nu stiu de ce, dar am vaga banuiala ca, in seara asta, se va intzelege foarte bine cu invitatul sau, fostul presedinte al romuniei, traean basescu, cel putzin pe teme care tzin de anticoruptzica cea cruda si nedreapta, pentru ca domnul hoandra, in putzinele momente in care am reusit sa'l urmaresc, avea tendintza plingacioasa a magistrului cristoa, in ceea ce'i priveste pe urmaritzii si pe mai mult sau mai putzin inchisii penal.
vineri, 17 aprilie 2015
"nimic nu e gratis",
băsescu la hoandrăleală,
in seara asta,
cu zuzuca tot la zuhaus
nu stiu de ce, dar am vaga banuiala ca, in seara asta, se va intzelege foarte bine cu invitatul sau, fostul presedinte al romuniei, traean basescu, cel putzin pe teme care tzin de anticoruptzica cea cruda si nedreapta, pentru ca domnul hoandra, in putzinele momente in care am reusit sa'l urmaresc, avea tendintza plingacioasa a magistrului cristoa, in ceea ce'i priveste pe urmaritzii si pe mai mult sau mai putzin inchisii penal.
vineri, 8 noiembrie 2013
împins de la spate de teribilul securici "liberal" "șantaju' și etaju" roșca stănescu, actoalu' diktator abandonează, pentru o clipă, lobiu' deșăntzat în slujba rmgc, pentru a'și relua un mai vechi și scelerat lobi, de pe vremea gubernului udrea-boc, pro-herbalife!
omul gras se întoarce și el,
ca d'obicei,
tot cu fatza la perete,
sau la cearşaf...
am aflat cu 'ntîrziere, și fără surprindere, că d'l diktatoru' s'a gîndit să le mai dee un brînci d'ajutor, spre groapa cu furnici a historiei, scamelor d'opozitzie autocaracterizate ca fi'nd "dă dreapta".
e un fapt de'a dreptu' ezoteric, ce tzine mai mult de flacăra violet, c'o bună parte din aceste scame, compusă din politruci, foști și actoali 'telectoali publici, analijdi, analizde, ziarijdi și ziarizde, blogări, plus duduka, îl privesc c'o religiozitate crescîndă pe sfîntu' bilică blajinu' de la cotroceni.
păi, dacă tot e vorba de "omu gras" reprezentat atît de plastic ono band, în opiniile publice și umede ale d'lui băsescu, de latura bujetară și bujetivoră a populimii botatoare, nu e clar că starea asta d'obezitate s'a accentuat, ba a devenit chiar morbidă, pe vremea gubernărilor i-luminate și reformatoare ale d-lui băsescu însuși?
oricît de scîrboși și criptocomuniști or fost și sînt copiii lu' taika ilici-kaghebici, ei ne'au lăsat într'o sitoatzie bujetară administrabelă, prin "cel mai bun pri-ministru al romuniii" (după cum îl caracteriza chiar diktatoru') de la originile cetzoase pînă în prezentu' noros, adică prin EL ÎNSUȘI BOMBO 'NTÎIUL, dezechilibrele spre formele aberante d'acu' or apărutără tocma' pe vremea cînd taricelu' vroia să'i tzie tzintă pept d-lui băsescu, așa că, în întrecerea lor socialiszdă, dă foarte dreapta, care aruncă cu mai multzi bani în popo, taricelu' o eșit învingător, ca el era la botoanele bujetului, și nici nu dădea de la el - c'altfel cum erea să'i facă fatză băselului care încă mai avea șai'j la sută în sondaje? - sitoatzie care nu l'a ajutat prea mult pă tericelu', alegerile pierzîndu'le "cu brio", "ma non troppo", cele cîteva procente obtzinute în plus de liuberalii "lui" costîndu'ne și azi, ba, cu ajutoru' neprecupetzit al curtzii constitutzionale și al gubernantzilor d'orice coloare, or să ne coste forevăr foraibăr iang, pînă n'o mai rămînea chiatră pă chiatră.
