ALINA MUNGIU CIUTACU DE LA ANTENA 3

Nebraska, moliile si referendumul
Alina Mungiu-Pippidi
Joi, 08 Octombrie 2009

Exista o solutie miraculoasa la criza asta autocreata, despre care un raport ERSTE zice ca nu a dat de fund, cu leul in cadere si cu grevele paralizand tara? Potrivit afirmatiilor unor sfatuitori prezidentiali de rangul intai – seful Cancelariei Administratiei Prezidentiale, Catalin Avramescu, si seful uneia dintre multele comisii prezidentiale, cea pentru reforma constitutionala, Ioan Stanomir (binecunoscutzi alogeni tatari), exista: trecerea de la un parlament cu doua Camere la unul cu una .
Cred ca m-as fi ferit sa scriu despre asta (da' nu ma feresc), din scrupulul (sau scrupule)ca eu am adus aceasta propunere in domeniul public acum multi ani (eram mica, urita si proasta), cand am pus-o in reforma constitutionala din programul CDR (fie'i tzarina usoara ! si p'asta tot io am ingropat'o). Ca si votul uninominal (a nu se uita). In apararea mea (nu tragetzi, tovarasi !), cred ca am facut destule (prostii) de atunci, si acasa (acasa mea nu e acasa), si aiurea (aiurea !), pentru a rationaliza cursul dezbaterii publice (vox/vax publica).
Argumentele domnilor Avramescu si Stanomir, popularizate datorita agentiei HotNews (cunoscuta oficina reactzionara), nu pot fi lasate sa treaca (asa, de capu' lor) doar pentru ca stim cu totii ca nu va fi majoritate la referendum (facem noi sa nu fie) sau nu va fi majoritate in Parlament si aceasta reforma nu va reusi (din fericire). Chiar daca nu va trece, propunerea ei pune in lumina un anumit mecanism (obscurantisto-fascist) al formularii politicii publice la cel mai inalt nivel care trebuie discutat (si infierat proletar).
Dl Stanomir a declarat, de exemplu, ca Parlamentul bicameral de azi este un "mutant institutional produs de Ion Iliescu" (o impietate, o lesmajestate), iar cei care "doresc sa marcheze diferenta de el au o datorie civica fundamentala de a merge la referendumul pentru Parlament unicameral" (cu ce drept, derbedeilor ?), pentru a schimba o Constitutie "roasa de molii" (ceeee? se rasuceste colegu' meu, iorgovan, in mormint). Fiind printre cei care s-au manifestat destul de diferit fata de dl Iliescu si in timpuri cand era ceva mai riscant decat azi (da' mi'a trecut la timp), cand activeaza dl Stanomir (activistule !), dati-mi voie sa examinez critic aceste afirmatii.
Parlamentul nostru nu e un mutant (fraere !), pentru ca nu a avut din ce se muta (e un mutilant), sub comunism aveam doar Marea Adunare Nationala (cum bine zice tov nastase), inainte de razboiul al doilea aveam doua Camere (pe hol, copropietate cu elena lupescu, acea elena udrea a acelor vremuri); Ion Iliescu (DOMNUL ION ILIESCU, ca n'atzi pascut oile impreuna), desi avea toata puterea in 1990 (nu cum ar fi vrut coposu), fiind ales cu un procent care nu-i va mai iesi nimanui vreodata (83%) (sic), a lasat dezbaterea constitutionala sa se indrepte spre institutii care moderau puterea executivului (ce mai vretzi, ma ?) si introduceau controale orizontale in legislativ (ei ?) – republica semiprezidentiala, nu prezidentiala, doua Camere, si nu una (care zicetzi, ma ca n'a fost DOMNUL ILIESCU democrat), mai ales ca sa convinga lumea din exterior (vedetzi ce deschidere ?), ca sa nu fie acuzat ca face o republica de mantuiala (si n'a facut'o), cu checks and balances zero (punetzi mina pe carte, baaaa). Ideea e ca el era presedinte si in 1991, si in 2003 (si in 1997, si in 2009, si in 2029), si deci e direct responsabil si de prima forma (cum indraznitzi, nevolnicilor ?), si revizuirea constitutionala e hilara (va mai arde si de ris, ha ?), o simultaneitate nu e o cauza, cum stie orice student (la spiru). In 2003 unul dintre putinele lucruri realizate prin modificare a fost diferentierea celor doua Camere si a mecanismului de mediere (asa ca: mucles !).
