si tu, tapalaga???

"Altfel, umblă vorba că ar fi niște alegeri prezidențiale pe aici. Niște descoperiți tocmai au mai dat o lovitură bugetului, sub numele de rectificare; paznicul Voinea s-a retras din timp, lăsând drum prăduirii, o altă crimă anunțată și așteptată din primăvară. Dacă nu ar fi rectificarea, cu consecința autostrăzlor rămase iarăși în aer, nici nu aș crede în ipoteza acestor alegeri, că singura bătălie vizibiă, dacă nu te uiți deloc la TV ca mine și nu citești presa voiculesciană, este pentru după alegeri. Va reuși Băsescu să facă praf dreapta actuală ca pe ruinele ei să își facă el una cu Udrea? Acesta e numele jocului. Pentru el riscăm reputația ANI, ba chiar și a ÎCCJ. Nu mai contează, oricum vine Ponta și praful se alege din descoperiții de pe acolo, bătaia e în altă parte. Curții Supreme din Spania i-a luat o oră se adune în procedură de urgență să ridice incertudinea care plana deasurpa statului spanol datorită referendumului catalan. A noastră pune termene cînd primește dispoziții, dacă unii judecători mai rezistă le mai amână suplimentar, și per total poți fi sigur că vor crește incertitudinea, nu o vor scădea. Eu zic să îi puneți un termen lui Johannis în fiecare săptămână până la alegeri, că oricum campania are doar patru, după ce ați început corect cu primul după perioada de închidere a contestațiilor, și termenul final să fie în seara dinainte, pe post de talk-showul Băsescu-Geoană moderat de Robert. Scapă candidații de o grijă. Altfel, programul lui Johannis a fost important atâta timp cât nu avea unul. Atunci, auzeam zilnic ca n-are. Acuma, ca are, ba chiar unul respectabil, cu o singura lozincă și multe propuneri, descoperiții scriu despre el doar că e lipsit de umor si nu se ocupă de maghiari. Sigur, defecte pe care Victor Ponta cert nu le are, așa că e limpede pentru cine lucrează de fapt toată trupa asta în vreme ce ne aburesc cu Udrea sau Macovei."

laser, frate! cel mai mic pitic din lume, cu buda'n fundul curtzii, nu mai e piticul sovietic. cum am ramas tzara lui urmuz, pentru ca berbecalul este momental indisponibilizat. mici tristetzi si mari bucurii provinciale

deci, in comuna cu sute de bude'n fundu curtzii si in tzara unde nici nu se pune proglema ca "fracturarea hidraolica" ar putea face si ar putea drege ceva pinzii frecatice:

Cladirea laserului de la Magurele - foto de proiect

Foto: ELI-NP.ro

Situatie disperata la Laserul de la Magurele: Directorul celei mai mari platforme stiintifice din Romania cere ajutorul Guvernului pentru a debloca proiectul de jumatate de miliard de euro. Cum motiveaza Apele Romane blocarea proiectului

de Raluca Pantazi HotNews.ro

Miercuri, 27 Aug 2014 Actualitate | Esenţial

Unul dintre cele mai importante proiecte europene de cercetare, in curs de realizare in Romania, este pus in pericol de un aviz lipsa de la Apele Romane. Proiectul laserului de la Magurele prevede ca energia centrului de cercetare va fi asigurata de peste 1.000 de pompe geotermale. Apele Romane nu au acordat insa, de 8 luni, avizul pentru inceperea forajelor necesare pompelor geotermale. Constructorul ELI-NP a cerut avizul abia in 2013 si exista riscul poluarii unor surse de apa, sustine astazi Administratia Nationala Apele Romane. Institutia afirma ca va da aviz atunci cand Institutul de Fizica Nucleara "va depune o documentatie tehnica in care se vor prezenta toate datele solicitate". Contactat de HotNews.ro, Nicolae Zamfir, directorul proiectului de la Magurele, a declarat ca documentatia din 2011 prevedea explicit necesitatea unui aviz pentru foraje. "Cerem sprijin de la Guvern. Ni se cere ceva dincolo de lege si eu nu stiu care sunt pasii urmatori", a declarat pentru HotNews.ro directorul Nicolae Zamfir.

• HotNews.ro a relatat in urma cu o zi ca Administratia Nationala Apele Romane nu a acordat de 8 luni un aviz cerut de Institutul de Fizica Nucleara, esential pentru finalizarea lucrarilor de construire a cladirii care va gazdui cel mai puternic laser din lume.

Breaking News - Cele mai importante stiri - Ziare.com

Steaua, eliminata la penaltiuri din Liga Campionilor: Moti a facut minuni in poarta lui Ludogorets

steaoa eliminata, bineintzeles ca cu e_motzii, pagubind ieconomia natzionala cu contravaloarea zecilor de bulioane d'evroi lipsa din pusculitza puscariasilor, la fel de natzionali, jiji becali si (pamphlet) meme stoica.

yesssss!

Adevarul.ro

Peste 300 de filosofi de la unieversităţi de top precum Oxford sau Cambridge participă la Congresul European de Filosofie Analitică de la Bucureşti

dar tinichigiii?

Banda de copii care a transformat Piatra Neamt in "Estul Salbatic". Disperati, localnicii ajung sa puna afise cu ei pe stalpi

de Stirile ProTV Stirile ProTV

9:04 Actualitate | Esenţial

Disperati ca autoritatile nu pot controla o banda de copii care a ajuns spaima orasului Piatra Neamt, cativa localnici au lipit afise pe stalpi cu figurile micilor infractori. 

tot in astia micii ne sta (sta'ne'ar!) sperantza...

ⓟ

Metalele rare de la Rosia Montana: exista sau nu exista?

de     Smile Media

Vineri, 4 octombrie 2013, 9:06 Rosia Montana - Monitorizare

 Una dintre intrebarile constante, atunci cand se vorbeste despre exploatarea aurifera de la Rosia Montana, se refera la celelalte metale care ar putea fi descoperite in minereul prelucrat. De la bun inceput trebuie precizat ca cel mai comun metal care se gaseste alaturi de aur este argintul. Minereul mai include, desigur, si alte minerale sau metale, insa in cantitati pe care le-ai putea gasi, sa zicem, intr-o galeata de pamant din curtea blocului sau din gradina.



Au circulat in ultima perioada teorii conform carora ar fi acolo metale rare in cantitati diferite - ba in starea cea mai pura, ba in cantitati "inestimabile". 

La Rosia Montana aurul si argintul sunt singurele metale prezente in zacamant in concentratii suficient de mari incat sa permita exploatarea si valorificarea lor. De altfel, licenta detinuta de RMGC acorda drept de exploatare strict pentru aur si argint, iar compania si-a demonstrat transparenta prin publicarea integrala a raportului tehnic (actualizat in 2012).

• La Rosia Montana s-a derulat cel mai amplu program de cercetare geologica din Romania.

In etapa de explorare a zacamantului de la Rosia Montana, RMGC a derulat un program amplu de cercetare (1997-2006), care a inclus peste 1.000 de foraje, pentru a intelege mai bine structura geologica atat de suprafata, cat si de adancime. Pe parcursul acestui program s-au recoltat peste 200.000 de probe care au fost analizate pentru a afla cantitatea de aur si de argint existenta, precum si concentratia pentru alte 47 elemente identificate.

Programul s-a desfasurat in mod unitar pe toata suprafata perimetrului de licenta din Rosia Montana, care include toate cele 4 cariere propuse, care se suprapun pe exploatarea veche: Cetate, Carnic, Orlea si Jig. A fost, de altfel, cel mai extins si mai detaliat program de cercetare geologica realizat vreodata in cadrul unui proiect minier din Romania.

Acest program a fost verificat si monitorizat in mod independent de experti si firme de consultanta romanesti si internationale (din SUA, Canada si Australia), pe diverse domenii de expertiza, iar datele se afla la Agentia Nationala pentru Resurse Minerale.

• Aurul si argintul, singurele metale care pot fi valorificate.

In urma studiilor specialistilor a reiesit ca la Rosia Montana exista resurse de 330 tone de aur si 1.600 de tone de argint.
In ceea ce priveste continutul altor metale in minereu, rezultatele obtinute nu prezinta concentratii suficient de importante pentru ca acestea sa fie extrase si valorificate economic. Cu alte cuvinte, ele nu pot fi recuperate in cadrul procesului de prelucrare a minereului.

Cea mai mare parte a continuturilor sunt apropiate de continutul mediu al acelui element in scoarta terestra -fondul natural-, de multe ori fiind chiar mai mici decat acesta (asa cum este cazul cu celebrele metale Uraniu, Germaniu, Nichel sau Strontiu). In putinele cazuri in care valorile sunt mai mari decat media in scoarta terestra, ele nu pot fi considerate recuperabile, fiind mult sub limita exploatabila intr-un proces tehnologic, la scara industriala. Ca sa poata fi exploatate, continuturile acestor elemente trebuie sa fie de mii sau chiar de zeci de mii de ori mai mari.