romunika o intrat tocma' pe timpu' prezidentziii reformatorului nostru diktator în spirala care nu are cum să se sfîrșască decît atunci cînd absolut tot ce se va încasa de la omu' slab, indiferent că va fi el "de la stat" sau "de la privat", va ajunge să nu mai acopere nici măcar banii de lumînări ai penzionarilor botatori, iar iresponsabilii mai mult sau mai putzin veseli care se vor perinda p'in fruntea gubernelor de acu' pînă'n eternitate nu vor face decît să încerce s'amîne momentu' cînd' șandramaoa o să crape cu'n sunet sinistru - sa traitzi, dom' pri-ministru! - iar acest lucru să nu se întîmple "pă timpul lor", ci pă timpu' nostru.
d'aia nici nu po' să'l întzeleg prea bine pe d'l diktatoru', ce'o vrut el să comunice nazziunii și cum s'ar fi gîndit c'această comunicare are să'l ajute'n f'un fel, pe el și pe cei care încă mai cred în el.
deci, cum vine treaba?
avem doua părtzi/categorii in/egale: - omul gras și
- omul slab,
compuse fiecare în parte din oameni grași și oameni slabi, iar, dac'ar fi să ne loăm după statistici și compozitzia de oameni grași sporește în mod constant (lucru care n'are nici o legătură cu "starea de bine" a sotzietătzii), înseamnă c'avem un număr de oameni grași ce tinde să devie majoritar în ansamblu' populatziei, care oameni grași n'au, din punct de vedere foarte human, cum să privească cu simpatie declaratziile prezidentului, indiferent cărei categorii înșirate mai sus ar apartzine, cum nici oamenii slabi din categoria "omu' gras" n'au cum să le privească cu simpatie.
are domnu' prezidente sigurantza că oamenii slabi din categoria "omu' slab" or să'l urmeze, totzi, pe el și pe partizanii care i'au mai rămas?
ps:
dacă domnu' băsescu încearcă să'i împingă pă totzi grașii, grăsutzii și plinutzii în corabia nebunilor useliști, domnu' roșca stănescu pare că s'a înscris în mișcarea popolară, atît de tare luptă să'i ridice mingi și mingiutze la fileu băselului.
miercuri, 19 octombrie 2011
simphonie tabloida cu spalatori de cadavre
"de dreapta", avindu'i drept protagonisti pe neamtzu,
tot despre huidu, se putea altcumva?!!!

un conclav ("accesul strict interzis!") carea reusit performantza sa ni'l faca simpatic, daca se poate imagina asa ceva, pe cetepescu 'mpreuna cu dacia lui!!!
ce zice "nasu" despre asta
duminică, 23 ianuarie 2011
dupa cizma ghedesista, iata ca si buca boerilor mintzii se pravaleste peste grumazu' televiziei NATIONALE, BAAAA!
unde sin' adevaratzii boeri ai mintzii chireac, srs, boda, hurezeanu, etece?
sau, de ce nu? "costy" rogozanu?
joi, 11 noiembrie 2010
de ce nu'l admiram pe srs ?
25 octombrie 2010. Acasă la Sorin Roșca-Stănescu, pe malul Lacului Snagov. Un paradis făcut de (un) om pe pământ. Sau, în termeni laici, un parc prietenos, fără nimic indiferent-solemn, cum sunt cele mai multe parcuri. Poți, deopotrivă, să-l vizitezi și să-l locuiești.
Poți să stai pe una dintre băncile din lemn exotic, aduse de peste mări și țări, și să privești lacul, dar poți și să dormi în iarbă, mângâiat delicat de soarele de toamnă. Livadă, grădină de zarzavat, volieră (înaltă cât catargul unei corăbii și plină de păsări care nu se simt captive și ciripesc voioase, pentru că au spațiu unde să zboare), țarc cu căprițe grațioase și prostuțe (posibile vedete TV), bazin cu pești mari, spectaculos colorați, originari din mările Japoniei, câini dintre cei mai diferiți, unii calmi și gânditori, alții zglobii, ocol cu iepurași (dau mereu din buze și îți creează impresia că își spun ceva lor înșiși), debarcader, șalupă care abia așteaptă ca stăpânul ei să învârtă cheia de contact pentru ca să țâșnească în larg. Casa propriu-zisă, cu pilaștri oblici și pereți uriași vitrați, pare desprinsă dintr-un film SF. A fost proiectată de Dinu Patriciu însuși, care, înainte de orice altceva, este arhitect. Dormitorul conjugal are tavanul transparent. Întinși, noaptea, în pat, soții pot vedea cerul înstelat (și, eventual, avionul din care Traian Băsescu le face semne cu mâna).