Dl Catalin Avramescu (cunoscut taliban canibal), la randul lui, si-a fondat argumentatia pe un stat american (da' USSR nu exista ?), Nebraska, care din 1897 pana in 1934 s-a straduit sa adopte un parlament unicameral si, pana la urma, a reusit (perseverare diabolicum). Dl Avramescu crede ca poti compara Nebraska (cu piatza matache macelaru) , o unitate subnationala (chiar subumana, vorba viitorului meu client de editoriale demascatoare patapievici) a federalismului american in anii ’30 (ce poate sa fie mai inspaimintator decit atit ?) cu o tara din Europa de Est de azi (parca'i altceva, maica rossia sta de veghe). Daca un student la clasa de politica comparativa (se zice coomperativa) ar face asta (numai sa'ndrazneasca !), ar pica (din lac in putza) – cele doua cazuri nu sunt comparabile (sula si prefectura), ele diverg in toate dimensiunile posibile (mai ales la talie si betelie): unul e stat unitar (si ungurii ce zice ?), altul, parte a unui stat federal (ptiu !), unul a avut goana dupa aur (d'aia'l cauta acu' la noi ?), altul pe Horea, Closca si Crisan etc (p'asta de la urma nu l'am invatzat; era inainte de esca ?); numai ursii (simbol PIN, cod incorect) cred ca pot fi gasiti in comun. Sa lasam Nebraska (da' potzi s'o lasi ? tocmai cin' incepe loteria vizelor ?) al carei nume invoca indieni (romi)si romane de Karl May( Marx), la ea acasa si sa ne uitam la celelalte cazuri de tari care au trecut de la doua Camere la una: Noua Zeelanda, Danemarca, Suedia (ce viatza plicticoasa au aia acolo !), tari aflate pe primele cinci locuri in topul bunei guvernari planetare, dupa Transparency International (va datzi seama: 3 tzari pe primele cinci locuri, voi sintetzi in stare d'asa ceva ?).
De ce au renuntat aceste tari recent la a doua Camera a parlamentului? Foarte simplu: pentru ca au constatat ca de zeci de ani nu mai existau diferente intre cele doua Camere (adica dormeau acolo, acelasi lucru pe care'l fac si ai nostri acum), ca procesul formularii politice era atat de obiectiv, de (fund)amentat si de transparent (de i se vedeau chilotzii), ca o verificare suplimentara nu isi mai avea rostul (meri de te culca, popor !), fiind depasit istoric momentul ei. Nu e de mirare, dat fiind ca Suedia a fost prima tara din lume care a adoptat o lege a liberului acces la informatie (sunt 200 de ani de cand guvernul publica toate datele intr-o gazeta oficiala, ca sa poata fi citite si de opozitie, si de publicul interesat) (gazeta se cheama "Vocea Suediei", si noi, adica Domnul Ion Iliescu si Domnul Nicolae Vacaroiu aveau "Vocea Romaniei") sau de cand a fost introdus Avocatul Poporului (ei ? credetzi ca degeaba a insistat Domnul Ion Iliescu cu modelu' suedez ?). Noua Zeelanda, parte din Commonwealth, la randul sau, cu exceptionale scoruri de buna guvernare in topurile Bancii Mondiale (cred si io: cu atitea oi), e lider planetar al revolutiei administrative (noua revolutzie agrara le trebuie) numite New Public Management – e singura tara din lume in care e ilegal sa faci deficite publice (sa'l trimetem acolo pe cel mai bun poet armean dintre ministrii de finantze, ca'i face el bine de prostii d'astea), atat e de rationalizata politica publica.
Vi se pare ca sunt mai multe asemanari cu tara noastra decat in exemplul cu ursi si indieni (didacticism cam ieftin, doaaamna profesoara)? Daca noi am simplifica aranjamentele noastre actuale, am crea, cum s-ar zice, un singur ghiseu unde sa mearga cine vrea legi cu dedicatie (si acu' cine'i opreste ?). Asta vrem (iar pluralu' majestatzii ?)?
E foarte adevarat ca eu am spus si scris de multe ori ca reducerea numarului de parlamentari ar opera mai drastic decat votul uninominal la noi (recunosc din nou: am fost o prostutza mica !) . Dar sunt ani de cand nu am mai recomandat o singura Camera (si vedetzi ca lumea m'a ascultat), pentru ca la o tara cu gradul nostru de coruptie asta ar fi o prostie (mai ales ca acum o zice basescu, protectorul elenei udrea, moartea putzii, si a beizadelei oligopolice). O Camera au Rusia, Belarus, Cuba, Coreea de Nord (cum bine zicea colegul meu adrian severin, inca de acu' cinci ani). Va place modelul (doo pe fatza, doo pe dos)? O trecere in revista comparativa ( se zice: revista coomperativei, nu tzi'am zis ?)gaseste unicameralismul asociat semnificativ cu tari mici cu populatie redusa (nu e cazul nostru) (dar va fi in curind), cu statutul de fosta colonie (nici atat) (sintem pe cale sa devenim) si cu instabilitatea politica (asta se potriveste) (veeeezi ?). Intre anii ’80-’90 mult mai multe Camere secundare (si camere de bicicleta) au fost create decat abolite (se spune: "a boali teee" la vaci), pentru ca modelul a fost adoptat de majoritatea noilor democratii (una si una).