Stiati ca:

• RMGC a investit aproape 100 de milioane de dolari in programul de explorare geologica?
• La Rosia Montana, RMGC a efectuat 1200 de foraje pana la 300 metri adancime, pentru 47 de elemente chimice?
• La Rosia Montana exista rezerve de 314 tone de aur, din care numai 80% vor fi recuperate, adica 251 tone? Prin extragere si prelucrare se obtine un randament de extractie de cca. 80%.
• Aurul si argintul sunt singurele metale prezente in zacamant in concentratii suficient de mari incat sa permita exploatarea si valorificarea lor

• ANRM confirma: celelalte metale identificate sunt sub gradul de a fi exploatate

Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) si-a exprimat pozitia oficiala cu privire la acest subiect intr-un comunicat publicat de Agerpres. "In afara de aur si argint, celelalte metale identificate in zacamantul de la Rosia Montana sunt sub gradul de a fi exploatate", a afirmat Gheorghe Dutu, presedintele ANRM, dupa audierile din Comisia Speciala parlamentara pentru proiectul minier din Muntii Apuseni. Oficialul ANRM a mai mentionat ca produsul final minier ce va iesi in urma exploatarii de la Rosia Montana va contine 17% aur si 83% argint, conform legii si proiectului de acord care asteapta votul Parlamentului.

Citeste mai multe despre    metale rare • argint • rosia montana • aur

poate va era dor de corurile

si cururile reunite

ale fanfarii 3 prajini

Tzara de (tot mai) jos

iete, dom'le, unde stăteau holandejii valono-flamanzi!

Ce uneste guvernul Ponta de guvernul Boc: bomba ascunsa din legea sanatatii
de Vlad Mixich HotNews.ro
Marţi, 18 septembrie 2012, 20:06 Actualitate | Esenţial

Este de o senzationala ironie faptul ca cea mai mare asemanare dintre guvernul Ponta si guvernul Boc se ascunde chiar in pachetul de reforma care a declansat caderea celui din urma. Fie ca a fost sustinuta atunci de un guvern de “dreapta”, fie ca este sustinuta acum de un guvern de “stanga” (ghilimelele sunt intentionate), intre faldurile stufoase ale proiectului legii sanatatii a fost ascunsa o bomba cu ceas pe care niciun politician nu vrea sa o dezamorseze. Ticaie nestingherita acolo, numarand lunile ramase pana ce sanatatea romanilor va deveni subiectul unui experiment economic unic in Europa.

STANGA RADICALA SI CONFUZIA MEDICALA

Cand m-am intrebat, la inceputul lui ianuarie 2012, de ce Traian Basescu a concentrat dezbaterea publica a legii sanatatii pe subiectul medicinei de urgenta, am pus totul pe seama a trei posibile cauze:

siguranta necugetata a Presedintelui ca se poate masura cu un specialist redutabil ca Raed Arafat, chiar in domeniul de expertiza al acestuia;

interesul direct in privatizarea serviciilor de urgenta a familiei lui Vasile Blaga, care are afaceri consistente in acest domeniu cu mai multe spitale din judetul Hunedoara;

si cea mai ingrijoratoare – devierea atentiei publice de la esenta schimbarilor propuse de reforma sanatatii: preluarea asigurarilor medicale obligatorii de catre companiile private de asigurari, ceea ce le-ar deschide o piata cu un potential de 4 miliarde de euro.

Sa dizolvam dintr-un inceput mitul ca adversarii privatizarii asigurarilor medicale obligatorii sunt stangisti radicali. Exista doua tipuri mari de asigurari medicale:

• cele de baza care sunt obligatorii si ii acopera pe toti romanii, indiferent de cat de saraci sunt;

• cele suplimentare, care sunt voluntare si incheiate in special de romanii mai instariti.

Confuzia dintre cele doua tipuri a fost intentionat cultivata in discursul public romanesc, caci oamenii care nu inteleg pot fi mai usor manipulati. E imposibil sa vorbesti despre asigurarile medicale obligatorii in termeni de piata libera tocmai pentru ca, fiind obligatorii, clientul (pacientul) este captiv. E imposibil sa vorbesti despre aceleasi asigurari obligatorii in termeni de piata libera pentru ca produsul cumparat este sanatatea si, in ultima instanta, chiar viata. Dar exista numeroase studii care explica in detaliu de ce piata asigurarilor medicale obligatorii nu se supune acelei reguli in care concurenta stimuleaza eficienta.

Pentru sistemul medical romanesc, implicarea consistenta a privatilor in zona asigurarilor medicale suplimentare ar fi extrem de benefica printr-o infuzie de bani in sistem si albirea spagilor negre care circula in prezent peste tot. Dar fara o restrangere serioasa a pachetului de asigurari de baza, privatii nu sunt prea interesati de asigurarile suplimentare. Pentru politicieni insa, restrangerea pachetului de baza implica un risc de imagine serios pe care nu sunt dispusi sa si-l asume. Astfel ca au cautat alte solutii smecheresti: bune pentru ei, profitabile pentru asiguratori si riscante pentru pacienti.

CE NU NE-A SPUS GUVERNUL BOC DESPRE MODELUL OLANDEZ

In varianta legii sanatatii sustinuta de guvernul Boc se prevedea limpede ca asiguratorii privati vor prelua si asigurarile de sanatate obligatorii, sub anumite conditii (printre care sa aiba la infiintare cel putin un milion de asigurati). Invocat era modelul olandez, unde se intampla asta din 2006. In Europa acest model mai functioneaza doar in Cehia, dar sistemul de sanatate din Olanda este obiectiv considerat a fi cel mai de calitate din Europa. Prin urmare, invocarea lui era logica, desi cateva elemente esentiale au fost trecute sub tacere in ianuarie 2012.

Olanda este tara europeana in care se cheltuie cel mai mult pe cap de locuitor pentru sanatate (5056 USD). Romania este tara europeana in care se cheltuie cel mai putin (786 USD). In urma deschiderii pietei asigurarilor obligatorii pentru privati, Olanda a inceput sa aiba probleme cu cresterea preturilor pentru serviciile medicale. Gijs van der Vlugt, consilier pe politici de sanatate in Ministerul de Finante olandez, mi-a explicat ca “cel mai mare dezavantaj [al acestui sistem] este ca ii pune pe asiguratorii privati in pozitia de a fi mai eficienti si de a reduce costurile. Dar la noi s-a dovedit ca nu sunt capabili sa faca asta. Ei pot sa creasca calitatea, au si facut-o, dar nu pot reduce costurile. Si cand asiguratorii au probleme in a controla costurile, trebuie sa ii fortam pe oameni sa plateasca mai mult decat doresc sa o faca in realitate”.

Cu alte cuvinte, calitatea serviciilor medicale in Olanda a crescut nu pentru ca privatii au preluat asigurarile medicale obligatorii, ci pentru ca din ce in ce mai multi bani au fost indreptati catre sanatate. Doar ca, spune van der Vlugt, “nu am gasit inca o solutie pentru a controla si stopa costurile. Pe termen mediu si lung avem o mare problema pentru ca nu ne putem permite rata de crestere actuala a preturilor”.

In plus, se considera ca principala diferenta care a propulsat sistemul medical olandez in fata tuturor celorlalte tari europene este excelenta organizare a participarii pacientilor la deciziile din sanatate: “agentiile de finantare si amatorii in politici de sanatate, cum sunt politicienii sau birocratii, sunt mai indepartati de deciziile in sanatate in Olanda decat oriunde altundeva in Europa” (Euro Health Consumer Index 2012).

CE NU NE SPUNE GUVERNUL PONTA DESPRE MODELUL BELGIAN

In Romania, legea sanatatii in varianta ei “hard” a cazut odata cu inceputul protestelor din iarna. S-au schimbat apoi guverne, s-au schimbat premieri si, in aceasta toamna, avem o noua varianta pe masa. Una alcatuita si sustinuta de un guvern condus de un premier socialist, de la care te-ai astepta sa ia masuri de stanga. Doar ca guvernul Ponta una vorbeste si alta face.

Desi a criticat din toti rarunchii legea sanatatii promovata de Traian Basescu, guvernul Ponta sustine de fapt o varianta “soft”, atent cosmetizata, a proiectului propus in ianuarie 2012. Singura diferenta cu adevarat notabila este ca  nu va fi atins. Dar bomba privatizarii asigurarilor medicale obligatorii continua sa ticaie inauntrul proiectului. De aceasta data invocat este modelul belgian, care are in centru societatile mutuale de asigurari de sanatate si care este la randu-i unul dintre cele mai bune din Europa.

Belgia este tara europeana care se afla pe locul 6 din punct de vedere al cheltuielilor pe cap de locuitor pentru sanatate. Romania este tara europeana care se afla pe ultimul loc. Studiile sustin ca “Belgia are cel mai generos sistem medical din Europa”, care acopera peste 8000 de servicii medicale si unde toti cetatenii sunt asigurati obligatoriu la o societate mutuala. O societate mutuala este definita de Comisia Europeana ca “un grup voluntar de persoane al carui scop principal este sa satisfaca nevoile membrilor sai, mai degraba decat sa obtina profit din investitii”. Principiile acestor mutualitati sunt solidaritatea intre membri, deciziile luate pe baza votului democratic al asiguratilor si independenta fata de autoritatile statului.

