vineri, 24 iunie 2011

sotzial

demucratzie

s'a potrivit bine!
Despre facerea, regulată, de bine.
E unul din defectele fundamentale ale naturii umane: orice ajutor regulat devine un drept. Cei 500 de lei, primiți la început cu gratitudine, au devenit în timp o obligație. E foarte greu să fii recunoscător cuiva și o singură dată, a mulțumi ani la rând unui binefăcător e insuportabil. Așa că e mult mai comod să privești ajutorul ca un fel de remunerație a unor calități rare, întrunite fericit în propria persoană. Cu alte cuvinte tuturor ne e mai suportabil psihologic să înlocuim recunoștința cu meritul. Merit acel ajutor, el nu e un gest de milă iar binefăcătorul nu e un binefăcător ci un agent al recunoștiinței divine. Nu trece mult până când orice întârziere e întâmpinată cu enervare iar oprirea plăților e văzută ca o ruptură contractuală mișelească.
ma  opreste o muiere, cunostinta "buna", sa mi se vaicareasca despre "nedreptatea strigatoare la cer" care i s'o facut, in legatura  cu "reabilitarea termica" a apartamentului pe care'l detzine in sectoru' domnului ghenerale ontzanu, uneperistu' apevist sector boi, ala cu tzigarea stinsa in palma unei nefericite conlocuitoare ce indraznise sa fumeze in prezentza d-lui, si in timpu'orelor de program (programu' era de la "spatzii verzi"), ce'i drept, fara f'o urma de 'mpotrivire din partea victimei.
reabilitarea i se facuse absolumente gratuit (n'am stiut! credeam ca doar "liberalu" chiliman  e 'ntr'atit de sotzial), da', culmea nesimtzirii, daca ai fi vrut sa modifici intru citva configuratzia standard a termopanelor (sa vrei sa tzi se deschida la unghi de 1080 de grade celsius, or alte gadgeturi ultrafolositoare), trebea sa achitzi chesh cit'un milion per bucata de geam.
am consolat'o rapid, trimitzind'o la oficiu pentru protectzia consumatorului moca,  nu 'nainte d'a face in minte un calcul rapid cu citzi milimetri de termopan am contribuit si io impreuna cu famiglionu' (mi'a dat cu virgula), chiar daca io stau "la negoitza", ala care n'are fatza, si orcum nu prea se omoara sa'si (ne)fericeasca reabilitat locuitorii, ca trebe sa termine parcu' iore, cel pavat cu nestemate si smaralde.
tocmai ce am in fatza blocului gradinitza de copii prescolari,  care, dupa aparentze, o avut un bujet cit juma' din bujetu NASA pe urmatorii doo sute de ani.
asta nu stiu daca'i prescolar
(nu mai stiu de unde l'am furat) 

2 comentarii:

Lilick Auftakt spunea...

A propos de bugete si de negoiti: de la anul viitor scolar, sau de peste doi ani, nu mai stiu exact, scolile nu vor mai incepe de la clasa I-a, pt ca se introduce anul de presolari, pregatitor, pe care copiii nu il vor mai face la gradinita. Bun. Si ce si-a zis Negoita? Sa nu ramana cumva aia mici fara leagane. Asa ca s-a pus si a construit in toate scolile parculete de joaca pt prescolari, ca cele din gradinite. Dar din alea ultra-sf, de nici macar nu stiu copiii cum sa se dea in ele. Problema e ca numai copiii din clasele de prescolari ce vor veni la anul sau peste doi ani au voie sa se dea in ele, cei din cls I a, a II a, sau din vecinatatile scolilor nu, ceea ce ii face sa se uite cu jind la leagane. Ba, mai rau, unii patrund "prin efractie" la locurile de joaca, de cele mai multe ori incuiate cu lacate. Acum vreo luna, o "infractoare" de 8 ani a reusit sa scape intr-un astfel de loc, de unde a fost luata cu salvarea, din cauza de cazatura-n cap. Prin urmare, primaria s-a gandit ca trebuie angajati si paznici speciali pt locurile astea, pana o sa vina cei mici de sase ani, indreptatiti sa se joace, supravegheati. Asa ca te doare capul.. Cam asta e cu bugetele. Sa nu ne plangem ca nu sunt bani. :D

niku_elektriku spunea...

@lilick

am zis ca'mi creste'n "curte" un astfel de tarim sefeistic, si nu'mi vine a crede cum m'am putut io transforma din cainator al copchilasilor din vremea lu' ceashca care erau supusi aparatelor de joaca (tortura) din tzeava ruginita, facute la nu stiu ce uzina in gol de comenzi, pentru ca acuma sa ma vait de existentza, cel putzin la mine'n carteer (ca's din doo'n doo sute de metri) cit'unui tarim d'asta "de vise".

nenorocirea'i ca nu's mai mult de trei - patru copchilasi arondatzi p'un astfel de loc de joaca, din cauza crizii natalitatzii, evident, ca nu se mai 'mpuie lumea!

si vazind calitatea, evidenta si pentr'un nespecialist, imaginindu'mi ca provin d'undeva din spatziu' "nordic" (i'am admirat 'ntodeauna cu arhitectura si designu' lor), fac si io calcule si aproximari, ce sa fac?!

si d'aia ii pling pe aia de la NASA, ca lor li se reduc bujetele :((

Trimiteți un comentariu