Celalalt argument dezvoltat de vorbitorii de la dezbatere priveste slaba activitate legislativa a Parlamentului (ce prostie !). Numai 10% din legile adoptate au fost initiate de ei, hai sa le inchidem o sectie (sectzia de scularie, daca se poate), spune acest argument. Ei ignora existenta unei vaste literaturi despre deficitul democratic al integrarii europene (hopaaaa, incep sa'mi pun probleme: madam mungiu eurosceptica, ramura patrica ?), care arata ca in toate noile tari membre integrarea in UE a sabotat democratia parlamentara (breee, esti de coma ! deci pin' acu' ziceai taman invers ! alooo parhonuuuu!), Camerele fiind obligate sa treaca fara dezbatere mii de pagini de acquis (ete fleoshk ! da' cine'i pune ?). Le puteam tranti? (zicem ca ei, facem ca noi) Sigur, dar nu mai intram (mai si iesim, la o tzigara) . Nu are sens sa plangem acum dupa legislatia originala (daca tot avem democratura originoasa)!
Traian Basescu joaca aceasta carte ca nu mai are altele (sfinta naivitate !). Hai sa zicem ca pe el il inteleg (treaca de la mine !), oamenii politici trebuie sa mobilizeze publicul in sprijinul lor. Banuiesc ca e la fel de informat de inutilitatea acestui referendum cum era si la celalalt (cand l-am informat eu) (EU, tzinetzi minte !). Cine insa gasesc ca joaca un rol jalnic (cih) sunt baietii astia ai nostri (ciiih), intelectualii (ciiiiihhhhhh) care se plang ca ii ataca alde Ciutacu (pe care l'am cerut, intre timp,de sotzie), dar uite ce fac (cum se poate, fetelor ?).
Cum au ajuns ei in pozitia sa faca (in loc sa stea la cratitzi)? Pur si simplu, pentru ca fac parte dintr-o gasca (sa nu se intzeleaga gresit: alta gisca'n alta traista !). Un teolog (raspopitu' violator) cu aspiratii la jacuzzi (baia grivitza nu'i mai place ?) pe bani publici (RUSINEEE !) (Baconsky) l-a adus la Cotroceni pe un amic remaniat (si remaiat) (a se vedea trecerea, brusca, in tabara patric-tariceana) si in cautare de slujba (Cristi Preda) (a se vedea familiaritatea condenscendenta, se bate pe burta cu el) (in loc sa dea meditatzii la franceza ca orce profesoras cinstit din tzara asta), care, la randul lui, i-a adus pe astia doi (se spune: indivizii, fara ocupatzie, astia doi !). Avramescu se lauda ca nu mai avusese vreodata o slujba (il tzinea ma'sa din pensie, ii mai dadeam io cite'o ciorba), asta de la Presedintie a fost prima (la Universitate lucra "la negru" ?)(da' FEMEiA, o cunoscuse, ca condept ?) era un baiat sarmant de cenaclu (flacara, al tineretului din liga studentzilor), un bursier de profesie (adica: hotz de buzunare), care profesa, mai ales, anarhismul teoretic (in loc sa puna mina pe bolovan sa dea la lume'n cap). Stanomir se prezinta drept (cu ce drept ?) un expert constitutional (mi'a cerut mie voie ?) fara sa fi publicat o lucrare ISI pe aceasta tema (ca nu credeatzi ca nu m'am documentat) si fara sa poata fi identificat un profesor de drept constitutional (pai, nu'tzi zisei ca iorgovan dadu' coltzu ?) de la care si-ar fi luat doctoratul (daca nu si l'a dat cu mine nu e valabil, sa stitzi !). Alternativa la academicienii prafuiti ai lui Iliescu (DOMNUL ILIESCU, bitch!) sunt acesti amatori ai nostri (ha-ha-ha, ai nostri, de la INTACT), proaspeti ca brazii (cind ei sint, evident, nistee... cum bine le zice acest tinar admirabil, si de viitor Domnul Mircea Badea) si dornici sa se inalte cat mai sus (cind locul li'l stabiles IO)

-------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------