O surpriză frumoasă: soția lui Sorin Roșca-Stănescu, Steluța Danciu (poreclită cu tandrețe Zexe), admirată de mine, de mult, de la distanță, pentru fotografiile ei artistice (nu i-am fost prezentat niciodată până acum), se bucură că are un musafir, se bucură spontan, nu din politețe, deși vizita mea nu fusese anunțată.
Sorin Roșca-Stănescu îmi arată entuziast desenele făcute de copiii săi, fiecare de câțiva anișori, pe care le-a înrămat și expus. Sunt mai bune, o spun cu toată responsabilitatea, decât tablourile unora dintre membrii Uniunii Artiștilor Plastici. La apariția copiilor în cameră, tatăl se bucură (mai copilăros decât ei), îi ia în brațe, în antrenează în conversații energic ritmate, ca niște partide de ping-pong.
Mă uit mai atent decât altădată la Sorin Roșca-Stănescu. A pus, de-a lungul vieții, sute de oameni în mișcare, a creat o mică lume pe malul Lacului Snagov, crește doi copii, lansează chiar în aceste zile în spațiul virtual o editură, o librărie, ziare și reviste (un megaportal echivalent cu un trust de presă) pentru a împlini un vis al soției lui.
Și totuși nimeni, nimeni, nimeni nu mi-a vorbit vreodată cu admirație despre el. Ce a secat, oare, în sufletele noastre, ale românilor, făcându-ne incapabili să mai admirăm?
duminică, 7 noiembrie 2010
o sa va judece colegii mei cornelius rosianu si george marinescu !
da' ciuvica unde'i ?
sau macar hurezeanu, ce pista ma'sii...
joi, 30 septembrie 2010
examen sumar de urina
joi, 1 aprilie 2010
scroafa patrica se urca'n copacu' pastelui ma'sii
duminică, 7 martie 2010
cum ajungi sa stii ca te vinzi bine ?
dac'am ajuns sa'l ascult pe insusi tatal ginditorilor de la hamandgia facind apologia stiutului in a te vinde, apai am cam pus'o d'o tocanitza cu carnitza proaspata de deontolog fraer cu tzitze.
acu' prileju' fu gasit prin lansarea maretzului ladoi pe rotzi SUV duster, un' se trazira diversi baetzii finutzi, si cu accese multe la diverse 4X4 de j'de mii de para, ce se auto/intituleshte singuri "critici de specialitate", ce s'apucara, si nu se lasara, pin nu tavalira, pi gios, cu mult(e) talent(e), cu tot ce li se paru lor ca nu corespunde 'naltelor lor standarde, adeca mosorelu' si babetzica vrem, ce'ar face da rusinik orice pornire asemanatoare topgearista.
atita cit "sa iasa lozu' baetzi", ca doara obrazu' subtzire cu cheltuiala se foloseste.
n'am urmarit dac'au aparut si pe la teveuri omologii astor strimbatori, mofturosi, den nas (da' nu poa' sa mai 'ntirzie mult draivtesturile fal(o)acioase), aducindu'mi io aminte, tot odata, nostalgicos, si de un' porni, de gios, adeca, de foarte gios, pina s'un tata al santagistilor de presa "santaju' si etaju"-ista, "pina n'o mai raminea nimic"-ista, marele nimic srs-ist, sau alt favorizat al sortzii louis las-zarus, baszile ţuţurigă, pe numele lui real, cel ce ocupa ecranele oteviste luni de zile cu cit'un santajel bine plasat la adresa multinatzionalelor nesimtzite ca nu sar, dracului, mai repede odata, la cap.
