai abscons, cred ca a consumat ceva intre timp)

13) Era pe punctul să facă şi reforma Mării Negre, dar s-a împiedicat de un lac rusesc;

(a vrut sa dea si marea neagra la reforma, ca sa poata s'o vinda, noroc cu rusii)

14) A dezvoltat relaţii de caldă posesiune cu toţi licuricii. Dar licuriciul cel mare de peste gârlă i-a refuzat un drum la el în grădină şi i-a băgat un ambasador (bun cunoscător al situaţiei) în ochi;

(se vede pornirea de gelozie, ca din partea unui mare practicant al felatziei, plus complexele de tip oedipian, in urma unor traumatisme petrecute in frageda tineretze, undeva, in fundul gradinii parintesti)

15) A participat cu dăruire patriotică şi cu acelaşi hohot de râs la toate botezurile, nunţile, înmormântările şi restul parangheliilor, cu excepţia parastasului propriului său regim pe care deocamdată n-a reuşit să-l organizeze;

(regim ce se putea sa fie si de slabire, pentru autor, asociat cu o minima constintza a propriului handicap, de a nu se putea bucura de fericirea altora, fara incercarea de a'i subordona, dirija, supra taxa);

16) A făcut toate reformele de care era nevoie: kilometrul e mai lung la ducere decât la întoarcere, kilogramul e mai greu când dai şi mai uşor când iei, nimic din ce promiţi nu trebuie să şi faci. Lâna e la fel de grea ca plumbul;

(sacosa din portbagajul jepului, cu care urmeaza sa lovesti, si sa ucizi, trei persoane nevinovate, e la fel de grea);

17) A încăierat pe toată lumea cu toată lumea şi de aceea vrea să concureze la Premiul Nobel pentru pace;

(premiu ratat, la mustatza, de catre idolul lui adrian paunescu, cel pacificat cu floarea'n gura la tirgoviste);

18) A încurajat tot felul de apa-ridzi şi dispa-ridzi;

(foarteee tareee ! domnu' paunescu, aveam pretentzii, ce naiba ! n'a sarit ritzoaica deloc la cap ? un cenaclu subventzionat, ceva ? nimic ? nenorocitaaa !)

19) A cultivat turismul şi futurismul, mai cu seamă că futurism e un alt nume al ştiinţei viitorului;

(iar se leaga de priapismul lui basescu, si de relatzia futurologica cu ministra turismului, certificata medico-legal de doctorul ciomu)

20) S-a zbătut eroic să-i bage pe Ion Iliescu şi pe Adrian Năstase în puşcărie, dar l-a împiedicat rigidul stat de drepţi;

(ei, asta'i durerea ce ne doare ! noroc cu statul de dreptzi pivniceresc)

21) Nu s-a decis dacă va mai candida sau nu, dar, în fiecare zi, merge din om în om, să-i convingă să nu-l aleagă.

(impreuna cu numerosii militzeni, profesori, invatzatori, preotzi, ce vor incerca contrariul)

22) Traian Băsescu este trecutul, prezentul şi mai mult ca perfectul României.

(noroc cu mostenirea lasata acum douazeci de ani, de cineva, nemuritorul ctitor, carpatziul gindirii, fara filtru)

Acestea n-ar fi decât câteva dintre perlele din coroana băsesciană, pe care domnia sa nu trebuia să le neglijeze. Dacă a spus dumnealui că i se datorează creşterea economică din perioada Tăriceanu, pe care tocmai îl dădea afară din două în două săptămâni, pe motiv că nu merg bine lucrurile, de ce să nu recunoaştem că Traian Băsescu este cioplitorul care a făcut "Babele" din Bucegi şi doinitorul care i-a suflat lui Alecsandri poezie populară?

(am lamurit odata problema, incepe sa se repete, devine obositor, nu'si da si singur seama ?)

Ne lipseşte bărbăţia de a recunoaşte că este singurul şef de stat care, întrebat la o emisiune de televiziune despre Imnul Naţional, n-a reuşit să spună măcar o strofă, cuvânt cu cuvânt din el.

(domnu' paunescu, pai ce facetzi domnule ? facetzi o grava confuzie: asta a fost inainte de a fi basescu presedinte... si'apoi chiar dumnevoastra v'atzi pronuntzat, intr'o lunga serie de emisiuni, pentru schimbarea imnului natzional, sau macar pentru o simplificare a textului, prea lung dupa parerea d'voastra; devenitzi inconsecvent, daca nu paranoic)

Aşa ceva e un fapt oarecare? Au existat români care au murit pentru că au recitat ori au cântat "Deşteaptă-te, române"

(incercare penibila de permutare a tuturor neimplinirilor natziei asupra persoanei fizice basescu, ajuns, intimplator, si tragic, prezidente)

Iată că domnul preşedinte Băsescu tocmai de-aia trăieşte, pentru că nu ştie.

(cine stie cunoaste)

Nu ştie imnul, va­lorile ţării, culturale, ştiinţifice, politice. Acestea l-ar putea încurca, atunci când el dă impresia că e foarte familiar cu toate. Şi hohoteşte întruna.

(aceste cuvinte ne doare)

Nu se ştie, în peisajul în care se află, de care dintre amănuntele pe care le vede râde. E drept că au cam început oamenii să-l întrebe cum e cu trăitul bine,

(pai traiesc bine aia care mai iau si'un surplus de'njuratura de la mogul, ceva maruntzis de zeci de mii de ioro)

dar dl Băsescu mai are încă multe de mărturisit despre existenţa sa bogată în fapte de arme (nici o aluzie la muniţia din zvonuri).

(faptele de inalta tradare, trafic de arme cu teroristi, la fel ca idolu' lu' matale ? pai nu'l mai suspendatzi o data ?)

Ca să-l putem cu adevărat evalua, ar trebui să ne amintim de reacţia unora dintre realităţile care i-au stat cel mai mult în preajmă: vapoarele, unele dintre ele izbucnesc în flăcări, iar altele pur şi simplu dispar.

(dispar ajutate si de fostul - actualul - protector al d'voastra, domnu' vacaroiu, si de prietenul spaga michi, un adevarat mecena)

La fel şi noi, oamenii, noi, concetăţenii săi, noi, cei care îl rugăm să nu ezite şi să ne mai povestească, să-şi atribuie tot ce do­reşte, să ne amintească întâmplări şi gânduri, să ne mintă cu patos, să ne mai întărească în convingerea că însăşi coborârea omului din maimuţă s-a petrecut sub privirea blândă a acestui actor care, de atâtea roluri câte a jucat, nu mai ştie nici el cine e şi trebuie să cheme laboranţii pentru a-l identifica în unicitatea sa tainică.

(cu nervii la pamint - serie noua)