Modelul mutualitatilor, asa cum exista el in Belgia inca din 1851, este practicat intr-o mai mica masura si in alte tari europene, 230 milioane de europeni fiind asigurati medical la astfel de companii.

Romania va introduce si ea, incepand cu 2014, aceste mutualitati pentru asigurarile medicale obligatorii. Dar exista cateva diferente esentiale intre modelul belgian si realitatea propusa de guvernul Ponta. Cum spuneam: una se vorbeste, alta se face.

Legea belgiana stipuleaza clar ca “mutualitatile sunt asociatii formate de persoane fizice” (art.2, lege din 6 august 1990). Proiectul romanesc prevede ca mutualitatile pot fi fondate atat de persoane fizice cat si de “filiale ale unor societati de asigurari din alte state” (art. 198), sub conditia existentei la infiintare a cel putin unui milion de asigurati (conditia impusa privatilor in proiectul guvernului Boc).

Mai precis: spre deosebire de Belgia, in Romania asiguratorii privati vor putea fonda societati mutuale pentru asigurarile medicale obligatorii.

Legea belgiana spune clar ca societatile mutuale sunt singurele care au dreptul sa ofere asigurari medicale obligatorii. Proiectul romanesc insista ca si asiguratorii privati sa poata incheia asigurari medicale obligatorii, cu conditia sa aiba minim 15.000 de membri care sa fi incheiat cu ei si o asigurare voluntara (art. 201).

Mai precis: Romania va deveni singura tara europeana in care asiguratorii privati si societatile mutuale vor putea concura cot la cot pentru asigurarile medicale obligatorii. Vom fi primii europeni pe care se va experimenta un amestec incert de sistem olandez cu sistem belgian.

INSTITUTIILE INTERNATIONALE CRITICA, ROMANII SE FAC CA NU AUD

Principiul originar al acestei reforme, deschiderea pietei asigurarilor medicale obligatorii pentru privati, ramane constant indiferent ca promotorul legii este guvernul Boc sau guvernul Ponta. Intrebarea este de ce acesti mari dusmani politici sunt atat de armonizati pe acest subiect?

Socialistii de caviar abia asteapta sa-si indrepte degetul acuzator spre biciul FMI. Dar ar gresi caci, in toamna lui 2011, observatiile specialistilor FMI la adresa proiectului guvernului Boc avertizau cu ingrijorare ca “introducerea asigurarilor private pentru pachetul de baza aduce mai multe riscuri” si ca declansarea competitiei libere pe aceasta piata a asigurarilor medicale obligatorii a creat probleme serioase de control si monitorizare, invocandu-se experienta negativa a Cehiei si a Olandei (!).

Cat despre incetosatul proiect de lege al guvernului Ponta, in care societatile mutuale (fondate si de asiguratori privati!) se vor concura cu privatii (da, tot cu ei) atat pe asigurarile medicale obligatorii, cat si pe cele voluntare, el este contrazis de catre Comisia Europeana. Aceasta a impus chiar in Belgia (al carui model clamam ca-l urmam) ca mutualitatile sa nu poata oferi si asigurari voluntare fara sa fie organizate intr-o cu totul alta forma juridica.

Iata cum, acolo unde tarile europene, FMI-ul si Uniunea Europeana incearca sa stabileasca reguli si granite foarte clare, politicienii romani promoveaza pentru sanatate o legislatie cetoasa, a carei principal scop, mentinut indiferent de partidul aflat la putere, pare a fi permiterea accesului asiguratorilor privati la piata de 4 miliarde de euro a asigurarilor medicale obligatorii.

ALTE ASEMANARI SI CAMPANIA ELECTORALA

Exista si multe alte similitudini intre proiectul legii sanatatii promovat de guvernul Boc si cel sustinut de guvernul Ponta. Niciunul nu propune solutii curajoase si inteligente pentru cresterea finantarii sistemului medical romanesc, pentru aducerea de bani albi in spitale. Politicienii romani invoca drept modele legislatia olandeza sau belgiana, dar ignora faptul esential ca ambele tari aloca de patru ori mai multe fonduri sanatatii decat o face Romania. Ambele proiecte romanesti continua sa ofere servicii medicale complet gratuite copiilor si adolescentilor, studentilor pana in 26 de ani sau pensionarilor mai saraci (in Olanda toata lumea plateste o contributie, oricat de mica ar fi ea). Aplicarea coplatii este si ea amanata de ani de zile. Totul pentru ca politicienii nu sunt dispusi sa-si sacrifice imaginea publica pentru a croi un sistem medical benefic pentru mai multe generatii.

Ulterior intalnirii cu premierul Victor Ponta, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a mentionat reforma sanatatii ca fiind una dintre cele doua conditii “cruciale pentru sustenabilitatea pe termen lung a stabilitatii financiare” a Romaniei. Europenii ne atrag din nou atentia asupra subiectelor cu adevarat importante pentru fiecare roman in parte, mai ales acum, cand au mai ramas trei luni pana alegeri.

Guvernul Ponta doreste insa sa amane discutarea legii sanatatii pana dupa alegerile din decembrie pentru ca e un subiect incomod pentru politicienii aflati in campanie. Dar chiar in aceste luni ar trebui ca sanatatea sa fie in centrul dezbaterilor electorale, caci de retorica goala a politicienilor s-au saturat de doua ori mai multi romani decat cele 7 milioane atat de des invocate.

URAAAAA! si HOTNEWS a trecut de partea popo'ului!

citesc, relaxat, pe blogary.ro:

"Hotnews a intors armele. Trist, dar adevarat. Stiu ca Dan nu e bagat in asta. A anuntat oricum pe fb cu ceva timp in urma ca pregateste un alt proiect."

care ar fi un citat din teribilul aducator de vesti bune moartea domnului albazapadoiu..

'ntr'adevar, de  citeva zile observasem ca stirile despre usele si despre huiduielile incasate de mru in diverse locuri si locatzii aveau prioritate.

acuma ma dusesem sa vaz ceva despre verdictul de plagiat dat de nus' ce comisie a universitatzii bucuresti, da', pin' la ora asta (16,45) stirea nu aparuse.

e bine!

"un rîgîit in-acceptabil" "privind in ochii curati dar goi ai cavalerilor reformei"

Cine va fi invinsul in razboiul Basescu - Arafat?
de Vlad Mixich HotNews.ro
Marţi, 10 ianuarie 2012, 0:41 Actualitate | Opinii

​Este cea mai importanta lege din Romania ultimului deceniu: pentru ca aduce o schimbare totala de sistem, pentru ca ne poate scoate dintr-o situatie dramatica si pentru ca ne afecteaza pe toti, indiferent de varsta. Tocmai pentru ca e atat de importanta, este esentiala o dezbatere publica clara, informata si indiferenta la partizanatele politice.
Dar daca atunci cand te asezi la o masa acoperita cu brocart si cele mai bune cristaluri iei seama la ce spui si cum spui, cand stai la o musama si bei din pahare de plastic, un ragait devine acceptabil. Tonul face muzica. Dar tonul dat de dirijorul Romaniei este de asta data lipsit de armonie.

(...)

...despre proiectul scris de echipa Vladescu s-a vorbit mai bine de trei luni, fara ca acesta sa fie publicat de catre o institutie oficiala pana pe 28 decembrie, la doua zile dupa Craciun si cu doua zile inaintea Revelionului. Pentru cei care-i suspectau pe reformisti de intentii ascunse, publicarea proiectului in singura saptamana din an cand Romania doarme, a fost dovada cea mare. Una greu de combatut.

Cum un rau nu vine niciodata singur, cu trei zile inainte de Craciun, presedintele Traian Basescu il atacase direct pe Raed Arafat, transformandu-l astfel in personificarea “baronilor sanatatii”, cei care ar fi blocat publicarea legii.

(...)

Dar sa dam glas trompetelor anti-Basescu si sa presupunem ca „reformistii” sunt intr-adevar rau intentionati, avand in spate haitele hulpave ale privatilor insetati de banutul pensionarului sarac si bolnav de pe Valea Mierlei. „Reformistii” vor incerca sa genereze un vacarm cat mai mare pentru a acoperi adevaratele argumente care, imbunatatind legea, le-ar putea dejuca complotul. Strategia clasica este identificarea unui dusman (Raed Arafat, in cazul de fata) si a unui subiect (medicina de urgenta), in jurul carora sa se poarte lupta in timp ce, in spate prin tufisuri, stau la adapost adevaratii monstri. Sa presupunem ca este asa. In acest caz lupii „reformistii” nu-s doar hulpavi, dar si saraci cu duhul. Caci greu era sa identifici in Romania anului 2012 o personalitate publica mai solida profesional decat Raed Arafat. In acelasi timp, exista un singur punct in intreg proiectul Vladescu asupra caruia recomandarile specialistilor FMI sunt categorice si greu de contestat: „Avand in vedere ca medicina de urgenta in Romania functioneaza bine si ca este considerata exemplu de buna practica in regiune, sugeram ca in acest moment sistemul de urgenta sa nu fie reformat, pana ce nu vor exista cativa indicatori/dovezi de succes ale reformelor introduse in restul sistemului.”