parca 'ntr'o vreme se legase si de renaultzii de la mioveni, si se tooot tzinea de capu' lor, pina aia au cedat nervos !
las-zarus si'a facut suma si s'a apucat sa muste mina d(an)d(iaconescu)d(irect)-ista ce l'a hranit, totodata umflindu'se ca broscoiu din poveste, pina'l intzepa drept intre ochi o tzopless-a de renume raional, pre numele iei magda ciumpalac, de facu -poc cu zgomot de fissss...
deh !
naiba l'a pussss ?
acu', dupa cite vazui, a mai aparut un ciudatzel, tot otevel, ca p'ailaltzi nu'i mai cautai, ca's, probabil, mai dihai, fost colaborator apropiat al baiatului lu' srs, ala "sinucisu" supt drapel, unu' alupei, fiul lupei adica, ce'i tot trage la oase cu "E"-uri de la diversi pro-mulgatori, pro-ducatori de suro(ro)gat borhotic, firme cu dever de felu' lor, simtzitoare la bagat limba'n urechea popo'ului mu(nci)t(or).
joi, 12 noiembrie 2009
Tapalaga despre "Alta liga"
Joi, 12 noiembrie 2009
Cazul SRS - Chireac evolueaza aiuritor in presa din Romania. In prima zi, televiziunile de stiri au ingropat subiectul. El n-a existat pe ecranele lor. Traian Ungureanu i-a acuzat in direct ca au ingropat un caz grav si a plecat din emisiune. In mod josnic, s-au folosit de moartea unui mare actor pentru a-si justifica autocenzura. Sub presiune publica si politica, au dezgropat cazul SRS - Chireac a doua zi numai ca sa-i spele profesionist pe cei doi pretinsi jurnalisti. I-au albit in timp ce Clubul Roman de Presa si Conventia Organizatiilor de Media i-au tratat in alt registru: tentativa de santaj, un afront la meseria de gazetar. Iarasi, televiziunile au minimalizat pana la ignorare luarea de pozitie a breslei.
A treia zi, cazul Rosca Stanescu - Bogand Chireac ajunge in faza de falsa dilema: au santajat oare sau vorbim de jurnalism de investigatie impins la limita? Cu asta, porcaria comisa de cei doi se pierde in ceata. Tentativa de santaj, dupa cum rezulta din stenogramele publicate de Curentul, se transforma pe nesimtite in act de vitejie gazetareasca.
Urmand tehnica diversiunii totale, televiziunile isi bat capul cu subiecte care raman colaterale, in lipsa unor minime indicii: presupusele conturi ale lui Blaga si Videanu sau despre presupusele interceptari realizate de servicii secrete. N-avem nici o baza sa dezbatem asta. In schimb, stenogramele cu SRS si Bogdan Chireac ofera o baza solida de dezbatere si eventuala ancheta penala.
Altii se intreaba, perfect justificat altfel, daca nu cumva seful Agentiei Nationala de Integritate, Catalin Macovei, ar trebui sa plece. Desigur, e legitim sa-ti pui problema daca nu cumva starostele Integritatii si-a depasit mandatul intrand in mocirla de pe malul lacului Snagov.
Dar observati cum accentul s-a deplasat semnificativ. Cei doi jurnalisti aproape ca au devenit eroi pozitivi, mari aparatori ai interesului public. Au fost achitati rapid de acuzatia de santaj si prezentati in mod comic drept aparatorii poporului. Acum, intrebarea e: cine a gresit mai tare? De cine sa te ocupi cu prioritate? De SRS si Chireac, suspectii tentativei de santaj, sau de moralitatea indoielnica a sefului ANI? Care dintre ei prezinta un grad mai mare de pericol social? Orice procuror, s-ar ocupa mai degraba de SRS. Majoritatea gazetarilor l-au preferat pe seful ANI.
