Momente de senzatie in conferinta de presa tinuta de Klaus Iohannis la finalul Consiliului European. Presedintele a tacut din nou! De doua ori chiar. O data cand a pornit un televizor din senin in sala de conferinta. A urmarit fara sa scoata un cuvant cum Sorin Miscoci butona de zor televizorul incercand sa-l opreasca. A zambit recunoscator cand l-a stins. A doua oara cand a tacut remarcabil a fost cand a inceput sa-i sune telefonul ziaristului Cristian Unteanu aflat in primul rand. A zambit la fel de frumos cand a reusit dupa cateva secunde sa opreasca soneria. Cam asta a fost tot in cele cinci minute de bla-bla-uri, fara intrebari. Doua taceri senzationale plus inca una adanca la sfarsit cand a refuzat intrebari de la jurnalisti.
4 comentarii:
Atac "cibernetico"-mârlănesc
Unul din ROMÂNII din sală, un mare "deontolog" de felul lui, a pornit televizorul pe șestache cu o telecomandă universală ținută ascunsă în chiloți. S-a prefăcut că se scarpină la cojones, dar a apăsat butonul ON/OFF.
Și be), telefonul securistului Unteanu nu a sunat întâmplător taman în timp ce vorbea Iohannis. Și nici nu l-a uitat pornit dintr-o regretabilă neatenție. Dimpotrivă, totul a fost regizat. Doua întreruperi planificate dinainte pentru a-l călca pe nervi pe irascibilul, după standarde miticești, prezident.
Lui Iohannis i se va băga bățul prin gard tot mai insistent în lunile următoare doar-doar va avea o izbucnire nervoasă incompatibilă cu funcția și mai ales cu uriașele noastre așteptări de români excepționali pentru că, iată, foarte abilii (în linsul clanțelor ambasadei USA) ziariști români de renume mondial i-au găsit, în sfârșit, călcâiul lui Achile.
Mi-e teamă că vom ajunge curând să constatăm că nația asta chiar nu merită să aibă un președinte civilizat, ci doar bâte mediocre, bandiți, scandalagii și canalii în fruntea țării, așa cum au fost toți președinții care l-au precedat pe Klaus începând din 1947.
Mata Hari, parfumată ș'informată (întocmai și la timp) de Bvlgari
@ Mata Hari,
si eu m'am gindit, uitindu'ma la privirea mutalaului, ca n'apuca sfirsitul mandatului, nu pentru ca il suspendeaza astia, ci pentru c'o sa fuga el, rupind pamintul, unde'o vide cu ochii, cum era cit p'aci s'o faca si un ilustru inaintas, de aceeasi origine etnica, impotriva caruia s'au declansat diverse rivulutziuni pe la ploiesti si care intindea un deget cind era vorba sa dee mina cu supusii mariei sale
Nici nu vreau sa ma gindesc ce ar fi scris ofiterii acoperiti, cunoscuti si sub porecla de mari jurnalisti romani, daca lui Iohannis i-ar fi sunat vreun telefon prin buzunare. Cred ca deja ar fi fost toti pe baricade urlind ca vor DEMISIA presedintelui.
Iohannis trebuie sa introduca doua reguli in relatia cu ziaristii:
1. Daca iti suna telefonul in timp ce presedintele vorbeste, iesi imediat din sala si nu mai intri. Daca nu o faci din proprie initiativa, vei fi scos pe sus de agentii de securitate in secunda 2.
2. Dupa un astfel de incident, esti radiat pe veci de pe lista ziaristilor care se pot apropia de presedinte la o distanta mai mica de 1 kilometru pentru ca, daca nici macar regula asta de minima politete nu esti in stare sa o respecti, atunci nu ai ce cauta in preajma presedintelui. Stai prin circiumi si pe stadioane!
Din moment ce sint de o exigenta frizind paranoia cu Iohannis, scrutindu-i la microscop fiecare cuvint, gest, pas, miscare, zimbet, grimasa etc., ofiterii acoperiti, cunoscuti si sub porecla de mari jurnalisti romani, nu au nici un drept sa se scandalizeze daca Iohannis ii va trata exact in acelasi fel.
Eu as introduce gradual, in functie de comportamentul lor, reguli inca si mai stricte privindu-i pe ofiterii acoperiti, cunoscuti si sub porecla de mari jurnalisti romani, dupa principiul "Ochi pentru ochi si dinte pentru dinte". Dau doar citeva exemple:
Daca jurnalistul vorbeste in sala neintrebat, sa fie scos afara imediat.
Daca zimbeste, sa fie intrebat de ce zimbeste. Indiferent ce raspunde, sa fie dat afara.
Daca se strimba, sa explice de ce face grimase in timp ce presedintele vorbeste. Indiferent ce raspunde, sa fie dat afara.
Daca tace pina la sfirsit, sa explice de ce tace. Daca vrea sa raspunda, sa nu i se permita sa vorbeasca si sa fie dat afara. Daca tace, sa fie dat afara.
My name is
"Ochi pentru ochi si dinte pentru dinte"
@ Ochi pentru ochi si dinte pentru dinte,
esti bun, nenica, atit de bun incit nu'mi dau seama in care din cele doua partzzi, absolut distincte, ale postarii tele esti mai ironic.
acuma, intre noi fie vorba, si depasind, oarecum, micutzul episod de mai sus, herr iohannis imi pare mai mult decit speriat de cacatul in care s'a bagat
Trimiteți un comentariu