In aceste conditii, atacat de guvern dar sustinut de observatiile FMI, singura optiune rationala pentru Raed Arafat ar fi demisia. Si putine lucruri sunt mai nocive pentru proiectul legii sanatatii decat plasarea definitiva a lui Raed Arafat in tabara adversa si concentrarea dezbaterii exclusiv pe medicina de urgenta (legea contine si alte teme importante precum asigurarile private, privatizarea spitalelor, statutul medicilor de familie).

Sa ne punem insa si in papucii degraba-adulatorilor-portocalii. In acest scenariu, Basescu este un viteaz cavaler insotit de curatii lui scutieri reformisti. Ei si-ar dori atunci o dezbatere limpede si rapida, in care sa-i demaste rapid si sa-i nimiceasca pe dusmanii negri ai reformei. Sa presupunem ca este asa. Insa Traian Basescu l-a provocat pe Raed Arafat, numindu-l marele dusman al privatizarii, inainte ca cel din urma sa fi iesit cu vreo declaratie publica pe tema legii. Pana la declaratia din decembrie a lui Traian Basescu, numele fondatorului SMURD nu fusese pomenit in dezbaterile publice din jurul proiectului. Apoi, intr-un gest necugetat, Presedintele Romaniei intervine telefonic la Realitatea TV unde il intreaba pe Arafat: „Contributia dumneavoastra [la dezbaterea legii sanatatii] care este? Un scandal public si dezinformarea populatiei?” Si, privind in ochii curati dar goi ai cavalerilor reformei, ajungem la acelasi rezultat ca mai sus.

(...)

=================================

Dezbaterea pe Legea Sănătăţii s-a încheiat. Onoarea lui Raed Arafat

De Cristian Grosu | 10.1.2012
CursDeGuvernare.ro 


(...)

în vreme ce decidenţii se încaieră pe ideologii şi principii, nişte băieţi deştepţi foc (au în fişa postului să fie astfel) din asigurări, ştiu deja cum se vor brodi lucrurile şi au trecut la treabă. Se „cumpără” baze de date ale pacienţilor din CNAS-urile judeţene, se trece la angajarea celor care racolează viitorii pacienţi, se adjudecă cotele de piaţă şi, mai ales, SE TACE. În afară de un politnik precum dl. Duţă de la CNAS (până una-alta, grâul de colivă tot acolo se fierbe) niciun asigurator nu vrea să „dezbată” pe viitoarea lege a Sănătăţii. Doar vorbim de cea mai mare privatizare de la Petrom încoace, nu?

Ieşirea preşedintelui Băsescu la controversă directă cu Raed Arafat are însă, dincolo de savoarea (uşor masochistă în acest caz) a dezbaterii, un efect neaşteptat – că o fi fost, sau nu, anticipat de şeful statului: ea închide, de fapt, dezbaterea.

Opinia preşedintelui la curtea căruia a fost făcut proiectul de lege, spusă răspicat şi agresiv la o oră de maximă audienţă, trasează liniile directoare ale “dezbaterii” pentru toate inimile mici puse în funcţii politice în Sănătatea din România. Asta înainte de-a se ajunge la temele grele ale acestei legi, teme cu adevăratele mize financiare: cum se vor privatiza spitalele, cum se vor înfiinţa casele private de sănătate, cum se vor plia asiguratorii pe această nouă piaţă care va căpăta o anvergură fără precedent, şi ce trebuie să ştie – ca pe un abecedar simplu şi inteligibil – pacientul căruia îi scapă regulile după care funcţionează această industrie.

Pacientul care, curând, chiar şi după cele mai dure legi capitaliste, tot nu va şti cine răspunde, în locul său (şi cine pierde şi cine plăteşte), de această dată nu ca în glumele copilăriei, unei întrebări (de fapt, unei somaţii) foarte directe: „Banii sau viaţa!?”

==========================

Raed Arafat și-a depus demisia
Autor: Capital.ro Marţi, 10 Ianuarie 2012 

cum cinta hotnews la cap? la capu' altuia!

si circotasii?
ma speriasem ca m'au plagiat!

se cunoaste ca nu prea se uita la emisiile doamnei voda, daca reactzioneaza cu un astfel de delay!

cine zicea ca hotnews... ?

Ministerul Dezvoltarii a secretizat rapoartele de control ale contractelor pe bani europeni din cadrul Programului Operational Regional

de Attila Biro HotNews.ro
Vineri, 19 august 2011, 0:11 Actualitate | Esenţial

(...)

HotNews.ro a solicitat Ministerului Dezvoltarii,in baza legii 544/2001, sa faca publice rapoartele de control pentru toate cele 124 de proiecte verificate. Documentele solicitate ar fi indicat exact cine a gresit procedurile de achizitii publice care au dus la decizia Comisiei Europene de a suspenda platile in cadrul POR -Axa 2. Raspunzand solicitarii HotNews.ro biroul de presa al ministerului Dezvoltarii a transmis ca aceste documente sunt secretizate si ca nu intra in sfera documentelor publice.

(...)

In raspunsul transmis de minister nu exista nici un fel de argumentare juridica, nu a fost indicat nici un text de lege care prevede ca documentele solicitate sunt secretizate sau ca nu pot fi facute publice. De altfel nici legislatia de specialitate nu indica faptul ca rapoartele rezultate din verificarea “procedurilor de achizitie publica la proiectele finantate prin Axa 2 a Programului Operational Regional - “Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale” ar fi documente clasificate sau ca ele pot fi accesate doar de organele de ancheta.

Legea 544/2001 indica o lista de documente care pot fi secretizate. Pe acesta lista nu sunt incluse si rapoartele solicitate de HotNews.ro de la Ministerul dezvoltarii. Iata lista de documente care sunt exceptate de la accesul liber al cetatenilor:
a) informatiile din domeniul apararii nationale, sigurantei si ordinii publice, daca fac parte din categoriile informatiilor clasificate, potrivit legii; b) informatiile privind deliberarile autoritatilor, precum si cele care privesc interesele economice si politice ale Romaniei, daca fac parte din categoria informatiilor clasificate, potrivit legii; c) informatiile privind activitatile comerciale sau financiare, daca publicitatea acestora aduce atingere principiului concurentei loiale, potrivit legii; d) informatiile cu privire la datele personale, potrivit legii; e) informatiile privind procedura in timpul anchetei penale sau disciplinare, daca se pericliteaza rezultatul anchetei, se dezvaluie surse confidentiale ori se pun in pericol viata, integritatea corporala, sanatatea unei persoane in urma anchetei efectuate sau in curs de desfasurare; f) informatiile privind procedurile judiciare, daca publicitatea acestora aduce atingere asigurarii unui proces echitabil ori interesului legitim al oricareia dintre partile implicate in proces; g) informatiile a caror publicare prejudiciaza masurile de protectie a tinerilor

HotNews.ro a solicitatat documentele pentru a prezenta public motivele pentru care au fost aplicate corectiile financiare in valoare de 180 milioane lei. Ministerul a prezentat doar sase cazuri pentru care corecturile financiare sunt in valoare de 26 milioane lei pentru restul de 154 milioane lei nu exista nici o explicate publica. Au fost solicitate raportele controalelor pentru cele 124 de proiecte pentru a identifica exact responsabilii pentru neregulile constate la procedurile de achiztii publice. Aceste nereguli au determinat Comisia Europeana sa suspende temporar plata a 800 milioane euro in cadrul POR – Axa 2.

Reamintim faptul ca legea fundamentala a statului roman,Constitutia,garanteaza dreptul la informare a cetatenilor.

(...)

doamna udrea,

rochitza jos!

trenule, masină mică, nu'l mai duci pă ionică?

se lucreaza "cu doxa", pentru a le justifica doru' d'alde iliescu si compania (ca pa ceashka l'o tras corentu', saracu, p'in gaurile da la balton) diversilor cetepei cu a lor "disolutzie a autoritatzii in stat", in timp ce sefu' celui mai regim autoritar din cea mai  tzara  proasta merge la "cireshica" ca sa se ascunza de ambasadorii statelor vecine si pretine care vor sa'i caza'n bretze, daca l'ar prinde, dupa ce reclama in gurile mari ca shpaga'i mai frate cu rumunu de la o vreme', cel putzin in perceptzia lor irelevanta ce necesita oaresce dovezi, cerute, de altfel, de bine crescutu' nost'u ministru d'essterne,  in pauza dintre jacuzzaielile doctrinare crestin demolate.

si tocmai pe platforma asa zis "portocalie" HOTNEWS apar imaginile apocaliptice cu trenuri pline cu focoase (aiurea! la romuni numa' oltencele's focose, si probabil ca la ele se uitau jandarii aia la televizor, in loc sa pazeasca trinu') atomic de disparute in plin cimp cu bogata flora si fauna da tzîgani, cu docomente d'o inestimabila importantza teoretica si practica, la fel de atomic disparute fara urma pa mina hungurilor car'au tot condus "organele" comisiei pentru controlul activitatilor nucleare, ca plutoniu' pentru freo doo-trei grenade atomice cu raza mult prea scurta d'actziune s'o vindut la turci ascuns printre covoare piersiene de cisnadie si rulmentzi de raba de brasov.

probabel c'oficina kaghebizda lucreza la foc continuu, vrind sa le mute gindu' americoilor de la deveselia romuneasca, unde rachetele lor adevarate risca s'ajunga in topitoriile lumii 'nainte sa fie macar descarcate de icra essploziva.

ajungem lesne la concluzia ca satu'i fara ciini, mai ales cind dam de elucubratziile proferate de tot mai penibilizatu' lazaroa, care naste cu cadentza de kalashnikov tot felu' de sharade si cimilituri, ce te fac sa te'ntrebi daca nu i'a luat dumnezeu' ateului iliescu mintzile.

daca asta'i "strategu" in sarcina caruia ne puneam noi sperantzele de halbacazapadisti  minune, apai, io's in stare "in genuntzi sa ma'ntorc la tine, iliescule", ca barimi tu ne chinuiai frumoooos!