In realitate, cazul celor doi jurnalisti n-a fost dezbatut. Am vazut si auzit doar pseudo-dezbateri pornite de la false premise. Prima premisa gresita e ca cei doi sunt jurnalisti. Nu mai sunt. Sunt oameni de afaceri, cu interese politice obscure in cazul lui Bogdan Chireac, explicite in cazul Rosca Stanescu. A doua premisa falsa e ca Rosca Stanescu executa o investigatie jurnalistica. Nu cu asta se ocupa el. Aduna date compromitatoare despre ministrii PDL, fiind in mod explicit angajat politic impotriva lui Traian Basescu si PDL. SRS isi rezuma interesul in cuvinte ceva mai simple: vrea sa "ii stranga de coaie".
Chiar cei doi recunosc in diferite moduri ca nu se ocupa cu jurnalismul, ci cu totul alte indeletniciri: fac bani, lacrimeaza dupa amante, ameninta. Pe scurt, joaca in alta liga, cum tot ei admit cu mandrie. Prin urmare, daca nu vorbim despre jurnalisti, de ce am avea o dezbatere despre presa si limitele ei? Doar pentru ca cei doi pretind ca sunt jurnalisti? Doar pentru ca apar la Realitatea si la Antena 3?
Cred ca aici un gresit putin Clubul Roman de Presa si Conventia Organizatilor de Media: se raporteaza la doi particulari, pretinsi gazetari, ca si cum ar face inca parte din breasla. In rest, de acord: cei doi particulari, care se recomanda in mod abuziv jurnalisti, pot fi suspectati de tentativa de santaj, iar comportamentul lor anti-jurnalistic e un afront adus gazetariei. Ziarist cu antecedente, Rosca Stanescu a mai intrat in atentia procurorilor, fiind suspectat de spalare de bani.
Jurnalistii culeg si publica informatii in interes public, nu servesc interese politice sau private. Rosca Stanescu si Bogdan Chireac sunt liberi, desigur, sa emita opinii, ca orice particular. Pot pretinde ca detin informatii despre traficanti de arme, conturi in Franta si Elvetia, spioni si sefi de stat, dar afirmatiile lor nu valoreaza doi bani in lipsa unor probe certe. E vina televiziunilor ca invita particulari in studio-uri si ca-i prezinta in mod fals jurnalisti. Nu fac decat sa induca opinia publica in eroare si sa-i ajute sa-si faca jocurile politice sau personale.
Ei se pot autointitula cum doresc, desigur: isi pot spune jurnalisti sau "pielea pulii", cum se descrie Chireac. Isi pot spune "standard mediu" sau "dracul Rosca", dar, vorba intermediarului Chireac, "Dar scapi de dracu, dai de fra-su: Vintu!". Isi pot spune insi care "sparg" subiectele, adica, dupa cum explica acelasi pseudo-ziarist, "o dam noi in presa". Iar noi putem alege sa-i prezentam in calitatea lor de particulari, de angajati la moguli, de oameni de afaceri, de cercetati penali, de suspecti de santaj, de manipulatori, de fosti turantori la Securitate, in functie de context.
Daca ar urmari evolutia acestui subiect in presa din Romania, ambasadorul Statelor Unite la Bucuresti, Mark Gitenstein, ar intelege ca ea nu e doar agresiva, cum calificat-o descriind doar o jumatate de adevar. Aceasta calitate, cum bine zice, face bine la democratie: "Este minunat. O presa agresiva este foarte importanta. Acesta este un semn ca democratia din Romania este una functionala, sanatoasa". Insa presa romaneasca mai are si alte apucaturi: manipuleaza din greu, oculteaza subiecte majore, vaneaza bani publici ca sa faca propaganda politiceinilor, joaca politic. Este cealalta jumatate de adevar, pe care ambasadorul SUA n-a vazut-o sau i-a scapat.
Din pacate, acest comportament antijurnalistic incepe sa devina norma si sa defineasca o masa critica de pseudo-gazetari. In curand, ei vor pretinde ca sunt adevaratii jurnalisti si ca metodele lor cele corecte. Ei au confiscat discursul corect, vorbesc mereu in numele unor valori pe care le incalca primii. Tot ei parodiaza dizidenta sub o dictatura inventata. Tot ei trag semnale de alarma si tot Cornel Nistorescu taraste presa in curtea invectivei securistoide de tip vadimist. Alti pseudo-ziaristi ca Mircea Dinescu reclama cu maxim tupeu ca sunt cenzurati la mitigurile organizate de politicieni pe care ii toaca obsesiv, patologic, la televizor, in deplina libertate.
