traind, asa, in mijlocul unui eba prins, in acest mijloc de avgust in flacari, ar fi trebuit, in mod normal, sa simtz si eu un, cit de cit, confort psihic, macar pentru o scurta si determinata perioada de timp, date fiind ca:
- nea jiji e la brutarie;
- nea mimi (stoica) e la brutarie;
- nea felix, motanul varanos, e, la rindul lui, tot acolo;
- nea diktatoru' isi traeste ultimele lui saptamani in palatul pionerilor, loc de promenada al antenistilor trei si al penzionarilor stretch-eri ai lui mircea badea;
- banciu e'n concediu, cu turcesqiu;
- oteveul e (erea, dupa cite stiam eu) inchis;
- et caetera.
- desi nu exista, antena trei catindeaza la presidentzie, avind serioase sanse sa faca un remarcabil si serios joc de picere, intr'o finala, mica, dar vesela, cu domnul al nostru p.m. ponta;
- monika candideaza, si ea, lasaindu'mi impresia c'ar avea cam aceleasi organe in spete precum pastorul cel gîdeos si kitschos;
- iohannis!;
- otv exista, totusi!
marturisesc, spasit, ca n'am avut minima rabdare s'astept s'o vaz pe monikutza zimbind, cum am vazut'o in ultimele reclame platite de pe internet.
in schimb, c'o seara inainte, am descoperit "noul otv", gazduit de postul lui ghitza (post aflat, si el, p'o lista, destul de lunga, de posturi "ascunse", in meniurile mult prea smartului meu tv), unde am zabovit, fascinat, mai bine d'o ora, pentru ca dan diaconescu direkt il avea invitat pe ana, doru ana, un actor grabit, grabit sa'i intre in gratzii domnului presedinte al partidului populului otv, pentru un post, p'o lista, cevaaa, cumvaaa, post pe care, c'o ocazie anterioara, ne'a povestit domnul ana, l'a pierdut "la mustatza" (domnul ana are mustatza), in defavoarea unor anonimi pe care buzunarul i'a tzinut sa satisfaca criteriile domnului presedinte ddd.
ca domnul ana, doru ana, care e, printre multe altele, si ceva conferentziar universitar la unatc-ul de stat, se inscrie in lunga serie d'actori cu convingeri ultra-reactzionare, alaturi de, imi vin in minte acuma, un dan puric, un dorel visan, o draga olteanu matei (iata!), un mihai malaimare sau un dem radulescu (regretatul avusese si el, inainte de deces, niste reactzii inmarmuritoare), nu mai reprezinta o surpriza pentru mine.
singura nedumerire e cum de astfel de oameni, dotatzi aparent cu un minim de ratziune, nu aleg calea mai scurta, a inscrierii, cu acte, in pesede, alegind calea ocolita, prin ppdd, prm, peunere, etcetece, umilindu'se de multe ori, ca doar pesedeaoa mi'a parut, pina acum, destul de primitoare cu astfel de elemente, neingradindu'le posibilitatzile de exprimare in nici un fel, iar pupatul papucului originalului nu se compara cu aceeasi activitate efectuata asupra incaltzarilor copiei. daca socaciu si stanoevich, printre altzii, au putut, doru ana de ce n'ar putea?
barimi, daca "dreapta", cu coturi si alte fitinguri, post-basista, se prezinta, multzamita si demiurgului ei, astfel incit nu potzi sa ai intotdeauna destule cuvinte la tine ca s'o descrii (si s'o injuri), s'avem si noi o shtanga care sa nu mai fac'atitea fasoane sa se prezinte asa cum e ea, de la mama ei, ilieskowa, cind extremele s'atrageau mult mai cinstit, pe fatza, desi legionarii erau intotdeauna de partea ai'lalta.
baete, înc'un rînd (d'alegeri), că vărs!