*********************************

repet si iar repet: daca asta'i "imaginea"  p'o platforma "portocalie" nu'ndraznesc sa'mi imaginez ce'i pe "canale" (pe care le'am scris de data asta cu ghilimele!)!

tristetzi provinciale d'am mai duce'o pin' la toamna lelitzo ileano

e "groasa" daca "s'au prins" pina si la televizia aservita culcereana - folosind, ce'i drept, un ziarizd "vindut" hotnewsist cristian pantazi.

o gluma perfect fascista a lu' tismaneanu!

sa fie tismaneanu singuru' evreu fara urma de simtz al humorului?

zic asta chiar daca si mie mi'e profund antipatic margarinu' marga!

ps:

daca i s'ar fi facut LUI aceasta recomandare, de catre  vreun personaj public oarecare, ce s'ar fi 'ntimplat oare cu acela? 

nu ma refer la vadim, sigur, ca asta i'o fi "recomandat" si altele mai grozave!

cin' ministru' de interne al unei tzari apasa pe secure

duca'se 'nvirtindu'va

Sfarsitul Guvernului Boc. Cum iese Romania din blocaj politic

de Dan Tapalaga HotNews.ro

Miercuri, 3 noiembrie 2010, 19:07

Premierul Emil Boc sfarseste ca intr-o scena Mosfilm: soldatul sovietic moare dramatic, in cel putin cinci reluari artistice, si cand crezi ca-i terminat, mai trage o rafala in cadere si striga uraaaa. Moare, dar nu se preda. Imaginea caderii in gol intepeneste pe ecran.
Amploarea blocajului politic se vede acum, dupa decizia Curtii Constitutionale, in mici detalii. Nici guvernare in forta, nici majoritate functionala in Parlament. Traian Basescu se rezuma la constatarea: majoritatea actuala e toxica. Si adauga: opozitia e si mai toxica. Mai afla ceva azi, dupa decizia Curtii: si oamenii pusi acolo de el sunt toxici. FMI si Comisia Europeana asteapta reforme si actiune rapida. Solutia?
continuarea pe hotnews...

n'o mai tzinetzi, bucatzi, cin' pe dreapta, cin' pe stinga !

Scandalul cu organizarea Bucurestiului: o ciorba nesarata si reincalzita
de Sorin Ionita HotNews.ro
Miercuri, 1 septembrie 2010, 10:03 Actualitate | Opinii

Sorin Ionita

"Indiferent cine se va alege primar general al Capitalei, daca actuala impartire de atributii si venituri intre centru si sectoare nu se schimba fundamental, orasul va ramane greu de guvernat. Este nevoie de o lege a capitalei o Constitutie pentru Bucuresti. Desi Capitala este orasul cel mai bogat din tara, asistam la paradoxul ca el este si cel mai putin autonom. Edilul ei general este, dupa lege si atributii, mai slab decat un primar de comuna. Diviziunea puterii intre centru si sectoare, operata imediat dupa 1990, avea initial o noima, dar luptele politice au produs ulterior doar confuzie. Situatia de azi nu corespunde vreunui plan rational, fiind rezultatul intamplator al acestor ciocniri partinice. Interventiile pripite ale guvernelor au produs blocaje institutionale, orasul Bucuresti - si nu vreunul de provincie - fiind de fapt cea mai abuzata municipalitate, prin decizii intempestive venite de sus, care i-au redus autonomia".

Asta scriam intr-un raport SAR inaintea alegerilor locale din 2008 si din pacate diagnosticul nostru pesimist ramane valabil. In raport gasiti o lista detaliata a problemelor: fragmentare financiara (sapte bugete separate), incalecari de atributii pe atributii "suculente" (planuri de urbanism, aprobari de construire sau demolare, politica de dezvoltare in general). Pe scurt, Bucurestiul este cea mai fragmentata si greu de coordonat capitala central-est europeana: un sistem unificat de transport in comun e imposibil atata vreme cat metroul tine de Minister (alt unicat romanesc); un buget consolidat e imposibil atata vreme cat Capitala nu are practic venituri proprii, samd.

Iar puterea si opozitia se intrec in ineptie, nereusind nici macar sa se certe cum trebuie, ca in Occident, cu propuneri de reforma care sa aibe oarece coerenta. Pe de-o parte, Ministerul de Interne circula prin targ un chestionar kilometric, halucinant, in care poporul e intrebat cate in luna si stele: daca e fericit cu actuala organizare, daca i se par ok sectoarele sau nu, etc. Ce relevanta au niste raspunsuri colectate nesistematic la niste intrebari fara noima, fara un context, e clar: nici unul.

Daca Ministerul voia o consultare reala pentru o eventuala reforma a Capitalei, venea intai cu un sumar documentat de probleme - sau, preferabil, contracta un expert extern sa faca asta, ca am dubii ca inhouse e cineva in stare - pentru ca schimbarile nu se fac asa, la instinct, ci ca sa rezolve anume disfunctii precise. Acest raport de probleme (Green Paper) era circulat si dezbatut public, pentru a avea un consens pe diagnostic. Pe baza lui se intocmeau apoi niste scenarii alternative de reforma (White Paper) care de asemenea erau supuse discutiei publice. In acest context se putea face si un sondaj cu intrebari (putine) in punctele-cheie: vreti asa sau pe dincolo, vreti Sectoare mai puternice sau mai slabe, mai multe sau mai putine etc. Astfel, incet, incet, se genera o dezbatere ca lumea si aveam un rezultat. In loc de asta, printr-un artificiu stangace, demn de Cosmanca, se mimeaza consultarea pentru a ni se servi ciorba racita si reincalzita a fostului primar PSD de sector Gherasim, intre timp trecut la PDL.

De partea cealalta, in linia cu care ne-a obisnuit, PNL nu e in stare sa produca altceva decat caragialisme. Adica pe presedintele sau suit, precum Rica Venturiano, pe statuia lui Mihai Bravul si strigand "hidra lui Basescu, jos labele de pe Bucuresti", in timp ce trecatorii se mira cine o fi omul asta si ce l-a apucat asa din senin. Nimic despre problemele reale ale Bucurestiului, amintite mai sus. Nimic despre abuzurile de la sectorul 1, unde colegul sau Chiliman construieste si demoleaza ce vrea el prin zone istorice, sau da contracte fara licitatie pentru salubrizare care costa cat pasajul Basarab. Ridicolul e maxim cand dl. Antonescu cheama chiar pe Sorin Oprescu sa i se alature in protest, ca nu cumva ticalosul de guvern sa ia atributii si resurse de la Sectoare si sa le transfere Primariei Capitalei - adica lui Oprescu! Cat de fraier ar trebui sa fie acesta ca sa se opuna public intaririi propriei institutii?

E limpede ca acesti oameni nu pot lua niciodata ceva in serios si fac totul la bascalie, la smecherie, fiindca doar atata pot. Mai mult, nu. Si din pacate, acest circ al imposturii face audienta si place la targoveti. Dupa aproape o suta de ani, ramane in picioare observatia lui Dem Dobrescu, primar interbelic al Capitalei, care spunea ca "marele obstacol in calea Bucurestiului este politicianismul. Capitala noastra intra pe rand cand intr-un club, cand in altul, iar interesele orasului sunt confundate cand cu interesele unui club, cand ale altuia. Bucurestii mari pot fi realizati doar cu faramiturile care cad de la ospatul lupilor politici".

astazi, la romania cultural, era sa ascult cascaval

adeca, toc şou' trufanda dintre doi'spe si unu, trecute fix, pe la prinz.
da' n'o fo' sa fie !
ca era varujan invitat !
si cu toate ca vorbea de cartea lui ce'o fo' declarata nu stiu ce mare subces de librarie, au de critica, anu' trecut.
n'am rezistat decit freo cinci minute, ş'am comutat 'napoi pa banciu (in reluare !)
ce face politica din om !
caricatula mizgalita de mine, pentru a o adapta personagiului, fara acordu' lu' mardale ! si ce daca ?!