Si ei sunt semnul unei democratii sanatoase si functionale? Ise pare tot minunat? Sau poate mai are nevoie de cateva luni de acomodare in Romania, cu telecomanda in mana. Trag nadejde ca dl Gitenstein se va convinge repede ca o parte semnificativa din presa romaneasca joaca, de fapt, in alta liga.
sâmbătă, 29 august 2009
adevaru' mi'e pretin numa' mie
si cum se spune ca cei care au obtzinut posturi sub administratzia basesciana s'ar simtzi obligatzi sa'l pupe'n fund pe acesta, nascindu'se astfel un termen nou in limba romana (licentza m badea ?), atunci cum s'ar numi cei care sugind la susnumitele mameloane moguliere isi insusesc pina la cratima modu' de gindire si exprimare al comanditarului ?
sugaci ?
sugari?
sugatori ?
nu, hotarit NU !
nu am "talentele" exhibitzionistului shpagatist
cum nu am nici indeminarea, nici stiintza, nici audientza, nici posibilitatzile hultzanului, ale lui viq și filadel, mi'a iesit o chestie aproximativa pe care o explic aici, ca sa'ntzeleaga toata lumea, care'o mai intra si p'aici.
deci: incep cu mister plesu, cu care chiar nu am ni-mic, care produce o coborire dinspre dreapta sus inspre stinga jos, mustrator pentru dezmatzul pe cale sa inceapa dupa el.
moment in care personajul principal, belferul, pune stapinire pe scena, compusa dintr'o impozanta sala a trofeelor unde se vor produce diferite personaje pitoresti pe care am io boala.
as fi vrut sa fac masa mai bogata, dar o veche tara, nu tzara, stramoseasca, lenea pre numele iei, m'a impiedicat sa'mi desavirsesc opera
miercuri, 19 august 2009
mircea badea sarac = mircea badea un bou ?

nu l'am mai vazut de multisor pe badea, mai ales de cind am scos closetele alea de stiri din meniu' tutulor receptoarelor mele. cred ca le mai am prin tuneru' de la calc si in unu extern pe care'l mai atasez la laptop. da' astea le pornesc doar cind vreau sa "trag" vreo chestie, ca videou' e prea anacronic. asa ca nu'i pericol sa fiu tentat sa zapez spre ele.
http://www.gardianul.ro/Mircea-Badea,-un-cap-de-pod-s140154.html
nu stiu ce poa' sa'i apropie pe cei doi indivizi, poate doar esperentze comune traumatizante, mers la fomei, etc, altfel nu poci sa'mi reprim imaginea unui misto gros facut de badea in propria'i emulsiune la adresa unui individ ce umbla inzorzonat cu diverse totemuri, tzortzonele, mosorele, si care nu'i este pretin.
se sparie glandu' !
ca , dupa cum il vad io pe badea, cel putzin in aparitziile lui la tv, este un clasicist in viatza, vestimentatzie si tunsura, in traditzia apaca, fabrica de camasi braila plus cooperativa higiena. si chiar daca ar purta si haine "de firma", nu ma pricep si nu stiu daca poarta, sint convins ca ar merge cu sablonu' de croiala dupa el ca sa'l reproduca sub emblema marcilor respective.
sincer, cred ca badea detesta tipu' de om gen oreste, cu superstitziile, credintzele, temerile si viziunile lui, si daca totusi il mai suporta e maaare lucru.
reciproca e valabila.
si cum cred ca mircea badea nu s'a schimbat prea tare de cind nu'l mai savurez, nici macar intimplator, indraznesc sa spun ca daca e adevarat ce scrie oreste despre el, ca e sarac adica, chiar in termeni relativi, atunci mircea badea e cel mai mare bou !
la cit cacat a mincat !
de ce'ar fi un nistorescu, hurezeanu, srs, dinescu si multzi altzii, multi milionari in euroi in baza aceluiasi obicei ?


