pora despre grivco, cui i'a scapat

Cârdăşia Geoană-Antonescu
Andreea Pora
27 OCT 2009

Editia Scrisa "22"

Dinu Patriciu a rostit un mare adevăr: candidaţii PSD şi PNL sunt interşanjabili. Ei nu sunt adversari, sunt complici.

Dacă ai stat cinci ani la Bush, spiritul devine automat liberal şi restul anilor petrecuţi la şcoala de gândire a lui Ion Iliescu nu lasă nicio urmă. Asta chiar dacă bătrânul maestru, pregătit temeinic la ruşi, te consideră pregătit să preiei ştafeta şi s-o porţi spre fotoliul de la Cotroceni, care s-a răcit nepermis de mult din momentul în care l-a părăsit. Potrivit teoriei emanate de rompetrolistul Dinu Patriciu, doar „ghinionul“ l-a împins pe Mircea Geoană, noul său model de premier liberal, să intre cu trupul, sufletul şi afacerile în social-democraţie şi să debiteze enormităţi stângiste şi populiste. Altfel, Mircea Geoană ar fi fost un excelent candidat liberal, oricum mai bine plasat în sondaje decât Crin Antonescu, iar dacă lui Dinu Patriciu i-ar sta în puteri şi nu ar fi ceva cam târziu, le-ar schimba rapid rolurile.

Pentru că mesajul lui Patriciu exact asta spune: cei doi sunt interşanjabili. Este unul dintre marile adevăruri rostite la acest început de campanie şi el punctează foarte corect starea de fapt: coaliţia anti-Băsescu are un singur candidat, cel care îl va înfrunta în turul al doilea pe actualul preşedinte. Că el va fi Geoană sau Antonescu nu are practic nicio importanţă. Nici pentru liderii celor două partide, nici pentru oamenii de afaceri care se află în spatele lor, nici pentru trusturile media care îi promovează. Le este indiferent, din simplul motiv că aranjamentele au fost deja făcute, garanţiile date şi promisiunile parafate.

Să ne amintim de informaţia (necontrazisă de nimeni) potrivit căreia Sorin Ovidiu Vântu le-ar fi cerut liberalilor, chemaţi să se relaxeze în Deltă, şefia serviciilor secrete. Cât despre Voiculescu, cine ştie ce o fi cerut la întâlnirea de la Grivco contra prestaţiilor „all inclusive“, oferite de cele trei Antene cuplului Geoană-Antonescu. Prin susţinerea fără rezerve şi prin orice mijloc a acestui candidat bicefal, coaliţia politico-afaceristo-mediatică şi-a semnat o poliţă în alb, indiferent de câştigător. „De-o fi unul, de-o fi altul, bucuroşi le-om duce toate“, este sloganul neoficial al coaliţiei.

Pe de altă parte, Patriciu nu a făcut decât să puncteze ceea ce electoratul intuieşte şi singur: cârdăşia dintre candidatul PSD
şi al PNL.

Chiar şi cu televizoarele închise, ea se vede şi se aude. Cei doi se tratează reciproc cu precauţia drăgăstoasă a cuplului legat printr-un contract prenupţial cu multe zerouri în anexe.

Faptul că Geoană şi Antonescu sunt complici într-un proiect mai amplu, în care înlăturarea lui Băsescu este doar primul pas, transpare din toate luările de poziţie de până acum. Aflaţi în postura, ingrată pentru nişte adversari politici, de a se susţine reciproc, cei doi nu explică şi nu-şi critică programele economice şi sociale, nu vorbesc despre modalităţile diferite de a scoate ţara din criză sau despre eventualele reforme pe care le au în vedere.

Mesajul lor către electorat este identic: „să înlăturăm balaurul dihoniei“ (Mircea Geoană) şi „să se instaureze liniştea“ (Crin Antonescu). În rest, doar vidul de idei, şi de viziune. Ei recurg la aceleaşi populisme şi fraze lipsite de consistenţă care frizează ridicolul, cu atât mai mult într-o perioadă de criză economică.

Blatul celor doi adversari îi este favorabil lui Băsescu, pentru că este uşor decelabil de către electorat şi îi validează tema şi poziţionarea de campanie.

Chiar dacă, de data aceasta, nu se mai luptă cu întregul „sistem ticăloşit“, restrâns la mogulii coalizaţi în „Alianţa Grivco“, al căror chip şi fapte electoratul le cunoaşte, strategia referendumului bate în aceeaşi direcţie. Referendumul ar putea să-i alieze în spate populaţia, motivând-o în două direcţii: răzbunarea şi reforma statului. Pe de o parte, este electoratul care urăşte cu sete clasa politică şi, prin extensie, pe parlamentari, pe care îi vor împuţinaţi, iar pe de alta, electoratul care vrea reformarea României şi mai trage o speranţă că ea ar putea fi posibilă. Băsescu a fost abil pentru că ambele conţin în ele promisiuni vagi, a căror neîndeplinire, iarăşi, nu-i poate fi pusă exclusiv în sarcină.

Cârdăşia vizibilă dintre Crin Antonescu şi Mircea Geoană, susţinută de afaceriştii-politicieni cu agenda ascunsă, îi pune lui Traian Băsescu pe tavă argumentele care îi lipseau până acum şi îi edulcorează greşelile şi neîmplinirile mandatului.

În plus, pentru prima oară televiziunile mogulilor, cu misiunea lor afişată de doborâre a lui Traian Băsescu, lucrează în favoarea lui. Supramediatizaţi, Antonescu şi Geoană apar în deplinătatea penibilului generat de falsa ipostază de adversari. //