Economia. Criza. Varujan Vosganian
de Dragos Paul Aligica
HotNews.ro
Miercuri, 12 mai 2010

Trebuie sa recunoastem ca a-l urmari pe d-l Varujan Vosganian admonestand pompierii si dand indicatii despre cum ar trebui stins incendiul, dupa ce nu cu mult timp in urma a aruncat peste foc cele cateva miliarde de canistre de benzina care au accelarat transformarea problemei dintr-una de grad 2 intr-una de grad zero, este un spectacol nu lipsit de farmec ironic. Ne-a fost, ne este si ne va ramane drag, d-l Vosganian ! Probabil ne va fi mult mai greu sa-l luam in serios de acum inainte, dar simpatia noastra pentru domnia sa va ramane neschimbata. Avandu-l in fundal (agitandu-se, gesticuland si dand sugestii pe vocea-i baritonala) sa punem deci sonorul in surdina si sa facem si noi cateva observatii modeste si marginale privind dezbaterile economice in plina desfasurare.

Invazia specialistilor. Faza pe economie

Acum sase luni, cand cu dezbaterea cu “unicameralul”, aveam impresia ca Romania este plasata pe un zacamant neexploatat de expertiza in drept constitutional si analiza institutionala comparativa. Acum realizam ca ne-am inselat. De fapt, principala resursa naturala a tarii consta in zacamintele de macroeconomie pura si expertiza in finante publice.

Sa fim totusi prudenti. Faptul ca cineva iese in public, ia o mina grava, jongleaza cu niste cifre si foloseste cuvinte invaluite intr-o aura misterioasa, precum « cont curent », « tinta de inflatie », « punct procentual» si evident, misticul « active », nu inseamna nimic mai mult decat ca traim intr-o tara ce respecta libertatea cuvantului. Fiecare are dreptul sa spuna public ce-i trece prin cap. Daca persoana in cauza si intelege cuvintele ce-i ies din gura sau daca acele cuvine au vreun sens, odata rostite de el, este o cu totul alta poveste.

In plus, sa nu uitam: chiar si cand este practicata la varf, stiinta economica este stiinta in exact aceeasi masura in care este o arta. Adevaratii cunoscatori sunt constienti ca iluzoria sa exactitate cantitativa si aparenta sa precizie conceptuala camufleaza de fapt un vast domeniu intelectual in care intuitia si buna judecata sunt de multe ori mai importante decat orice sofisticare teoretica sau metodologica. Si tot ei stiu ca, in practica, uneori, o judecata informata si de bun simt venita de la un ne-specialist poate face mai mult decat zeci de teorii, modele si formule.

Sa tinem minte asta in tot ceea ce vom auzi de acum inainte in dezbaterile legate de criza economica. Economia nu e o stiinta exacta nici macar cand este practicata de reprezentantii ei la varf, nobelistii. Sa luam cu un graunte de sare tot ce auzim. Si mai ales sa fim sceptici cu privire la toti cei ce apar public vanzand certitudini privitor la lucruri despre care stim bine ca sunt pline de incertitudine si promulgand solutii dubios de facile, acolo unde stim ca de fapt solutiile simple lipsesc.

Nu poti consuma mai mult decat produci

Imperfecta asa cum este, aceasta stiinta economica are si ea niste legi. Una dintre ele este relevanta pentru dezbaterea noastra: Nu poti consuma mai mult decat produci. Daca totusi vrei sa o faci, ai doua solutii : (a) Te imprumuti (ceea ce inseamna ca vei consuma azi dar vei plati in viitor consumatia, plus o dobanda) (b) Furi sau confisti de la ceilalti (in cazul Romaniei, anexezi Bulgaria si ii pui pe bulgari sa-ti plateasca tribut).

Lasand la o parte aceste solutii, e adevarat, tentante, dar totusi inacceptabile in Uniunea Europeana (aservirea populatiei bulgare sau deschiderea in eternitate a unei linii de credite nerambursabile pentru poporul roman nu vor trece niciodata testul votului in Parlamentul European) – fapt este ca, familie, firma sau tara, mai devreme sau mai tarziu trebuie sa-ti aliniezi consumul la productie. Nu o faci, e vai de tine. Asa este lumea facuta.

Acesta lege poate fi vazuta ca un fel de lege a gravitatiei in sistemele economice. Vrem, nu vrem, mai devreme sau mai tarziu, fortele economice se misca in parametrii decisi de ea. Piatra poate sa sara de n ori pe suprafata apei. Pana la urma tot la fund se duce. Nu poti consuma la infinit mai mult decat produci. Restul este o nota de subsol.

Politici economice conjuncturale

Este adevarat ca o buna parte din istoria gandirii si politicilor economice pare a fi o lunga incercare de a eluda si distorsiona aceasta lege, de a construi nise si momente in care sa para invalidata sau de a provoca si specula aberatii pasagere de la traiectoriile normale si anticipate de ea. Este adevarat ca in jurul acestor incercari s-au construit teorii peste teorii si s-au scris rafturi si rafturi de literatura.

Reduse la forma cea mai elementara, toate aceste teorii (cand sunt scrise de oameni seriosi) se refera la cum putem amana lucrurile de pe maine pentru poimaine si ce se intampla in paranteza deschisa astfel. Adica la ce se poate face pe termen scurt. De pilda, cum putem afecta alte componente ale sistemului economic sau ale performatei sale (ocuparea fortei de munca, folosirea deplina a resurselor, distributia produsului social etc) folosind ca parghie diferite artificii de finantare a consumului azi din resurse pe care nu le avem de fapt la dispozitie in mod imediat.

Dar indiferent de forma si nume, toate aceste demersuri (ce iau de obicei forma unor manipulari monetare sau fiscale) se refera la un interval. Intervalul dintre, pe de o parte, azi, cand vrem sa consumam mai mult decat ne permitem si pe de alta, maine, cand va veni nota de plata. Intervalul poate fi de un an, un deceniu sau chiar mai mult. Dar ziua scadentei este inevitabila. Cineva trebuie sa plateasca. Nimic nu e gratis. Poate ca e neclar ce se intampla in interval. Dar e clar ca lumina zilei ce ne asteapta la sfarsitul sau.

Este binecunoscut ca patriarhul acestei scoli de gandire, John Maynard Keynes, nu parea ingrijorat de toate aceste politici care paseaza nota de plata altora, mai tarziu sau altora mai tarziu. « Pe termen lung, spunea el, suntem toti morti ». Keynes a fost omul termenului scurt. Generatiile viitoare nu-l preocupau. Dar ce te faci cand scadenta « termenului lung » este... azi !? Cand « altul, mai tarizu » esti « tu, acum ». Vezi, nu foarte departe de noi, cazul Greciei.

Incurajarea sustinerii stimularii

Legea ca lege dar urmarind dezbaterea publica din tara, nu poti sa nu remarci ca o buna parte a celor ce se pronunta in calitate de experti, ignora faptul ca Romania opereaza din ce in ce mai mult sub umbra scadentei, a punctului terminus. Ca democratiile occidentale insele se apropie si ele de punctul terminus. Ca politica deficitelor nu poate fi sustenabila indefinit. Ca intram in zona nesustenabilului, indiferent ce am spune si crede noi.

Remarci insa ca pe oamenii nostri ii preocupa cu totul altceva. Au o durere : « Nu se iau masuri anticriza ». Cu precizarea : « Masuri reale ». Ce inseamna »masuri reale »? Pai e simplu : consultam « orice manual de macroeconomie » sau ne uitam la « ce au facut alte tari ».

Cum arata totusi, mai concret, masurile astea ? Tot simplu. Se iau urmatoarele cuvinte : Stimularea, sustinerea, facilitarea, scutirea, incurajarea etc. si se adauga un alt termen, favorit. Sa zicem investitii. Avem deci : Stimularea investitiilor, sustinerea investitiilor, facilitarea investitiilor, scutirea investitiilor, incurajarea investitiilor. Masurile, ni se spune, trebuie sa fie neaparat « corelate » intr-un « pachet coerent ». Bun. Avem atunci : Stimularea investitiilor si incurajarea consumului. De adaugat aici « populatiei ». Consumul e musai sa fie « al populatiei ». Se dau acum si cuvintele « productiv » si « activitate ». Dau bine. Bun. Corelam : Stimularea investitiilor dublata de incurajarea consumului populatiei si scutirea de impozite a activitatilor productive. Se adauga niste numere. Iata pachetul corelat si coerent! De unde resursele, e alta poveste.

Noi credeam ca este mult mai important si mai greu sa pui in practica masuri de austeritate decat sa facilitezi, scutesti, incurajezi si sustii. Din fericire, avem experti care consultand « orice manual de macroeconomie » sau studiind « experienta altor tari » ne dovedesc cat de naivi eram.

Varujan Vosganian

Ajuns in acest punct, cititorul se va intreba: « Toate bune, dar ai uitat de d-l Vosganian care, in tot acest timp, a vorbit si gesticulat in fundal, fara sa fie clar ce spune si ce vrea. Ce ai vrut sa insinuezi ? Ca d-l Varujan Vosganian este unul dintre cei ramasi prin transee si paranteze si care propune solutii de politica economica conjuncturala pentru o problema care cere evident, masuri de politica economica structurala ? Sau, mai grav, ca este unul dinte acei diletanti pe care ii critici voalat ? »

Raspunsul meu : De loc. Din contra, D-l Vosganian este unul dintre putinii economisti din viata publica din tara cu privire la care plecam de la premisa de competenta . Tocmai de aceea avem de la dumnealui asteptari pe care nu le avem de la altii. Tocmai de aceea suntem atenti la ce spune, il luam in serios si credem in afirmatiile sale. D-l Vosganian, pe care-l cunoastem si respectam de ani buni, este si trebuie sa ramana unul dintre repere serioase in spatiul public cand vine vorba de economisti intrati in politica. In momentele grele, cand panglicarii isi dau pe fata natura, dumnealui va fi acolo : etalon profesional nestirbit.

Este si motivul pentru care dupa ce am prezentat exemplele negative, vom trece acum la un exemplu pozitiv. Adica la cateva dintre ideile imparatsite de domnia sa, referitor la masurile anticriza. E adevarat ca aceste idei au fost catalogate de unii drept caragialisme. Dar ce urmeaza trebuie judecat impartial de cititori, independent de ce cred unii sau altii, mai mult sau mai putini rauvoitori.

Planul anti-criza Vosganian

« Ar trebui schimbata in primul rand schema Guvernului, Guvernul trebuie injumatatit” a declarat Varujan Vosganian, conform Hotnews, prezentandu-si la RFI pozitia avuta la o intalnire cu FMI . „Trebuie apoi reduse posturi, sa le luam de pilda pe cele ale Administratiei Prezidentiale. De ce sa avem zece consilieri prezidentiali, cand Emil Constantinescu avea numai trei sau Ion Iliescu sase?”, s-a intrebat mai apoi, evident retoric, caci este o chestiune mult prea evidenta ca sa nu fie clara oricui, prin simpla enuntare.

Optand ferm pentru fortele pietei si impotriva etatismului, fostul ministru al finantelor din guvernarea Tariceanu a reiterat convingerea ca ar trebui: „transferate o seama de atributii pietei, cum ar fi de pilda directiile judetene agricole, care pot fi camere de comert agricole, cum ar fi tot felul de avize pe care le da statul si care pot fi transferate economiei private”.

Alte idei: „Sa se reduca cheltuielile, dar nu sa se reduca asa cum face acum PD-ul, cam cum faceau romanii cand pierdeau bataliile, numarau din zece in zece si taiau capete.”

Si o opinie personala: „Opinia mea e ca Fondul Monetar doreste sa-si extinda influenta cu orice pret asupra Romaniei ...". Astfel a conchis vicepresedintele PNL, si odata cu el conchide si Hotnews relatarea mult mai bogata in sugestii generale si particulare decat ne permite spatiul de fata sa prezentam.

Cu asta conchidem si noi.

Concluzie

Desi e prematur sa spunem ca avem Solutia, ideile prezentate de d-l Vosganian reprezinta o contributie majora la stimularea unei dezbateri care sa faciliteze un punct de plecare pentru incurajarea iesirii din criza. Intrebarea nu este daca termenul de caragialesc se aplica sau nu. (Pana la urma si Caragiale ar fi putut fi un bun macroeconomist daca ar fi citit „orice manual de macroeconomie” si s-ar fi uitat la « experienta altor tari »). Intrebarea este: De ce d-l Vosganian si pachetul sau coerent de masuri bine corelate nu sunt luati in serios? De ce acest Guvern se incapataneaza sa ignore abordarile constructive sugerate de domnia sa cu energie, elocventa si inconfundabila modestie, pentru binele tarii noastre, Romania, atat de greu incercata in aceste momente de criza?

Tapalaga despre "Alta liga"

de Dan Tapalaga HotNews.ro
Joi, 12 noiembrie 2009


Cazul SRS - Chireac evolueaza aiuritor in presa din Romania. In prima zi, televiziunile de stiri au ingropat subiectul. El n-a existat pe ecranele lor. Traian Ungureanu i-a acuzat in direct ca au ingropat un caz grav si a plecat din emisiune. In mod josnic, s-au folosit de moartea unui mare actor pentru a-si justifica autocenzura. Sub presiune publica si politica, au dezgropat cazul SRS - Chireac a doua zi numai ca sa-i spele profesionist pe cei doi pretinsi jurnalisti. I-au albit in timp ce Clubul Roman de Presa si Conventia Organizatiilor de Media i-au tratat in alt registru: tentativa de santaj, un afront la meseria de gazetar. Iarasi, televiziunile au minimalizat pana la ignorare luarea de pozitie a breslei.

A treia zi, cazul Rosca Stanescu - Bogand Chireac ajunge in faza de falsa dilema: au santajat oare sau vorbim de jurnalism de investigatie impins la limita? Cu asta, porcaria comisa de cei doi se pierde in ceata. Tentativa de santaj, dupa cum rezulta din stenogramele publicate de Curentul, se transforma pe nesimtite in act de vitejie gazetareasca.

Urmand tehnica diversiunii totale, televiziunile isi bat capul cu subiecte care raman colaterale, in lipsa unor minime indicii: presupusele conturi ale lui Blaga si Videanu sau despre presupusele interceptari realizate de servicii secrete. N-avem nici o baza sa dezbatem asta. In schimb, stenogramele cu SRS si Bogdan Chireac ofera o baza solida de dezbatere si eventuala ancheta penala.

Altii se intreaba, perfect justificat altfel, daca nu cumva seful Agentiei Nationala de Integritate, Catalin Macovei, ar trebui sa plece. Desigur, e legitim sa-ti pui problema daca nu cumva starostele Integritatii si-a depasit mandatul intrand in mocirla de pe malul lacului Snagov.

Dar observati cum accentul s-a deplasat semnificativ. Cei doi jurnalisti aproape ca au devenit eroi pozitivi, mari aparatori ai interesului public. Au fost achitati rapid de acuzatia de santaj si prezentati in mod comic drept aparatorii poporului. Acum, intrebarea e: cine a gresit mai tare? De cine sa te ocupi cu prioritate? De SRS si Chireac, suspectii tentativei de santaj, sau de moralitatea indoielnica a sefului ANI? Care dintre ei prezinta un grad mai mare de pericol social? Orice procuror, s-ar ocupa mai degraba de SRS. Majoritatea gazetarilor l-au preferat pe seful ANI.

In realitate, cazul celor doi jurnalisti n-a fost dezbatut. Am vazut si auzit doar pseudo-dezbateri pornite de la false premise. Prima premisa gresita e ca cei doi sunt jurnalisti. Nu mai sunt. Sunt oameni de afaceri, cu interese politice obscure in cazul lui Bogdan Chireac, explicite in cazul Rosca Stanescu. A doua premisa falsa e ca Rosca Stanescu executa o investigatie jurnalistica. Nu cu asta se ocupa el. Aduna date compromitatoare despre ministrii PDL, fiind in mod explicit angajat politic impotriva lui Traian Basescu si PDL. SRS isi rezuma interesul in cuvinte ceva mai simple: vrea sa "ii stranga de coaie".

Chiar cei doi recunosc in diferite moduri ca nu se ocupa cu jurnalismul, ci cu totul alte indeletniciri: fac bani, lacrimeaza dupa amante, ameninta. Pe scurt, joaca in alta liga, cum tot ei admit cu mandrie. Prin urmare, daca nu vorbim despre jurnalisti, de ce am avea o dezbatere despre presa si limitele ei? Doar pentru ca cei doi pretind ca sunt jurnalisti? Doar pentru ca apar la Realitatea si la Antena 3?

Cred ca aici un gresit putin Clubul Roman de Presa si Conventia Organizatilor de Media: se raporteaza la doi particulari, pretinsi gazetari, ca si cum ar face inca parte din breasla. In rest, de acord: cei doi particulari, care se recomanda in mod abuziv jurnalisti, pot fi suspectati de tentativa de santaj, iar comportamentul lor anti-jurnalistic e un afront adus gazetariei. Ziarist cu antecedente, Rosca Stanescu a mai intrat in atentia procurorilor, fiind suspectat de spalare de bani.

Jurnalistii culeg si publica informatii in interes public, nu servesc interese politice sau private. Rosca Stanescu si Bogdan Chireac sunt liberi, desigur, sa emita opinii, ca orice particular. Pot pretinde ca detin informatii despre traficanti de arme, conturi in Franta si Elvetia, spioni si sefi de stat, dar afirmatiile lor nu valoreaza doi bani in lipsa unor probe certe. E vina televiziunilor ca invita particulari in studio-uri si ca-i prezinta in mod fals jurnalisti. Nu fac decat sa induca opinia publica in eroare si sa-i ajute sa-si faca jocurile politice sau personale.

Ei se pot autointitula cum doresc, desigur: isi pot spune jurnalisti sau "pielea pulii", cum se descrie Chireac. Isi pot spune "standard mediu" sau "dracul Rosca", dar, vorba intermediarului Chireac, "Dar scapi de dracu, dai de fra-su: Vintu!". Isi pot spune insi care "sparg" subiectele, adica, dupa cum explica acelasi pseudo-ziarist, "o dam noi in presa". Iar noi putem alege sa-i prezentam in calitatea lor de particulari, de angajati la moguli, de oameni de afaceri, de cercetati penali, de suspecti de santaj, de manipulatori, de fosti turantori la Securitate, in functie de context.

Daca ar urmari evolutia acestui subiect in presa din Romania, ambasadorul Statelor Unite la Bucuresti, Mark Gitenstein, ar intelege ca ea nu e doar agresiva, cum calificat-o descriind doar o jumatate de adevar. Aceasta calitate, cum bine zice, face bine la democratie: "Este minunat. O presa agresiva este foarte importanta. Acesta este un semn ca democratia din Romania este una functionala, sanatoasa". Insa presa romaneasca mai are si alte apucaturi: manipuleaza din greu, oculteaza subiecte majore, vaneaza bani publici ca sa faca propaganda politiceinilor, joaca politic. Este cealalta jumatate de adevar, pe care ambasadorul SUA n-a vazut-o sau i-a scapat.

Din pacate, acest comportament antijurnalistic incepe sa devina norma si sa defineasca o masa critica de pseudo-gazetari. In curand, ei vor pretinde ca sunt adevaratii jurnalisti si ca metodele lor cele corecte. Ei au confiscat discursul corect, vorbesc mereu in numele unor valori pe care le incalca primii. Tot ei parodiaza dizidenta sub o dictatura inventata. Tot ei trag semnale de alarma si tot Cornel Nistorescu taraste presa in curtea invectivei securistoide de tip vadimist. Alti pseudo-ziaristi ca Mircea Dinescu reclama cu maxim tupeu ca sunt cenzurati la mitigurile organizate de politicieni pe care ii toaca obsesiv, patologic, la televizor, in deplina libertate.

Si ei sunt semnul unei democratii sanatoase si functionale? Ise pare tot minunat? Sau poate mai are nevoie de cateva luni de acomodare in Romania, cu telecomanda in mana. Trag nadejde ca dl Gitenstein se va convinge repede ca o parte semnificativa din presa romaneasca joaca, de fapt, in alta liga.

tapalaga despre situatziune

Foto: Hotnews
Alianta Anti. Falsii dizidenti ai dictaturii Basescu
de Dan Tapalaga HotNews.ro
Joi, 29 octombrie 2009

Trei partide si cateva sindicate, doua posturi TV si trei moguli traiesc sub o tiranie inchipuita. Descriu cu ochii iesiti din orbite o fictiune politica: dictatura lui Basescu. Ceilalti, tiranizati de fictiunea lor, abia mai pot respira aerul imbacsit de minciuna si manipulare. Mistificarea de proportii poarta semnatura celor doi falsificatori profesionisti: trusturile lui Vantu si Voiculescu. In Romania se inmultesc dizidentii de mucava, falsii profeti ai democratiei reuniti in Alianta Anti. Direct sau prin slugile lor, denigratorii statului de drept incing atmosfera unei mici apocalipse artificiale, de incubator. Cu trei saptamani inainte de alegerile prezidentiale, ratiunea a murit. Traiasca delirul!

Alianta Anti inventeza o dictatura. Forteaza o atmosfera sufocanta, care sa ne aminteasca de caderea tiranului Nicolae Ceausescu sau a micului despot Adrian Nastase. Pentru asta, pune la bataie tot arsenalul propagandei josnice: sondaje masluite, campanii stupide, miscarea de rezistenta, noi vrem respect, deformarea realitatii, hiperbolizari aiuritoare, (cateva imbranceli comparate cu violentele din anii 90), rastalmacire continua, cenzura obscena (vreo dezbatere pe tema Ionut Costea, cumnatul lui Mircea Geoana?), minimalizare, teroare editoriala, rascoale imaginare sau provocate de sindicalisti cumparati.

Din cortegiul pestrit al falsilor dizidenti, luptatori cu sinistra dictatura basesciana, au prins voce si primesc tribuna tot ce-i demn de dispret intr-o societate normala: frustrati, penali, moguli, jurnalisti mancurtizati, impostori agresivi, oportunisti, turnatori la securitate, plastografi, manipulatori de profesie, naivi isterici, sindicalisti corupti, intelectuali ratati, ONG-uri clona, independenti de fatada.

Pe scurt, o societate civila trucata si partide expirate, care defileaza in criza de solutii cu marionete. E posibil sa gasiti in funesta galerie de mai sus oameni de buna credinta, mai putintei la minte, luati de val in marea de vorbe despre pericolul dictaturii. Eu nu i-am vazut, dar poate exista.

Cateva ONG-uri, mogulii si pareristii lor speriati de somaj, trei partide si cateva sindicate s-au infratit in Alianta Anti. Ei au decretat ca Traian Basescu are voie doar sa taca sau sa dispara. Orice zice si face este prost, odios si ilegal. Respecta legea numai cand isi tine gura.

Mai intai, Alianta Anti ne-a propus sa nu ne batem capul cu referendumul: e inutil. Oricum, ne asigura, nu vom avea curand Parlament unicameral. (Apropo, de ce nu se bat pentru reducerea numarului de parlamentari, in loc sa ne convinga cat de greu se va ajunge acolo?) Acum aflam lucruri si mai ingrozitoare: referendumul este o prefrauda. Prefrauda e ceva complet nou. Ea nu exista pe vremea lui Tariceanu sau la Nastase. Cand au candidat ei, n-au mai discriminat pe nimeni. Prefrauda s-a nascut odata cu Basescu, e o infractiune electorala cu inculpat unic. Numai el, dictatorul bolnav de putere, poate fi in stare de ceva atat de meschin ca prefrauda.

Asistam la cea mai tembela dezbatere posibila. Nu cumva Basescu trage foloase electorale din referendum? Nu cumva ne fura subtil? Nu pune el in pericol statul de drept cand se catara pe ghiveciul din fata Palatului Cotroceni cu goarna in mana? Oare n-ar fi mai util sa stea ascuns la Cotroceni pana dupa alegeri? Sa nu-l mai vedem, su mai apara deloc la televizor. Sa plece pe mare.

Nu vad de ce referendumul lui Basescu e mai scandalos decat referendumurile locale declansate de primarii PNL, tot in ziua alegerilor. Ele nu-i folosesc lui Crin Antonescu?

Autorii dezbaterii au omis sa ne spuna cum fac alti presedinti sau premieri in functie cand vin alegerile. Dispar sub pamant? Se retrag la manastire? Demisioneaza? Li se interzic drepturile? Li se taie puterea? Evident ca orice candidat aflat la putere este cu un pas in fata adversarilor sai. Beneficiaza de un avantaj. Din start, sansele lor nu sunt egale. Unii sunt la putere, altii in opozitie. Unii au acces la resurse, altii nu. Restul povestii despre moralitate e manipulare si un subiect potrivit pentru prostii care vor sa-si umfle penele din fund.

Avem de-a face cu un truism politic, cu o mica nedreptate acceptata in orice democratie. Evident ca orice este legal, le este permis politicienilor. Morala lor difera substantial de morala publica. Pana la urma, asta incearca sa faca toti candidatii: sa-si creeze un avantaj. Altfel, cum s-ar naste competitia electorala? Vedeti vreun candidat jenat sa bata cruci pe la Biserici? Nu. Basescu, Geoana, Antonescu, Oprescu - cu toti folosesc preotii pe post de agenti electorali. E imoral? Da, desigur. Dar e mai mult problema bisericii si a alegatorilor. Din perspectiva candidatilor, Biserica e un vehicul - la fel referendumul - si il folosesc fara scrupule.

La ce mijloace recurg adversarii lui Basescu in competitia electorala, la cata presa au cumparat si cum se joaca cu viitorul nostru, prelungind criza politica ca sa traga foloase electorale, acuzatia ca Traian Basescu a manevrat referendumul in interes propriu suna ridicol. Zau? Chiar cheama poporul la referndum ca sa salte si el, acolo, cateva procente? Ingrozitor. Dictatura clara. Noroc cu Alianta Anti ca ne-a deschis ochii. Ei, paznicii moralitatii: Voiculescu, Vantu, Geoana, Nastase, Patriciu, Iliescu, Hrebenciuc si mai nou Parvulescu si Alistar. A ne scuti. Lor, totul le este permis, inclusiv furtul.

Suntem astazi captivi in lagarul isteriei publice, luati prizonieri intr-un delir colectiv despre Hitler si Ceausescu. Alianta Anti anunta apocalipsa basesciana: rascoale, revolte, fraude, saracie, chestii grave. Ultimul titlu pe care-l citesc la TV: Tara se duce de rapa. Lipsa de imaginatie. Puteau baga lejer ceva cu molima, Basescu, gripa procina, nepasare criminala.

Alianta Anti ne vrea cat mai departe de urne. De vot se tem cu adevarat, nu de dictatura. Predicatul lor e simplu: Basescu e rau, votati Alianta Anti! Ma vad nevoit sa repet: a ne scuti.